1,445 matches
-
și anții (lat. Antae), care la Iordanes sunt menționați ca „popor vecin cu bulgarii”. Cantemir spune, după documentele cercetate de el, că Justinian a dat Antilor și Sclavinilor locurile din preajma podului lui Traian „cu tocmeala ca ei să stea împotriva Hunilor, care adesea pradă în împărăția Romanilor” (HVR, p. 317 urm.). În Enciclop. rom. a lui Diaconovich, sub numele de anți „scriitorii elini și latini ai secolului IX amintesc un popor slav, care locuia între Nipru și Don”. Sunt de menționat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vedea pol. węzel „legătură, nod”, lat. ango „a strânge, a presa, a concentra, a încinge”. În extremitatea estică a spațiului indoeuropean, cuvântului vend îi corespunde ind, de unde numele etnic inzi, ca și Indus și India. Există o vastă literatură despre huni ca populație în India (a se vedea articolul Hounas din GE). Nu cred că trebuie să ne îndoim de faptul că și în cuvântul compus Finlanda prima parte ține etimologic de seria denumirilor discutate aici. Denumirea aritmetică a unității are
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
gali, celți, welsh, valah, Galiția, Halici etc., reprezintă evoluții diferite, sufixale și prefixale, ale miezului lichid. Vocalizarea lui l în formele sufixate cu n și contragerea cuvântului (cf. rs. pólon „plin” cu srb. pun) au dus la apariția formelor uni, huni, ven(eți), hani etc., prin rotacizarea lui n au rezultat forme ca Garuli „populație în Liguria”, greci, arieni, Uri „popor în India pe Indus”, iar prin dispariția lui n înaintea lui i au rezultat formele uiguri, uzi. Rămâne de explicat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
more „Ib.”, germ. viel „mult”, voll „plin, bogat, întreg”, iar fără miezul lichid: munte (lat. mons), Haemus față de Balcani, culme; bou față de sl. vol; germ. See față de mare (întindere de apă) etc. În această serie intră și avari, sinonim pentru huni (vezi germ. Hüne „uriaș, gigant”), dar formal apropiat de partea a doua a cuvântului ungari. Despre ei se spune, ca și despre huni, că au întemeiat în secolul al VI-lea statul care stă la baza monarhiei austro-ungare (Brückner). Din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vol; germ. See față de mare (întindere de apă) etc. În această serie intră și avari, sinonim pentru huni (vezi germ. Hüne „uriaș, gigant”), dar formal apropiat de partea a doua a cuvântului ungari. Despre ei se spune, ca și despre huni, că au întemeiat în secolul al VI-lea statul care stă la baza monarhiei austro-ungare (Brückner). Din acest secol ei sunt atestați în scrierile latine ca Avares și Abares „popor scitic”. A se compara cu germ. Ober „șef, superior”. Documentele
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bă, măi”, morí „mulțime, grămadă”. Alte forme românești dezvoltate pe aceeași bază: buric, grămadă, a holba, morman, obârșie, oblic, a obliga, oblu, a obrinti, vârf, vraf, a urca și a se aburca, vârcă etc. Dezvăluirea sensului supraetnic al cuvintelor alani, huni, anți, inzi, avari etc. simplifică istoria antică și medievală sub raportul structurilor etnolingvistice. În condițiile în care, după cuceririle romane, în primele cinci secole ale erei noastre, lumea tracică se coagula în noi structuri etnolingvistice, sau încerca să-și prelungească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în formare, cu dialectele lor în devenire. Imperiul tracic fusese edificat ca replică la civilizația greco-romană, în contact direct cu aceasta. Pe ruinele lui s-au edificat romanitatea orientală, lumea slavă, lumea albaneză, limba maghiară. Dar imaginea vechii Unii sau Hunii, restrânse treptat la Un-garia și Pan-onia, rămâne reper istoric și geografic penru toate etniile actuale care își au rădăcinile comune în spațiul traco-dacic. Este important de observat că romanitatea orientală a evoluat pe aceeași bază autohtonă, împreună cu alte etnii, în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ungurească” este totuna cu „Țara Panoniei” (p. 392) și cu Muntenia (p. 326); însuși Costin vorbește, pentru epoca ulterioară venirii în Panonia a unui grup de populație ugro finică, de unguri nemțești (p. 280) și de ungurii români (p. 258). Hunii, veneții, Viena, Veneția, vandalii, uniții etc. sunt forme pentru ideea de unitate. În această serie se înscriu și ungar/ungur/maghiar/vengr, forme compuse (un-gar) care exprimă „unitatea alcătuită, constituită”. b) Costin acceptă pentru Dacia hotarele care cuprind Moldova, Țara
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
decât în alte părți, „iar poporului celui premulțitu cu anevoie este a i se schimba limba”, aceasta cu toate că după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au bătut românii capul niciodată spre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43 Io, 110 Iosa, 57 Iosaș, 57 Isaci, 57 Isca, 57 islam, 74 Italia, 48 iță, 95 a se iți, 95 a iubi, 102
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
noastră Îi lăsau mai degrabă indiferenți! - Își arăta clar culoarea de aparat politic și administrativ Îngenunchiat fără rezerve trupelor și forței străine, așa cum probail se va fi Întâmplat pe teritoriul nostru Încă din vremea năvălirilor cu adevărat barbare, ale avarilor, hunilor etc., Înainte de slavi! Pe când, cea „de-a doua dictatură”, a lui Ceaușescu, se apropie mai mult, după opinia mea, de una dintre acele, vai, numeroase domnii române, dar și greco-turcești, din medievalitatea noastră târzie, cu o putere discreționară a Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
firea” nației sale și a „individului” ce o compune din istorie și din datele certe, lingvistice, constată ca și alții - un Iorga, de pildă! - alături de moștenirile latine, pe cele ulterioare și „dăunătoare”, după părerea sa, a invadatorilor, dintre care unii - Hunii sau Avarii - au fost cei mai prădători, Grecii, prin fanarioți, devastatori de alt fel, În sensul moral, iar Slavii, „care ne-au urmat În munți” timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe ce s-au Înscris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Felix, în fapt numai, și temporar între anii 271-272, pentru că în drept ea nu a cedat-o nimănui niciodată, împărații bizantini continuând să dea lupte aprige pentru recucerirea ei. Toate aceste popoare, ca și acelea care le-au urmat: gepizii, hunii, slavii, longobarzii, avarii și bulgarii, mergând pe același drum, pe deasupra gurilor Nistrului și Dunării, n-au fost în stare să alcătuiască state durabile la nordul marelui fluviu european, deși toate au venit cu intenții de cucerire. Neputința lor se explică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
271 d. Hr.), s-au succedat valuri ale populațiilor migratoare timp de aproape 1.000 de ani, iar ele au fost mai mult sau mai puțin asimilate de localnici: goții, cu cele două ramuri (ostrogoții și vizigoții, în secolele III-IV), hunii (secolele IV-V), gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la recensământul populației, s-au declarat secui doar 831 de indivizi din cei 1.620.199 unguri. Cine sunt de fapt și de drept secuii? Cei care i-au studiat au păreri diferite cu privire la originea lor: a) sunt resturi ale hunilor învinși de o coaliție în care rolul conducător l-au avut gepizii germanici, la anul 454; b) sunt un conglomerat etnic format din tot ce stepa a deversat în spațiul etnic și istoric românesc: huni, avari, bașchiri, cabiri (cazari), pecinegi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lor: a) sunt resturi ale hunilor învinși de o coaliție în care rolul conducător l-au avut gepizii germanici, la anul 454; b) sunt un conglomerat etnic format din tot ce stepa a deversat în spațiul etnic și istoric românesc: huni, avari, bașchiri, cabiri (cazari), pecinegi, toți de limbă turcică, la care s-au adăugat, în timp, unguri, cumani și români, mulți români secuizați, mereu, și în prezent. Din 3.000, câți erau la început, în 1830 erau 400.000. O
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
În ce limbă vorbiți? În ungurește?" "De ce în ungurește?" Pentru că sunteți unguri!" "Eu sunt cetățean român, din tată ungur, cetățean român și el..." "Perfect, dar vorbiți în ungurește, recunoașteți!" "Ba nu, el vorbește tătărește, iar noi, ăștilalții, cetățeni români, suntem huni! Discutam în limbajul numelor proprii." Sergentul le mai verifică o dată hârtiile pe care omisese să li le înapoieze, și îi măsură din cap în picioare. Faptul că erau piliți pleda în favoarea lor, dar era și un motiv suficient să-i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
germanici, cu care au făcut, la începutul secolului al IV-lea, incursiuni la sudul Dunării, de unde adunau prizonieri creștini. Timp de un mileniu (secolul al III-a - al XIII-lea) teritoriul românesc a fost supus invaziilor populațiilor migratoare barbare: goții, hunii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii și, ultimii, mongolo-tătarii. S-a demonstrat științific că stăpânirile străine au cunoscut perioade de reflux de discontinuitate, timp în care societatea protoromânească și românească s-a consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea lor, percepeau de la populația locală, sedentară,diferite dări și tributuri în schimbul asigurării securității în fața altor migratori. Este de înțeles că populația de stepă, asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o frumoasă fată care trăia cu mama ei în valea cu același nume, la poale de codru. Era crăiasa acelei păduri și-i păzea pe oamenii locului, precum și turmele lor de oi. Într-o zi, la marginea pădurii au poposit hunii. Un tânăr hun călare, ce căuta un izvor cu apă rece, a fost zărit de frumoasa zână, care, cu o singură săgeată slobozită din arcul ei, l-a ucis. Tatăl tânărului, fiind vrăjitor, a prefăcut-o pe Sitna într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care trăia cu mama ei în valea cu același nume, la poale de codru. Era crăiasa acelei păduri și-i păzea pe oamenii locului, precum și turmele lor de oi. Într-o zi, la marginea pădurii au poposit hunii. Un tânăr hun călare, ce căuta un izvor cu apă rece, a fost zărit de frumoasa zână, care, cu o singură săgeată slobozită din arcul ei, l-a ucis. Tatăl tânărului, fiind vrăjitor, a prefăcut-o pe Sitna într-o pasăre aurie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
numeric, în paralel cu formarea unei clase înstărite de negustori și proprietari de pământ, modificări în structura socială care au favorizat și dezvoltarea tehnicii și a creației artistice. În anul 141 î.e.n., ajunge la tron împăratul Wu. Trupele lui înving hunii, lărgind sfera teritoriului dinastiei Han de Vest și asigurând dezvoltarea economică și culturală din nordul țării. Împăratul Wu încetează expansiunea la bătrânețe și promovează cu toate eforturile agricultura. Apoi, împărații Zhao și Huan continuă politicile de promovare a economiei, dinastia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
oaie nu poate învinge o turmă de oi condusă de un leu." Aceste cuvinte demonstrează rolul important jucat de comandant în timpul războiului. În secolul al II-lea î.e.n., în China era instaurată dinastia Han. Între autoritățile imperiale chineze și aristocrații huni din vest, pacea a fost menținută timp de mai mulți ani, în urma încheierii unor mariaje la nivel înalt. Mai târziu însă, căpetenia hunilor, Chanyu, a dat crezare discordiei semănate de alții și a întrerupt relațiile cu imperiul Han. În anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
secolul al II-lea î.e.n., în China era instaurată dinastia Han. Între autoritățile imperiale chineze și aristocrații huni din vest, pacea a fost menținută timp de mai mulți ani, în urma încheierii unor mariaje la nivel înalt. Mai târziu însă, căpetenia hunilor, Chanyu, a dat crezare discordiei semănate de alții și a întrerupt relațiile cu imperiul Han. În anul 158 î.e.n., armata hunilor a pornit un război împotriva imperiului Han. De la graniță soseau mereu la Chang'an, capitala Chinei de atunci, vești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a fost menținută timp de mai mulți ani, în urma încheierii unor mariaje la nivel înalt. Mai târziu însă, căpetenia hunilor, Chanyu, a dat crezare discordiei semănate de alții și a întrerupt relațiile cu imperiul Han. În anul 158 î.e.n., armata hunilor a pornit un război împotriva imperiului Han. De la graniță soseau mereu la Chang'an, capitala Chinei de atunci, vești despre invazia hunilor. Împăratul Wendi a trimis trupe la graniță sub comanda a trei generali, ca să opună rezistență invadatorilor. A mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]