1,549 matches
-
uitase ceva. Interveni Calache, absolvent al unui curs de prim ajutor la pompieri. După primele șase palme Ghelasse se desleșină. Ochiul său valid distinse mai întâi gura sticlei și, peisaj în continuare, cele patru țâțe ale unui cal care era ...iapă. Lumina cădea de sus, apoteotic și, printre lacrimi, Ghelasse fu inundat de imensa revelație pe care tu, cititorule, nici nu o bănuiești... Revelația din grajd. Acesta a fost, ab initio, primul mare titlu scris cu litere mici și cu un
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
puțin tâmpit? Păi, dragă doamne, aripi au animalele cu aripi...Și mașinile au aripi. Și avioanele au aripi, că de aia le și zice în cântec compozitorul înnaripate ! Dar puiul ? Puiul de gloabă ! El...ce are ?!? O are pe măsa, iapa. Dar pe umeri, pe partea dorsală a spatelui, ce anume are animalul ? Aici voiai să ajungi ? Aici. Să ne facem public de râs ? Să ne arate publicul larg cu degetul? Să vină de la județ să întrebe cum stăm cu Fonciara
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
domnilor, scumpii mei cetățeni și concetățeni! Sunt informat, și emoția mă copleșește planetar, că în premieră absolută aici, la noi, în această mândră și vitregită parte a țării, s-a născut un mânz cu aripi, un Ducipal redivivus. Mama sa, iapa, se simte bine și e în afara oricărui pericol. Noi ne simțim minunat și plângem. Plânge și domnul director al postului. E un plâns general. În sfârșit eforturile Prefecturii au dat roade prin acest pui de gloabă autohton. La fel, au
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
La naiba! Sigur că e ceva științific. Exact ca-n Biblie unde scrie că orbi ați fost de n-ați văzut. Și nu s-a văzut fiindcă ele creșteau pe dinăuntru. Adică nevizibil. Oricum sunt convins că și maică-sa, iapa, trebuie să aibă pe partea dorsală ceva nodulozități, că în ceea ce privește tasu, ăla le-a avut sigur dar sor fi atrofiat din neglijența crescătorului. Și de aceea au și descrescut. Și ce ar mai fi de făcut ? Păi, ce să fie
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
am dispus să se deplaseze la fața locului una bucată patrulă care să constate, să intre în dispozitiv pentru garantarea averii de patrimoniu național, respectiv pui de gloabă cu aripi, adică puiul care era mânz iar măsa o gloabă de iapă... Cetățeanul domn proprietar dormea beat și inconștient de eveniment. Deschizând, în prezența martorilor, ușa de la grajd, mânzul respectiv a țipat scurt de două ori, ceea ce a și indicat locul precis unde se afla... Pus în situație, domnul țăran a făcut
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
o crasă dezinformare. A fost cum spuneți dumneavoastră, dar nu de la noi, cum a vrut unele persoane să aprecieze injust, fiindcă noi servim numai adevărul, cetățeanul și societatea noastră profund democrată în curs de democratizare. Posibil să fi fost schimbată iapa. Dar mânzul? Mânzul era identic iepei și nici el nu era schimbat c-am făcut proba de țâță și iapa i-a dat. Apoi... Nota Redacției EXPRESUL NAȚIONAL Din nefericire, stimați cititori, textul stenogramei ultrasecrete s-a terminat aici din
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
spuneți dumneavoastră, dar nu de la noi, cum a vrut unele persoane să aprecieze injust, fiindcă noi servim numai adevărul, cetățeanul și societatea noastră profund democrată în curs de democratizare. Posibil să fi fost schimbată iapa. Dar mânzul? Mânzul era identic iepei și nici el nu era schimbat c-am făcut proba de țâță și iapa i-a dat. Apoi... Nota Redacției EXPRESUL NAȚIONAL Din nefericire, stimați cititori, textul stenogramei ultrasecrete s-a terminat aici din lipsă de fonduri. Sperăm să revenim
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
fiindcă noi servim numai adevărul, cetățeanul și societatea noastră profund democrată în curs de democratizare. Posibil să fi fost schimbată iapa. Dar mânzul? Mânzul era identic iepei și nici el nu era schimbat c-am făcut proba de țâță și iapa i-a dat. Apoi... Nota Redacției EXPRESUL NAȚIONAL Din nefericire, stimați cititori, textul stenogramei ultrasecrete s-a terminat aici din lipsă de fonduri. Sperăm să revenim cu primele concluzii ale Comisiei Parlamentare create în acest scop, exact peste doi-trei ani
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mari și tari, călare pe situație? Nimic 230 mai simplu. Cu numai 50 de dolari pe lună și 90 pe pământ puteți urma cursurile Școlii Private de Dresaj Special, special dotată cu trei cai pur sânge din care unul e iapă din cauza măgarului de la care am preluat peșin afacerea. Doamnelor și domnilor! în numai trei ședințe veți ști să vă țineți în șea, și așa Tari în echitație Veți fi călări pe situație 5. AI CARTE, AI PARTE și invers. Apropos
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
care-și duce durerea În munți, Nu mai cred În cel care-mi gospodărește sufletul, Nu mai cred În cel care-mi sprijină moartea cu propriul său trup. Am obosit să mai privescv realitatea ridicată-n două picioare ca o iapă urinînd Îndelung pe picioarele mele. Nu mai cred că metafizica și folosirea În exces a poziției misionarului mai pot explica mareele nebuniei mele. Demult, de foarte demult febra mea a ridicat la grad de general mercurul termometrelor. De cînd l-
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
safire, te voi Învăța tehnica poemului adevărat pe care numai noi poetele bătrîne o cunoaștem pe de rost." Și-n patul de brocart bătrîna poetesă mi-a străpuns, cu gheara sa lungă, roza inimii, urinînd, mai apoi, Îndelung ca o iapă bătrînă... Am țipat pînă cînd am simțit că mi s-a Întors din sărbători moartea ca o lucrătură de mînă, moartea În ritmul căreia bărbații din familia mea au urmat drumul mătăsii, drum scris din vreme-n palmă cu acul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
orchestre de molii, interpretînd un menuet după care dansează mironosițele zilei de joi. Solomonarii taie-n genunchi ostia cum pe o bucată de slană. Se aude șuieratul de cîine asmatic al Iudei. Descos mai departe timpul, curăț poligrafulgraful de strechea iepelor... Nu am liniște pînă ce secțiunea de aur nu va mugi ca un bivol prins cu picioarele dinapoi În capcana visului: Picură lenea galbenă de pe mîini și descoasă timpul de pe mantaua de cardinal, timpul care-mi mînuiește pedalele de
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
care-și duce durerea În munți, / Nu mai cred În cel care-mi gospodărește sufletul, / Nu mai cred În cel care-mi sprijină moartea / cu propriul său trup. // Am obosit să mai privesc / realitatea ridicată-n două picioare / ca o iapă / urinînd Îndelung pe picioarele mele. Nu mai cred că metafizica / și folosirea În exces a poziției / misionarului / mai pot explica mareele / nebuniei mele.» Defetist, dar, paradoxal, oarecum expansiv ― deci asimetric cu el Însuși ―, obstrucționînd limbajul prin construcții și deconstrucții semantice
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
de loc din hotarul târgului Iașilor, împregiurul Copoului, cu vii ce sântu împregiur, și cu un sat... Rufeni,...în ocolul târgului Iașilor...și cu un altu sat...anume Piscani, alături cu Rufenii... Iarăși am miluit...cu dzece boi și dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cindzeci de oi...un sălaș de țigani...două ocă de untu de lemnu, de lună, de la vama cea mare, să fie pentru candile... Așijdere...am miluit svânta mănăstire...ca să fie de poslușnicie și treidzeci și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de fapt este un suret (copie n.n) care începe astfel: „Alt hrisov de la Grigorie Ghica vodă prin care iarăși miluiește și întărește sfintei Mitropolii ca să aibă în veci a scuti 300 vite, vaci cu boi, și 150 cai cu iepe, nici un ban să nu de, și 1.000 de oi goștină, și o mie stupi, și mascuri de disetină, nici odinioară supărare să nu aibă. Așijdere, mai miluiește domnia sa, să aibă a lua în toți anii câte 160 de lei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe cel cu voce mai frumoasă, mama Ileana nu se lasă și-l îndrumă pe Savel la Seminarul din Dorohoi. Distanța mărișoară de ai lui îl mântuie cu dorul de casă, de raiul lăsat în urmă, și când află că iapa i-a îmbogățit cu un mânz, nu mai contenește cu scrisorile să i-l aducă să-l mângâie și i l-au adus în căruță. Emoții dătătoare de aripi, la un așa fapt nici Creangă n-ar fi stat locului
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul ca băutură obișnuită și Herodot ne spune chiar că vinul se întrebuința la Sciți numai la ceremonii. (IV, 66, 70). De aceea suntem de părere
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
stricat patinele și-a obosit, săraca, de nu mai merge. Io nu pricep ce-i aia timp, dumneata pricepi? Nu. Hai să-ți mai zic una, pentru când te-nsori. O LOGODNICĂ LECAR... RE-CAL-CI-TRAN-TĂ - vrea să spună, zic io, o iapă nărăvașă. „Trebuia să aibă loc, acum câteva zile, zice Curierul Statelor Unite, o mare căsătorie la Wo-odlawn... la Vodlavn, una din mahalalele cele mai principale ale orașului Chi-... ale orașului Șicago.“ Și uite cum s-a sfârșit: „Căsătoria domnului Tho-mas Leo
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îi dea. Era tânără și voinică, înaltă cât el și, în afara unei cute între ochi, pe care o făcea la mânie - fiindcă tocmai ce o văzuse înfierbântându-se -, totul era freamăt în ea și-ți fura privirea. „Era ca o iapă gestantă“, dacă luai de bune cuvintele lui Godun, care se făcea un nerușinat când se însoțea c-un pahar. Chiar așa te cheamă, Homer? întrebase printre înghițituri, dar rumoarea celor care închinau cu paharele le acoperi conversația. El nu spuse
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vinul ăla? întrebă iar. Dar Veterinara stătea cu gâtul întors, îi vedea urechea pe pernă, ca o scoică perfectă, ca un trandafir în boboc, sub desișul părului. Îl chema printre dinți, șuierând alinturi întocmai ca o șerpoaică sau ca o iapă în călduri, cum zisese Godun când băuse cât el. — Pentru ce ai vrut să mă-mbeți? o mai cercetă încă, icnind întrebarea și, dintr-odată, n-o mai văzu. — Acum ești un poet cu păcate, Homer, iubitule, gâfâi ea și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
neauzit, dar pe care Omar izbutea să le recunoască. De la început se gândi că era o nălucă, o nimfă a câmpului pe care trăiau și că îl împresura ca o vrajă. Nici când o văzuse scoțând un mânz din pântecul iepei, undeva lângă fermele lui Godun, nu i se păruse reală. După ce-o avusese în așternut, imaginea ei cu momițele de berbec, ca și cea cu Zet, pe care îl țesălase sub nuc, în prima lor vară, erau doar impresii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Max dentistul sau, uneori, ascunsă și mută, ca blajinul lor prieten, Godun. În zile ca astea, Omar se-ntrista și se mustra că ar fi putut să găsească o femeie mai blândă și mai bună ca ea. „E numai o iapă nestrunită de armăsar“, îi zicea cu mânie un glas dinăuntru. Își uita însă repede cearta din gând. Era de ajuns ca Veterinara să-și scuture pletele cu sclipiri albăstrui și să o audă râzând. Continua să-i pândească pe toți
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
i se încețoșau ochii, din când în când, dar, mai ales, cum i se scufunda inima, fiindcă nu avea nicio siguranță în privința ei sau a lor. El era trăpașul care o purta, precum Zet, cumințit sub șa, ori ea era iapa năbădăioasă, așa cum voia să o creadă Godun, iar el îi pusese căpăstrul? Erau zile când viața i se părea limpede și ușoară. Nu era cu femei în acele clipe. Alteori însă, panica locuia în el ca o vietate speriată, ca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
spuse morocănos: — De acum, ni s-a încheiat liniștea!... Nu era nicio clipă adevărat: viața lor se lipise de tren ca o pernă de ceafa unui om care doarme. Fiindcă Zet devenise un senior, Veterinara o cumpără pe Duchesse, o iapă căreia îi plăcea numai iarba de pe lângă calea ferată. Școlarii din curți, pe care îi aduna zi de zi un school bus, știau că nu vor întârzia dacă ajungeau la barieră înaintea locomotivei. Zidarii și meșterii care trebăluiau la gardul bisericii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal sur și-o iapă neagră, Cal sur n-am văst de când sunt, Iapă neagră nici de cât. 214 Peste Mureș, peste Tisă Este - o nanuliță --mprinsă Cu lacrimi pe alba-i față Cu un pruncușor în brață. Ea amar se tânguia, Pruncușorul tot plângea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]