3,664 matches
-
a eliberării naționale ocupă un loc central în gândirea lui Mella, care sprijină cu entuziasm mișcarea lui Augusto Cîzar Sandino; acesta a condus în Nicaragua, din 1926 până în 1933, un război de gherilă contra trupelor americane, susținut în parte de IC. Spre deosebire de alții, el critică vehement naționalismul populist al Alianței Populare Revoluționare Americane (APRA) a lui Victor Raul Haya de la Torre, contra căruia el publică, în 1928, un pamflet: el se declară aici împotriva „frontului unic favorabil numai burgheziei, trădător clasic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ziarist se declară socialist în 1918, și descoperă marxismul și comunismul în timpul unei călătorii în Europa*, între 1920 și 1923. După ce participă la activitățile APRA, Mariategui rupe cu de la Torre și fondează, în 1928, Partidul Socialist Peruan care aderă la IC și afirmă necesitatea „independenței proletariatului”. în șapte încercări de interpretare a realității peruane, el oferă prima analiză marxistă a politicii, considerând că „în Peru nu există o burghezie progresistă, cu o sensibilitate națională, care să se poată proclama liberală și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu există o burghezie progresistă, cu o sensibilitate națională, care să se poată proclama liberală și democratică”. Mariategui extinde această analiză la întreaga Americă Latină: revoluția latino-americană nu va putea fi decât socialistă. Stalinism, front și antifascism începând din 1934, IC abandonează linia sa sectară „clasă contra clasă” și inițiază strategia sa antifascistă, implicând colaborarea comuniștilor cu forțele democratice și moderarea discursului său. Această politică este impusă de situația europeană și nu ține cont de condițiile specifice din America Latină. Fiecărui aspect
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
echivalent latino-american. în această grilă de lectură, structura agrară a continentului este clasificată drept feudală, burghezia locală catalogată ca progresistă, iar țărănimea ca reticentă la socialismul colectivist. Concluzia este că în America Latină comunismul nu este la ordinea zilei. Totuși, politica IC este încă ezitantă. Astfel, în octombrie 1935 are loc cea de-a III-a Conferință Comunistă din America Latină, care organizează o insurecție în Brazilia, în noiembrie, sub conducerea lui Carlos Prestes, un general care se remarcase deja, între 1924 și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acum, anticomunismul a fost mai ales un antimarxism, ostil doctrinei luptei de clasă și internaționalismului*. De acum înainte, el ia forma antibolșevismului și a antisovietismului, ostil nou-născutului sistem comunist mondial* căruia URSS* îi este matricea și motorul, iar Internaționala Comunistă* (IC) - dispozitivul de difuzare. începând din 1918, bolșevismul provoacă apariția mai multor timpuri de anticomunism. Primul este cel al „Albilor”, bazat pe reacția ofițerilor țariști, amenințați direct cu exterminarea care, în numele Ordinii, a Proprietății, a Patriei și a Bisericii, creează o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în Bolșevismului mondial (1923) sau social-democratul german Kautsky în Dictatura proletariatului (1918) și Terorism sau comunism (1920). De asemenea, în timpul congresului de înființare a PCF*, în 1920, Lîon Blum recuză metodele de acțiune leniniste și se opune aderării partidului la IC. încă din anii 1920-1921, anarhiștii ruși se ridică cu arma în mână împotriva bolșevicilor, la chemarea „Jos comisarocrația, trăiască sovietele”. Dacă sunt de acord cu distrugerea marii proprietăți private, ei cer menținerea micii proprietăți țărănești și meșteșugărești și-i reproșează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
drum. Aceasta până și în SUA, unde alegerea lui Roosevelt și politica sa de New Deal favorizează o anumită toleranță în privința sa. Războiul din Spania* relansează conflictul dintre comuniști și anticomuniști, Hitler și Mussolini pe de o parte, Stalin și IC pe de altă parte, fiecare aducându-și susținerea sa politică uneia sau celeilalte dintre tabere. Dar, de data aceasta, comuniștii sunt de partea democrațiilor și ca atare, obțin niște avantaje. Pe când URSS este admisă în SDN, Berlinul și Tokyo semnează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe Stalin*. Prima reacție vine de la Paris unde, în fața revoltei extremei dreapta, socialiștii comuniști, sindicaliștii și republicanii se mobilizează în februarie 1934. în mai-iunie, Stalin modifică atât politica sa externă* - apropiindu-se de țările democratice -, cât și linia Internaționalei Comuniste* (IC). PCF* este însărcinat să experimenteze o alianță cu socialiștii - tratați până acuma ca „social-fasciști” - care va deveni politica Frontului Popular, lărgit astfel încât să cuprindă și Partidul radical și pe republicani. Pusă în practică în 1934, teoretizată în 1935 de către Gheorghi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca „social-fasciști” - care va deveni politica Frontului Popular, lărgit astfel încât să cuprindă și Partidul radical și pe republicani. Pusă în practică în 1934, teoretizată în 1935 de către Gheorghi Dimitrov și Palmiro Togliatti la cel de-al VII-lea Congres al IC, această politică face distincția între statele capitaliste democratice pe de o parte și cele fasciste pe de altă parte, fascismul fiind prezentat ca o „dictatură teroristă a elementelor celor mai reacționare, mai șovine și mai imperialiste ale capitalului financiar” (Dimitrov
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un partid - Gomindanul - caracterizat ca „muncitoresc-țărănesc”, modelul chinez va fi aplicat în anii 1920 în numeroase țări - Indonezia, Algeria, Iran, Siria. Alții foarte rapid dezamăgiți, și-au pus speranța în mișcări „național-revoluționare” (Mexic, Brazilia, Nicaragua). în februarie 1927, Internaționala Comunistă* (IC) susține crearea Ligii contra Imperialismului și a Opresiunii Coloniale: două congrese ale acesteia (în 1927 și 1929) adună laolaltă un mare număr de militanți anticolonialiști, comuniști sau nu, printre care Jawaharlal Nehru, liderul aripii de stânga a Partidului Congresului indian
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Katayama, fondatorul PC japonez, Josiah Gumede, fondatorul Congresului Național African (ANC), Muhammad Hatta, viitor prim-vicepreședinte al Republicii Indonezia. Totuși, conducătorii comuniști nu cred deloc în potențialul revoluționar al acestor popoare. în timpul celui de-al IV-lea Congres, în 1923, IC n-a avut niciun cuvânt pentru mișcările de eliberare națională și a recomandat coloniilor - „țări înapoiate” - să-și aștepte mântuirea fie de la proletariatul din țările colonizatoare, fie de la o revoluție în Occident. în 1924, Stalin declară: „Țările dependente și coloniale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
genocid” pentru a-i sublinia doar dimensiunea rasială - „fascistă” deci - și pentru a nu păta imaginea mișcării comuniste; și asta, în ciuda faptului că liderii khmerilor roșii au fost formați în sânul PC indochinez și al PCF. în ce o privește, IC* nu ezită să ațâțe conflicte suflând în tăciunii identitari. Activitatea ei în direcția negrilor se situează mai curând într-o perspectivă antiimperialistă decât într-o logică a egalității în drepturi, Liga contra Imperialismului, creată în 1927, susținând „emanciparea rasei negre
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la putere. încă din 1917, și ca o confirmare a pretenției comuniștilor marxiști de a deține știința istoria, bolșevicii au acordat arhivelor lor o atenție specială. Ele sunt de mai multe tipuri: arhivele partidelor-stat* - URSS* și democrațiile populare* -, cele ale IC* și cele ale partidelor comuniste aflate în opoziție. în plus, David Riazanor a fost însărcinat în 1920 să constituie fonduri asupra teoreticienilor revoluționari (Babeuf, Marx*, Engels*, Cabet, Blanqui, Bakunin etc.), reunite la Institutul Marx-Engels - azi RGASPI (Arhivele de Stat de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în plus, David Riazanor a fost însărcinat în 1920 să constituie fonduri asupra teoreticienilor revoluționari (Babeuf, Marx*, Engels*, Cabet, Blanqui, Bakunin etc.), reunite la Institutul Marx-Engels - azi RGASPI (Arhivele de Stat de Istorie Socială și Politică a Federației Ruse). Arhivele IC - circa 55 de milioane de file - conțin documente dintre cele mai diverse: dosare biografice ale responsabililor și rapoarte de activitate ale PC; corespondență și radio-telegrame schimbate cu diferitele PC; dări de seamă ale reuniunilor IC; însemnări ale lui Stalin; arhivele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Politică a Federației Ruse). Arhivele IC - circa 55 de milioane de file - conțin documente dintre cele mai diverse: dosare biografice ale responsabililor și rapoarte de activitate ale PC; corespondență și radio-telegrame schimbate cu diferitele PC; dări de seamă ale reuniunilor IC; însemnări ale lui Stalin; arhivele personale ale liderilor IC etc. Deschiderea lor în 1992 a incitat PCF* să-și deschidă și el propriile arhive în 1993 și să le depună apoi la Arhivele Naționale ale Franței, în 2003, adăugându-le
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
milioane de file - conțin documente dintre cele mai diverse: dosare biografice ale responsabililor și rapoarte de activitate ale PC; corespondență și radio-telegrame schimbate cu diferitele PC; dări de seamă ale reuniunilor IC; însemnări ale lui Stalin; arhivele personale ale liderilor IC etc. Deschiderea lor în 1992 a incitat PCF* să-și deschidă și el propriile arhive în 1993 și să le depună apoi la Arhivele Naționale ale Franței, în 2003, adăugându-le și fondul privat al cuplului Thorez-Vermeersch. în ce privește arhivele referitoare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de „modul de producție asiatic” - al cărui prototip ar fi India - și care, pentru Lenin*, ilustrează exploatarea „sălbatică” a coloniilor de către imperialiști și deci posibilitatea pentru capitalismul din metropole de a-și menaja propriul proletariat. încă de la crearea Internaționalei Comuniste* (IC), Lenin are percepția caracterului exploziv al elementului național în coloniile sau semicoloniile din Asia, și el consideră că forțele comuniste trebuie să se alinieze cu mișcările naționaliste* burghezo-democratice. Totuși, Congresul Popoarelor din Orient, ținut la Baku în septembrie 1920, trasează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să se alinieze cu mișcările naționaliste* burghezo-democratice. Totuși, Congresul Popoarelor din Orient, ținut la Baku în septembrie 1920, trasează ca sarcină comuniștilor să-și asigure hegemonia în lupta de eliberare națională. Dar la cel de-al III-lea Congres al IC, în 1921, această chestiune abia dacă va mai fi evocată. în decembrie 1920, la Irkutsk, și în Ianuarie 1921, la Moscova, au loc lucrările celui de-al II-lea Congres al Popoarelor din Orient, pandant al Congresului de la Baku pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Indochina - cu Ho și Min* fondatorul PC indochinez, în Tailanda, Filipine și în Malaezia. Dar, după niște eșecuri sângeroase, în China înregistrează mișcarea comunistă succesele sale cele mai promițătoare, sub conducerea Mae Tzedun*. Aceste grupuri și PC beneficiază de ajutorul IC de susținere PC din metropolele britanică, franceză și olandeză. Cu excepția PC chinez, ele sunt slabe și cad adesea victime represiunilor, sunt interzise și intră în clandestinitate. Obligate să urmeze consemnele politice ale IC, inadecvate la situația lor națională, ele plătesc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Aceste grupuri și PC beneficiază de ajutorul IC de susținere PC din metropolele britanică, franceză și olandeză. Cu excepția PC chinez, ele sunt slabe și cad adesea victime represiunilor, sunt interzise și intră în clandestinitate. Obligate să urmeze consemnele politice ale IC, inadecvate la situația lor națională, ele plătesc prețul politic al acestor erori: astfel, între 1941 și 1945, PC indian trebuie să susțină Marea Britanie, aliată a URSS*, în timp ce mișcarea națională indiană combate puterea colonială. Or, a reuși să încarnezi anticolonialismul* și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și în special, Stalin și Mao, trăiesc într-un fel de clandestinitate, nimeni - cu excepția gărzii lor personale și a adjuncților direcți - neștiind întotdeauna unde se află - la Kremlin, într-o vilă sau alta, sau poate în deplasare. în Internaționala Comunistă* (IC) „munca conspirativă” este impusă ca metodă de organizare, prin cea de-a 3-a din cele 21 de condiții de a fi admis în IC: „Este de datoria comuniștilor să creeze pretutindeni, în paralel cu organizația legală, un organism clandestin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
află - la Kremlin, într-o vilă sau alta, sau poate în deplasare. în Internaționala Comunistă* (IC) „munca conspirativă” este impusă ca metodă de organizare, prin cea de-a 3-a din cele 21 de condiții de a fi admis în IC: „Este de datoria comuniștilor să creeze pretutindeni, în paralel cu organizația legală, un organism clandestin, apt să-și îndeplinească la momentul decisiv datoria față de revoluție” „Munca conspirativă” ține de Departamentul de Legături Internațional (OMS), însărcinat să-i călăuzească în itinerarul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
momentul decisiv datoria față de revoluție” „Munca conspirativă” ține de Departamentul de Legături Internațional (OMS), însărcinat să-i călăuzească în itinerarul lor clandestin spre URSS pe responsabilii comuniști străini, și să organizeze deplasări în afara URSS pentru emisarii și instructorii clandestini ai IC. El trebuie de asemenea să furnizeze diferitelor părți mijloacele financiare pentru propagandă și pentru întreținerea aparatului lor permanent. încredințată mai întâi lui Ossip Piatnițki, conducerea OMS îi va reveni, după 1935, reprezentantului NKVD în conducerea IC, Meir Trilisser. Odată cu stalinizarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și instructorii clandestini ai IC. El trebuie de asemenea să furnizeze diferitelor părți mijloacele financiare pentru propagandă și pentru întreținerea aparatului lor permanent. încredințată mai întâi lui Ossip Piatnițki, conducerea OMS îi va reveni, după 1935, reprezentantului NKVD în conducerea IC, Meir Trilisser. Odată cu stalinizarea puterii sovietice și a partidelor comuniste, începând din 1928-1929, „munca conspirativă” se generalizează. în fruntea fiecărui PC, îndărătul fațadei cu o funcționare aparent democratică și adesea fără știrea militanților, „munca conspirativă se structurează în jurul secretarului general
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
începând din 1928-1929, „munca conspirativă” se generalizează. în fruntea fiecărui PC, îndărătul fațadei cu o funcționare aparent democratică și adesea fără știrea militanților, „munca conspirativă se structurează în jurul secretarului general și al oamenilor de încredere care întrețin legături secrete cu IC și cu PCUS, chiar cu Stalin personal. Orice militant sau cadru comunist, la curent cu vreun „secret de partid”, nu trebuie să fie interesant decât de informațiile direct necesare îndeplinirii sarcinilor sale. Această compartimentare, dublată de o strictă aplicare a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]