1,940 matches
-
camarazi, care jucau cărți vorbind și râzând foarte tare. Fumul țigărilor împuțea aerul. Unul, care nu era în mână, se oferi să-i cedeze locul, dar îl refuză. Grigore îi aduse o țuică și o felie de pâine prăjită cu icre negre, pe care o mâncă sprijinindu-se de tejghea, și se și pregătea să plece din local, pentru prima oară iritat de vulgaritatea și nepăsarea camarazilor lui, când un val de aer rece mătură încăperea, împrospătând aerul. Era Hector care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
coate, și întrebă dacă șeful de gară nu trecuse pe acolo. Nu, Hector tocmai plecase în căutarea lui. Locotenentul ardea de nerăbdare să facă stânga-mprejur. Nu avu timp. Grigore îi aducea deja țuica și felia de pâine prăjită cu icre negre (era comanda obișnuită, când locotenentul nu se ostenea să formuleze alta). Panaiota traversă sala, într-o aură luminoasă ca o pulbere de aur, luă o sticlă de lichior cu care își aroma prăjiturile și, după ce zâmbi complice spre locotenent
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în a doua cameră, împreună cu prietenii noștri, era făcută ca să fie bănuită. Am stat 5 zile în temniță. Dar ce temniță veselă!... Fruntașii partidului conservator în cap cu prințul Gheorghe Bibescu ne-au trimis imediat sumedenie de bunătăți. Kilograme de icre tescuite, șunci, prăjituri de la Capșa, pui fripți, ouă proaspete, sticle cu vin, duzini de butelii cu șampanie. La ora dejunului și la ora prânzului o mare masă era întinsă în camera mea - fiindcă erea cea mai mare - și aci mâncam
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
punct de vedere economic. Erau locuite de oameni de seamă, cu trecere în județ și de mulți comercianți cu legături în toată țara și în străinătate, mai cu seamă în cele patru orașe-porturi la Dunăre. Vîlcovul, bogat port pescăresc, patria icrelor negre, era și un frumos și interesant colț turistic. Tomov a convocat congresul organizației și alegerea mea la președinție s-a făcut cu aclamații. În viața politică, un om nu poate avea o mulțumire mai mare decît aclamarea populară. Credeam
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
griji și emoții cu Iolanda! Mă rog să fie totul în regulă și să primesc veștile cele mai bune de la tine în acest sens! La Sulina m-am simțit minunat, ca întotdeauna. Am exagerat însă în borșuri cu nisetru și icre de morun, în alte năzdrăvănii din acestea marine. La întoarcere n-am mai stat decît trei zile în București. Am petrecut o după-amiază minunată pînă la plecarea trenului spre P. Neamț cu Dora cea minunată a lui Nichita (Stănescu n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Tazukuri” sardine uscate în sos de soia. „Tai”plătica roșie este de bun augur. „Kamaboko” pasta de pește fiartă si aranjată în rulouri colorate cu roșu și alb. Culorile, roșu și alb, simbolizează răsăritul soarelui dar și drapelul Japoniei. „Kazunoko” icre de hering. „Konbu”, un tip de alge care se consumă foarte mult în stare proaspătă, murate sau adăugate la supe deoarece conțin iod și potasiu, eficiente în creșterea energiei organismului, dar și în scăderea presiunii sângelui. „Kuromame” fasole neagră. Acest
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
atmosfera se încălzește odată cu creșterea apetitului mesenilor: E ploaie afară și bate vântul Dinspre nord vine zăpada E lapoviță și e rece, sake-ul e fierbinte în cupa mea. Cu acest prilej, se servesc felurile de mâncare, „Osechi” (omletă dulce, icre de hering, alge marine ș. a. ), frumos aranjate și apetisante „Wakashi” este un pește delicios cu carnea galbenă și grăsimea cu aromă specifică, când este fript pe grătar. Este bogat in vitamina B1 și B2, precum și în Fier și Potasiu. „Halibut
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
încălzit bând sake, în timp ce admira Crizantema, va fi ferită de boală. Aroma sakeului îți mângâie, direct, inima. Mâncărurile lunii: „Negură” (Goby) pește ce se mănâncă în timpul „echinocțiului de toamnă”. Se consumă proaspăt sau ca „tempura” (șnițel românesc). „Ochiayu” (Sweetfish) cu icrele foarte gustoase. „Kudari-gatsuo” - un pește bogat în grăsime; consumul lui reduce colesterolul rău. „Kinukatsugi” fructe de mare (melci), care se fierb și se consumă cu sare. Se spune că cine consumă astfel de fructe va trăi 1000 de ani. Bineînțeles
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a Statelor Unite. Împreună cu alți vizitatori ne urcăm În vagonete și facem un tur În mină. La ieșire vizităm laboratorul minei. La ora 16 ajungem În stațiunea piscicolă Spearfish. Inginerul ne conduce și ne arată iazurile, apoi vizităm instalațiile pentru extragerea icrelor și bazinele de puiuți. Americanii iubesc pescuitul pe care-l practică pe scară largă, dar consumă extrem de puțin pește. Coastele Atlanticului și Pacificului, numeroase ape curgătoare și lacurile ce le au, reprezintă o bogăție imensă, dar peștele rămâne pe plan
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ajutor de primar d-rul Severeanu era un neostenit căutător de monede antice și că și le procura chiar sub nasul celor ce săpau la Histria de pildă, în vremea lui Pârvan, venind din când în când în chip amical cu icre negre și vin pentru tinerii arheologi, însă el urmărind de fapt să cumpere monedele și obiectele pe care știa că lucrătorii au obiceiul să le dosească. Astfel d-rul Severeanu devenind anticar din experiență, și-a stabilit un depozit-safe la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ale muntelui sunt chiar deasupra, oglindindu-se în apă. E un peisagiu de o frumuseță sălbatică și măreață. Păstrăvul în luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât se vede păstrăvul de aici e o corcitură de curcubeu cu păstrăv cu puncte roșii. Am încercat cu nălucă nu merge. Cu muscă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nici atât. Poate în august să dea la instrumente fine cu mulinet fix. Ne hotărâm să pescuim cu vergi de bambu. Dacă nu vine muntele la Mahomet, se duce Mahomet la munte. Ne-am dus cu vergi de bambu și cu icre de Manciuria. Am cercetat locuri foarte bune. Adevărul e că apa e încă rece. Rare ori se prinde câte un păstrăvaș, ca cel mai nenorocit baboi dintr-o baltă de la șes. Așa e de drept malul împădurit strâns cu felurit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe de icre. Un privilegiu însemnat este cel din 11 martie 1446. I se întăreau mânăstirii satele: unde a fost Samoil vătăman, pe Bistrița și Dvorinești și Timișești și Cârstienești și Băloșești și la Topoliță unde a fost Barbă Geamâră, și Bașoteni, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
specifica numărul de zile în care oamenii erau obligați să pescuiască pentru domnie. Domnii de dinainte de Ștefan cel Mare, dar și Ștefan, au dăruit privilegii prin care mânăstirile aveau dreptul să ia pește din bălțile considerate a fi proprietate domnească. Icrele constituiau un venit al domnului. În 1440, Ștefan voievod dăruia mânăstirii Neamț două măji de pește și două bărbânțe de icre. În 1446, privilegiul era reînoit, precizându-se că domnul dăruia măji de pește la Chilia, iar soția domnului dăruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan, au dăruit privilegii prin care mânăstirile aveau dreptul să ia pește din bălțile considerate a fi proprietate domnească. Icrele constituiau un venit al domnului. În 1440, Ștefan voievod dăruia mânăstirii Neamț două măji de pește și două bărbânțe de icre. În 1446, privilegiul era reînoit, precizându-se că domnul dăruia măji de pește la Chilia, iar soția domnului dăruia trei cântare de icre negre. Nu numai mânăstirile, dar și negustorii aveau voie să comercializeze peștele, dând vamă câte un pește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al domnului. În 1440, Ștefan voievod dăruia mânăstirii Neamț două măji de pește și două bărbânțe de icre. În 1446, privilegiul era reînoit, precizându-se că domnul dăruia măji de pește la Chilia, iar soția domnului dăruia trei cântare de icre negre. Nu numai mânăstirile, dar și negustorii aveau voie să comercializeze peștele, dând vamă câte un pește de car. Este semnificativ faptul că Petru Rareș s-a ocupat cu comerțul cu peștele, de unde și numele de Petru Măjarul. Se făcea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exemplu, mi-a rămas în minte o altă replică a băieților, în timpul primei vacanțe de iarnă, după venirea noastră definitivă în țară, când la Predeal, la hotelul "Orizont" ei văzuseră în vitrina restaurantului, la niște prețuri foarte mari, cutiile cu icre negre și de Manciuria pe care, în timpul șederii lor la Moscova, le serveau la micul dejun, de două ori pe săptămână. M-au luat de mână și mi-au arătat prețurile, declarând ferm că erau puse greșit. Mi-au trebuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mână și mi-au arătat prețurile, declarând ferm că erau puse greșit. Mi-au trebuit ore întregi în aceeași seară să le explic că la Moscova noi aveam avantajul statutului diplomatic, când foloseam comenzile speciale săptămânale pentru a ne procura icrele respective, necesare în special copiilor drept compensare la lipsa fructelor și a zarzavaturilor de pe piața Moscovei. Erau alimente utile pentru buna, normala lor creștere. Îmi aduc aminte, de asemenea, de agitația din primele luni de sejur la Moscova, când mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe loc (eu am făcut fotografiile după accident). Au venit la Maliuc desigur din Tulcea și din București organe de anchetă ca să stabilească vinovații pentru accident. S-a băut mult vin specia 1001, s-a mâncat mult pește și multe icre și în final s-a constatat că vina nu aparține nici Șefului Serviciului Administrativ, Dunaevschi, care a dispus deplasarea tractorului cu remorcă împreună cu muncitorul accidentat și nici Mecanicului Șef, Ing. Zătreanu, care răspundea de starea tehnică a utilajului, ci exclusiv
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
luat și eu câteva, se pregăteau simplu la cuptor, învelite în hârtie de pergament. Era un pește foarte bun și gustos dar foarte gras, niciodată nu am reușit să mânânc mai mult decât o singură scrumbie. Se găseau în zonă icre foarte bune de știucă, mari ca cele de Manciuria (cele de crap erau foarte mici). Un borcan mare de jumătate de kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dădea excepțional cu brandul. I-a tras un pumn unuia pe pod la Giurgeni și a fugit cu sturionul. Bărbat adevărat. Haiduc, sălbatic. Ăia voiau să-i ia de fraieri. Să le bage pe gât plătică pe post de crap. Icre cu nisip. Nu le-a mers. Păi, voi nu vedeți că aveam undițele la noi? Măcar să se gândească și ei că puteau fi pescari, zicea. E normal să fac analogiile astea cu triburile, satul. Doar m-am născut la țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
meschini. Șmecheri ratați. În lumea asta mizerabilă, șmecheria rămâne singura formă de demnitate, zicea cineva. O lume de idioți cu mâna uscată și ureche de tinichea. Bălănescu o să ajungă probabil și el într-o zi să-și facă pantofii cu icre negre. De ce să te comporți ca o jigodie când poți să fii bun. Uite că a fi bun a devenit o formă de revoltă. De fapt, și să fii bun e tot o formă extremă și perversă de ticăloșie. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și de stupi sălbatici, și la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion, meșter grozav, vânează lostrița vitează, mrene argin tii cu carnea albă ca de Înger și cu icrele otrăvite, somni lucioși și raci de smaragd. Am băgat și eu mâna până-n umăr după ei, printre răgălii de sălcii și arini, scoțându-le de prin vizuinile lor fioroase pe aceste lighioni ciudate, Învoite de Dumnezeu pentru ospătarea creștinilor, fiindcă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la magazinele Administrației Pescăriilor Statului: crapul de la 4 kg În sus, lei 1,20 kg; șalăul de la 1 kg În sus, lei 2,50; morunul lei 2,50 kg; nisetrul lei 3; cega de la 1 kg În sus 4 lei; icrele negre proaspete de morun 40-50 lei kg; de știucă 3 lei și de crap 2 lei kg; racii 10 lei suta; și ce să mai pomenesc de cara cudă, plătică, biban, lin și știucă, cu 10 bani până la 70 bani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nimerit ca orbii la Brăila. Pe Florian l-au culcat Într-un hotel plin cu ploșnițe și a trebuit să se descurce cu mâncarea singur, cum a putut. Numai pe Beldie și pe Motru i-au ospătat Împă rătește cu icrele moi și toate bunătățile Dunării și ale Mării Negre, ba i-au gâmfat de s-au Întors bolnavi. Dar marfa din ladă nu s-a asemănat cu mostra. Ceilalți avură a se plânge de toată necătarea: Virgil Bărbat avu sala mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]