1,864 matches
-
povestirea după jucării, povestirea după modelul educatoarei etc. vezi, de exemplu, Pâslaru 2003: 82. Important considerăm, în acest context, în lucrarea de față, criteriul premisei povestirii, premisă oferită copiilor de către educatoare, fie că este vorba despre un element de ordin ideatic sau concret, material, ca suport al dezvoltării/realizării unui context prin narare/povestire. 266 Vezi Bulc 2005: 25-27, Mitu-Antonovici 2005: 20-22, Boca-Miron-Chichișan 2002: 36-38, Vlad-Pop 2002: 29-30 etc. 267 Vezi structura jocului: conținutul, sarcina didactică, regulile jocului, acțiunile de joc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
afla prin intermediul gândurilor răzlețe, ce ne vin În timpul acțiunilor mici, „neînsemnate”, răsfirate, al fulgurațiilor de idei - Încă neconceptualizate, diafane, candide - legate de ceea ce ni se Întâmplă sau ne iese În cale. Diferitele prilejuri de viață dezvăluie o altă dinamică a ideaticului, Îl fac să fie mai natural, mai apropiat de realitate, de sensul profund al umanului. Există o dimensiune ascunsă a educației, cea realizată prin sine - cel de altădată sau cel de acum. Poate că nici un factor nu este mai educogen
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Nietzsche, care se va Închide În el, din lipsă de receptori, pentru a da curs, aproape agonic, strigătelor lui Zarathustra. O astfel de decepție se poate converti În ceva pozitiv, dar la un alt nivel și printr-o altă stilistică ideatică, cu condiția ca energiile paideice să se consume prin exteriorizare generoasă către alții, și nu prin interiorizare individualistă, paralizantă. Trădarea discipolului poate surveni prin simpla sa decuplare de la actul formării, printr-o fugă iresponsabilă - pe care o va regreta poate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
consistență interiorului nostru. Pentru a ajunge la noi, trecem prin (pe la) alții. Nu ne putem percepe cum trebuie dacă nu punem la treabă și „ochii” celorlalți. În fond, ce este un model formativ? Acest tip de model este o zare ideatică, o chemare normativă ce ne spune cum trebuie să devenim, unde trebuie să ajungem. Modelul poate fi atât o construcție ideatică, abstractă, cuprinzând imperative și valori (uneori ușor utopice), dar poate fi identificat și În modul de a fi, de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la treabă și „ochii” celorlalți. În fond, ce este un model formativ? Acest tip de model este o zare ideatică, o chemare normativă ce ne spune cum trebuie să devenim, unde trebuie să ajungem. Modelul poate fi atât o construcție ideatică, abstractă, cuprinzând imperative și valori (uneori ușor utopice), dar poate fi identificat și În modul de a fi, de a gândi, de a deveni, al unui semen din preajmă. Modelele pot fi directe, identificabile imediat În realitatea proximă În care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
idee la alta, cum le combinăm, cum le punem În practică. Unificarea presupusă de această manieră de abordare a lucrurilor nu Înseamnă nivelare, aplatizare, dispariția contururilor disciplinare, ci Îndeamnă la crearea de bune vecinătăți, la continuitate În investigație, la circularitate ideatică sporitoare, la decantare a unui orizont mai Înalt din perspectiva căruia lucrurile pot fi cunoscute mai profund și cu mai multă Înțelepciune. 4. Pluralismul cultural și educația pentru acceptarea celuilalt 4.1. Cum putem deveni... persani? Mai vechea Întrebare de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
poate nega valoarea primelor orientări, emise În cadrul intim, familial. Oricât de amplă și sofisticată ar fi educația realizată de către școală, nu se pot neglija În nici un caz cei șapte ani de-acasă... Există cu siguranță o pedagogie populară, o platformă ideatică ingenuă ce răspunde la dilemele modelării umane. Aceasta constă Într-un cumul de observații, generalizări sau abstractizări spontane (exprimate În proverbe, vorbe de duh, sentințe empirice), În materialul sapiențial care sintetizează experiența educativă a comunităților; acest standard de primă instanță
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu face decât să consimtă că lucrurile stau așa cum sunt zugrăvite de cel ce știe. Conversația devine un fel de corsaj, o expunere camuflată, magistrul construind argumente În favoarea punctului său de vedere. Discipolul nu face decât să aprobe neputincios o ideatică țeapănă și inflexibilă. Pildele și parabolele lui Isus, dimpotrivă, Îl mențin liber pe discipol, Înțelesurile fiind o descoperire și o „dumirire” a celui aflat În căutarea adevărului. Isus sugerează, iar cei din fața Lui Înțeleg. El „Începe” ceva, iar noi „sfârșim
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
El Își alegea discipolii. „Și ei erau uimiți de Învățătura Lui. Căci Îi Învăța pe ei ca Cel ce are putere, iar nu În felul cărturarilor.” (Marcu, 1, 22) „Puterea” despre care se vorbește În Evanghelii nu este una epistemică, ideatică, statutară, ci una harică, prietenoasă, exemplificativă prin propria conduită. Ea aduce un adevăr nu al indiferentei științe, ci al responsabilei conștiințe. Ea scoate la iveală „Adevărul, calea și viața” adăpostite În noi și ne Îndeamnă să le ocrotim, să le
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
facem cu el... „Sâmburele” binelui și răului Încolțește În gândirea noastră. Războaiele, spunea cineva, se nasc În capul nostru, acolo trebuie să luptăm pentru Înlăturarea lor. Dispoziția utilizării unui lucru sau situații În bine sau rău se profilează la nivel ideatic. Disputa dintre valori contrarii se duce la nivel mental, „rezultatul” acesteia manifestându-se În realitățile concrete, În comportamente sau fapte față de lume și semeni. Binele (și răul) gândit are mari șanse de a se Întrupa. Gândul frumos și bun devine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Nimic În plus, nimic În minus. Din ideile pe care ni le-a transmis nu-mi mai aduc aminte nimic. Cele mai multe lucruri care mi-au rămas le-am Învățat dincolo de lecții, după ce am terminat chiar școala, prin discuțiile și efuziunile ideatice zămislite Între noi ore În șir În laboratorul său de biologie, când eram deja licean și apoi student. Dacă din știința transmisă s-a ales praful, a rămas altceva În schimb, cu adevărat important: un acut sentiment al echității și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
am mers pe aceeași linie cu el, din moment ce am aprofundat filosofia „idealistă”, la care totuși am avut acces (pentru că așa am vrut și se putea și În acele vremuri), precum și unele texte biblice, am devenit sensibil și la alte platforme ideatice, altele decât cele croite pe evidențe naturaliste și experimentaliste. I le-am prezentat cum m-am priceput și eu (pe atunci nu aveam vocație de pedagog), dar din păcate nu au avut nici un impact. Mi-a respectat punctul de vedere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de aici și de oriunde, orașe, mări și țări, figuri și modele. Atât la cursuri, cât și la seminarii, pedagogia se structura uneori implicit, la un nivel metadiscursiv, prin crearea unei atmosfere, a unei comuniuni spirituale și a unui etos ideatic. Din punct de vedere metodic, Întâlnirile noastre cu aceste cursuri și seminarii se realizau sub semnul deschiderii și al libertății de exprimare, al implicării creative, al bucuriei descoperirii și participării. Nu-mi aduc aminte să fi făcut vreodată prezența; cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de tipologie metafizică a poporului român este o ipoteză de lucru originală. De altfel, romancierul s-a impus atenției comentatorilor și recenzenților săi din presa franceză de specialitate tocmai prin interpretarea originală a unor motive și teme ce valorificau fondul ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
studiu, având ca obiectiv evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune (2004, iulie și noiembrie), iar al doilea - analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale ale elevilor (7-10 ani; 11-14 ani; 15-18 ani, noiembrie, 2005, contractantul principal CURS-SA). Liantul ideatic al acestor două proiecte - unul evaluând după o metodă semio-discursivă conținuturile violenței din programele de televiziune, iar celălalt analizând audiența și receptarea programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelegerea unui fenomen istoric inedit: copiii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care integrarea europeană ridică astfel de probleme. Ultimul capitol pe care dorim să-l scoatem în evidență este cel referitor la cultură. Scris, de asemenea, într-o manieră cursivă, unitară, textul seduce prin abilitatea de a trece de la o constelație ideatică la alta, de la un autor la altul sau de la o perspectivă disciplinară la alta (trecând prin sociologie, antropologie, psihologie sau lingvistică). Capitolul începe prin a evidenția multitudinea definițiilor și perspectivelor asupra culturii și prin aducerea în prim-plan a unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în opera lui Lucian Blaga), Dumitru Vlăduț, G. I. Tohăneanu (Simboluri eminesciene: „lira” și „dalta”) ș.a. Sunt cercetate literatura naivă a scriitorilor rurali (Aurel Turcuș, Aspecte privind condeierii țărani din Banat) și literatura religioasă, în sensul complex al permanențelor ei ideatice, adesea cu un puternic ecou în iconografie (Ramona Boca Bordei, Cărturari ai Râmnicului în cultura românească a secolului al XVIII-lea, Viorel Țigu, Ilustrația în cărțile de Râmnic și rolul ei în răspândirea ideilor artistice în secolul al XVIII-lea
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
reprezintă insistența de a face din autorul Poemelor cu îngeri, în acord cu ideologia oficială a vremii în care apare monografia și împotriva evidenței, un „ateu politicos”, judecată care, dacă nu este evaziv-ironică, ar pune sub semnul întrebării întregul eșafodaj ideatic al demersului analitic. Orfeu și Aristarc (1982) - culegere de studii și articole despre unii dintre cei mai importanți autori români de la începutul secolului al XX-lea (Bacovia, Sadoveanu, Hogaș, Galaction, Rebreanu) - conține, în prefață, și o profesiune de credință: critica
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
să-l demoleze, pentru a construi în loc o fabrică de săpun franțuzesc, iar insurgenții își fac baricade din oseminte. Este mai puțin important cine învinge până la urmă în această „revoluție culturală”, căci înfruntarea reală are loc, în fond, în plan ideatic, din nou între marșul forțat al istoriei și sensul etern al tradiției. Trimiterile de ordin parabolic abundă și aici (cei doisprezece „studenți” compun un fel de „Cină de taină”), dar tendința parodică duce mai evident lucrurile spre universul închis al
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
un adevărat spirit premonitor. Tenta satirică, prezentă și în antiutopiile din dramaturgia lui A., acel râsul/plânsul de care amintea I. D. Sârbu, semnifică, în realitate, înclinarea povestitorului de a afla în hazul de necaz echilibrul nu numai narativ, dar și ideatic. Parodicul se impune în Scrisorile lui Condurică, „basm dramatic în IX tablouri”, de fapt o reluare a Revoluției culturale. Spiritul parodic se manifestă și în prima dintre piesele de teatru ale lui A., Ultima cauză a marelui Just (titlul versiunii
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 154. 496 Ibidem. 497 O exprimare corectă ar fi "Crizele economiei dominate de moneda metalică". Am rămas la acest titlu pentru sugestivitatea sa și pentru că se contrapune ideatic altui capitol despre crizele monedei de hârtie sau în acest caz "Crizele economiei dominată de moneda de hârtie". 498 Max Weber, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 287. 499 Vezi Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul bancar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Lisbon Strategy”, Cordis-focus, nr. 12, 2003, p. 1. footnote>; nivelul strategic privind tipul de acțiune pe care-l va adopta organizația, respectiv viziunea despre clienți, (inclusiv publicul), despre natura exigențelor lor și tipul de exigențe de răspuns ale managementului; nivelul ideatic de specialitate; nivelul metodelor de acțiune; nivelul operativ al conducerii. În acest cadru, putem da următoarea definiție managementului resurselor umane: Managementul resurselor umane - reprezintă „nucleul” activităților manageriale în general, exprimând viziunea despre om și afacere și ansamblul de principii, metode
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
măsuri ce le-ar putea afecta interesele, pregătirea oamenilor, condițiile de muncă, perfecționarea formelor de negociere între patronat - salariați/sindicate). După cum se vede, cele patru cazuri prezentate exprimă tipologii de modele prin aceea că sunt modalități de structurare a conținutului ideatic și practic pe „o schemă relațională” relativ stabilă, în jurul căreia se articulează presupozițiile, principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare a modelelor în managementul resurselor umane: A) Modele manageriale axate pe locul și rolul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
postului”<footnote Ibidem, p. 209. footnote>. Să ne obișnuim ca atunci când ne referim la o anumită definiție a unui proces social să ne gândim, atât la gradul ei de cuprindere a realității, cât și la consecințele pe care le produce (ideatic și practic) o anumită poziție îmbrățișată. Din punct de vedere metodologic, criteriile prin care definim un „fapt social” trebuie să îndeplinească trei exigențe: a) puterea de absorbție: criteriul folosit să fie specific tuturor elementelor cuprinse în sfera „faptului” definit, încât
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
noi (firmă cu profil productiv, servicii ale administrației publice, organizație nonprofit etc.) în raport cu viziunea strategiei elaborate. Cu alte cuvinte, este necesar a conduce activitatea în raport cu „ținta” spre care dorim a conduce activitatea, în raport cu un „model” (în sensul managerial de structură ideatică dezirabilă și accesibilă spre care dorim a orienta organizația și în raport cu care ne formăm viziunea despre „starea organizației”, despre poziția sa față de modelul pe care dorim să-l realizăm) pe care îl luăm drept etalon de evaluare a evoluției organizației
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]