3,066 matches
-
este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine formează așa-numitele micro-societății închise, adesea delimitate teritorial în zone muntoase de refugiu, ceea ce permitea dezvoltarea unui sentiment identitar deosebit de puternic, întărit și de ostilitatea ambiantă. Unele dintre ele se aflau în zone care făceau obiectul unor intense rivalităși între puterile europene: rivalitatea dintre Franța și Anglia din Egipt, în regiunea siro-palestiniana și Mesopotamia, germano-engleză și ruso-engleză în Mesopotamia
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
O altă consecință ceva mai îndepărtată, dar de care trebuie să ținem seama, a fost formarea în sânul inteligenței maronite, a unui curent naționalist arab, care împreună cu ortodocșii și greco-catolicii, vor forma, alături de mediile musulmane, una din componentele renașterii naționale identitare arabe. Elita maronită forma o elită pentru Liban și o alta pentru lumea arabă, un exemplu interesant în acest sens fiind mențiunea că primul dicționar de limba arabă a fost scris de maroniți. Pentru a înțelege mai bine deșteptarea sentimentului
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
a imperialismului francez. Identitatea maronită se putea înscrie într-un teritoriu, dar lua ființă o țară ce cuprindea pe viitor nu mai puțin de 17 comunități religioase, creștine și musulmane. A urmat o perioadă de creștere economică și de dezvoltare identitară pentru maroniți, chiar dacă pentru alte comunități insatisfacțiile au fost numeroase. De fapt maroniții erau minoritari în Liban, iar în plus statul îi izola în sânul lumii arabe creștine deoarece ortodocșii erau tradițional mai degrabă favorabili Damascului decât Parisului. În anul
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
regiuni autonome, ce corespundeau principalelor comunități, fiecare conducându-se după propria lege. Triumful comunitarizării și teritorializării Libanului, va marca practic sfârșitul definitiv al maronismului, sau cel puțin al unui Stat cu o direcție preponderent maronită, marele vis franco-catolico-maronit. Pe planul identitar, anii de război au permis reactualizarea unei teme importante: tema feniciană. Dornică de o demarcare de arabism, o parte a elitei maronite se va prezenta drept descendentă a fenicienilor, ceea ce le-a permis respingerea propriei arabicități și deci o distantare
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
consolidare a sentimentului de apartenență la Statele existente (create pe ruinele fostului Imperiu Otoman). Caracterul multicomunitar le permitea dezvoltarea unei identități, ce nu se putea confunda cu grupările majoritare. În contextul acestei "compartimentări" o transformare importantă se producea în planul identitar al majorității, care avea conștiința apartenenței la o țară. La adăpostul frontierelor, trasate în funcție de interesele marilor puteri europene, au fost create condițiile fuziunii comunităților creștine cu cele musulmane. Naționalismul statal a fost cel mai bine ilustrat în Egipt. Condițiile erau
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
un rol specific între revendicările palestiniene, pluralismul religios, fenomen mai puțin întâlnit în Europa, ocupă un rol de frunte în desfășurarea negocierilor de pace. În acest caz inițiativa națională dintr-o perspectiva laică a primat și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional, singurul obiectiv fiind eliberarea Palestinei arabe, fără a-și face prea multe probleme pentru apartenența religioasă. Ortodocșii au chiar tendința de a se alătura mișcărilor palestiniene dure. Dincolo de strălucirea lumii bizantine, creștinii arabi în secolul al
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
care vorbește Faptele Apostolilor, demonstrează că nu putem identifica religia cu națiunea. De altfel arabicitatea nu poate indica o rasă sau o religie, ci o cultură, o istorie și un destin comun. Înainte de a trece la prezentarea modului de funcționare identitară a acestor creștini arabi în perioada declinului Imperiului Otoman, ca și a creșterii sentimentului național arab, credem că este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine formează așa-numitele micro-societății închise, adesea delimitate teritorial în zone muntoase de refugiu, ceea ce permitea dezvoltarea unui sentiment identitar deosebit de puternic, întărit și de ostilitatea ambiantă. Unele dintre ele se aflau în zone care făceau obiectul unor intense rivalităși între puterile europene: rivalitatea dintre Franța și Anglia din Egipt, în regiunea siro-palestiniana și Mesopotamia, germano-engleză și ruso-engleză în Mesopotamia
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
a imperialismului francez. Identitatea maronită se putea înscrie într-un teritoriu, dar lua ființă o țară ce cuprindea pe viitor nu mai puțin de 17 comunități religioase, creștine și musulmane. A urmat o perioadă de creștere economică și de dezvoltare identitară pentru maroniți, chiar dacă pentru alte comunități insatisfacțiile au fost numeroase. De fapt maroniții erau minoritari în Liban, iar în plus statul îi izola în sânul lumii arabe creștine deoarece ortodocșii erau tradițional mai degrabă favorabili Damascului decât Parisului. În anul
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
un rol specific între revendicările palestiniene, pluralismul religios, fenomen mai puțin întâlnit în Europa, ocupă un rol de frunte în desfășurarea negocierilor de pace. În acest caz inițiativa națională dintr-o perspectiva laică a primat și a anulat orice revendicare identitară de tip comunitar confesional, singurul obiectiv fiind eliberarea Palestinei arabe, fără a-și face prea multe probleme pentru apartenența religioasă. Ortodocșii au chiar tendința de a se alătura mișcărilor palestiniene dure. Dincolo de strălucirea lumii bizantine, creștinii arabi în secolul al
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
mai mult decât fragile, riscurile unor derapaje continuând să existente încă latent într-un corp social bruscat de ritmul și anvergura unor transformări fără precedent, amplificate de contextul internațional marcat de instabilitate, întrebarea dacă și cum principalul depozitar simbolic și identitar, care se bucură și de încrederea majorității populației, înțelege să se implice în efortul articulării unui proiect de societate este mai mult decât o simplă provocare și depășește de departe nivelul clișeelor huntingtoniene despre o Ortodoxie greu de distins de
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
facilul interpretativ lipsit de orice fel de scrupule, artista a creat cu o accentuată responsabilitate și conștiență rolurile, articulând de la prima și până la ultima notă a știmei încredințate cele mai fine nuanțe și cele mai adecvate accente în vederea susținerii temeliei identitare a personajului respectiv. În această cheie amplă de tip constructiv, DARCLÉE reușea să contureze întotdeauna nu numai profilul complex al chipului teatral jucat cu o siguranță și un dramatism unice la acel moment al istoriei muzicii de operă, dar și
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > BENONE SINULESCU: UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului 24 mai, zi identitar aurorală a folclorului românesc: nașterea artistului Benone Sinulescu! Atunci când s-a născut, o ursitoare, deși trează, era absorbită în reverie. Auzea în vis un glas magnific, cerând să fie întrupat într-un făt ce-ar fi crescut legănat în brațele
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-un areal-Podeni, microzona-Satul de sub Munte, subzona Plaiul Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările comunitare și identitare ale așezărilor, mai ales cele din nordul Mehedințiului. Referință Bibliografică: FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul IV, 19 noiembrie 2014
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Sufletului Românesc, poetul izbutind astfel să rămână viu, mai viu decât mulți „vii-morți spiritual”, întrucât, la distrugerea sufletului unui neam participa nu doar faptele unor „cozi de topor”, ci și nefaptele-inacțiunile, nepăsarea, ignoranța, iar cei care lucrează la distrugerea elementelor identitare ale ființei naționale săvârșesc o crimă împotriva umanității: „Umanitatea a trăit și este normal să trăiască cu respectarea, măcar minimala, a regulilor și legilor firii, a identității, libertății și demnității ființei umane, a comunităților naționale, fără a se permite să
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Sătmarul, și apoi Bihorul, zone puternic influențate de valorile culturii septentrional românești, flancând astfel Nord - Vestul țării noastre cu vetre monahale unde s-a creat, în veacuri de demult, și depozitat cea mai veritabilă cultură și artă transilvan - românească, spiritualitate identitară care contribuie în cel mai înalt grad la specificul național. Mănăstirile din acest areal și-au avut rosturile lor în ansamblul civilizației românești în general, menținând aprinsă în condiții dificile și adeseori asupritoare candela credinței strămoșești, cu particularități care și
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
ultimul rând. Este meritul alcătuitorilor acestei lucrări de a ne fi pus în față informații și imagini cu privire la aceste valori perene românești, care fac din Maramureș un spațiu inconfundabil al vechii și actualei civilizații românești dintr-un areal atât de identitar ca acesta. Lucrarea în cauză se prezintă, totodată, drept un prețios ghid pentru localnici și deopotrivă pentru călătorii prin acest spațiu, fie români, fie străini. Din acest motiv avem să aducem calde mulțumiri și remarcabile aprecieri sau considerații celor care
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
conținutul ideilor și prin substanța faptelor, prin limbajul artistic-teatral pe care l-a creat, prin atitudinea curajoasă și demnă și prin arta de a genera și produce fondul, forma și învelișul acestora. Oricine își iubește țara și neamul, valorile sale identitare și perene - și asta în contextul multietnic, pluriconfesional și universal - globalizant în care ne aflăm și trăim - are, citind această carte, prilejul unei întâlniri folositoare și efervescentă, pentru solidarizarea cu ele. În concluzie, vom încheia cu câteva cuvinte din conferința
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
sufletește, relația comunității noastre sătești cu frații basarabeni, desigur, o relație prin reprezentare. Și simt că la “îngustarea” morală a Prutului a contat și modesta mea osârdie de trecător pe podul de la Sculeni, un trecător cu rosturi legate de obârșia identitară comună a trăitorilor de pe cele două maluri. Recenta mea vizită la Chișinău a coincis, de data aceasta, cu Ziua Limbii Române. Semnificativă alegere! Nu-i așa? Alegerea însă n-a fost a mea, ci a organizatorilor Salonului Internațional de Carte
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
dacă e unul dintre acei în care mai pâlpâie lumina aprinsă cândva de Spiru Haret. Și de-aici a început totul, adică imprudența mea de a citi în sufletele românești ale basarabenilor, în esență nealterate de suferința desțărării. Frumusețea lor identitară era ca floarea de câmp, neatinsă de pipeta geneticianului. Și fiind ei, basarabenii aceștia, și cărturari de frunte, m-au luat sub aripa lor culturală. Am publicat în revistele lor, am scris cărți monografice împreună, ca însemnând asta punțile noastre
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
de la noi un cec în alb chiar dacă trăim într-o Românie-moluscă vom merge până în pânzele albe alături de acesta, poate și pentru că preempțiunile sale sunt ale cetățeanului simplu care-și iubește poporul și țara. Numai așa putem vorbi de rezistența civică identitară prin cultură superioară și înaltă spiritualitate. Cum preempțiunea dacică ne confirmă că-n aceste vremuri tulburi pe care le străbatem doar Armata rămâne reazemul Națiunii. De regulă, mulțimile se atașează sau se supun la două lucruri. La ordine și la
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
cele două fațete ale sale: fie putere, fie slăbiciune: „Iubirea este puterea celor slabi și slăbiciunea celor puternici”. Aceasta este cartea de acreditare, cartea de vizită, buletinul scriitoarei Alexandra Mihalache, cu care se va prezenta la sfârșitul timpului. O carte identitară sub toate aspectele. Un aforism foarte interesant îmbină filozofia cu artele și cu științele exacte: matematice și fizica, în întregul său cuprinzând tot Universul: „Matematica artei: forme și mărimi care devin culori și simfonii în timp și spațiu infinit”. Ilustrarea
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
anume, când omenirea pare să nu mai producă anticorpi care s-o apere de forțele Răului? Întrebări și întrebări, în absența răspunsurilor. Căutăm cu disperare răspunsuri concrete și soluții, pentru a nu asista neputincioși la distrugerea spiritului și genei naționale identitare. Putem să credem că mai sunt și alții ca noi, care vor avea mijloace mai consistente de a găsi măcar o parte din răspunsuri”. Oare, ce ar putea fi mai „consistent” decât ... credința? Acolo unde este, dacă este?!? Unde altundeva
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
poată ascunde cei ce fac fărădelegea” (Iov, 34: 20, 22). Care popor? Dacă ar fi să răspund altfel, cu începutul-începutului, pur și simplu, ca la școală, v-aș spune că este o carte despre poporul român, despre drama conștiinței sale identitare acutizându-se la extrem cu precădere în ultimele două decenii, despre trădarea intelectualilor (a unora dintre ei!) semnalată, cândva, și de Mircea Eliade, și de Petre Țuțea, și de părintele Iustin Pârvu, despre un alt „Diogene - câinele ... subteran”, despre această „Românie
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
că legătura profundă dintre spiritul național și tradiția ortodoxă este o realitate ontologică a poporului nostru. Ea constituie pârghia de susținere și promovare a valorilor culturale peste timp și tot¬odată garanția unei mărturisiri ortodoxe a Adevărului înomenit. Această continuitate identitară a fost perpetuă în afirmarea poporului român peste veacuri, ca națiune binecuvântată de Dumnezeu, ale cărei valori perene au fost așezate tot timpul sub stindardul credinței creștine. (Cf. Arhid. Ioniță Apostolache - http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/spiritualitatea-romaneasca-nu-poate-fi-conceputa-fara-ortodoxie - 20.04.2015
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]