13,415 matches
-
anului 1940 (D. Caracostea, N. Roșu) și blamat, împins în unghiul infam al prohibiției, de către critica aflată în solda partidului comunist, de la Ion Vitner, J. Popper, Ov. S. Crohmălniceanu la Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se părea că "ceea ce biruise după înverșunate lupte ideologice ale contemporaneității maioresciene", și anume "valoarea estetică", alcătuia "un bun definitiv cîștigat, o evidență de neclintit". Atît Sămănătorul, care forma "focarul cel mai periculos al confuziei între ideea estetică, cea etică și cea etnică", precît și Gîndirea, "lipsită de un
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
sus amintite, să renască și încă cu o virulență necunoscută". Ce să mai spunem despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît valul confuziei din 1940 (întîmplător, an marcînd centenarul nașterii lui Titu Maiorescu)? Elementele ideologice au invadat zonele creației, mistificînd, deturnînd, infectînd în proporții catastrofale structurile și conștiințele estetice. Cuvîntul de ordine era o tendențiozitate extraestetică, la început socială, apoi naționalistă, contrazicînd brutal cerința abstragerii artei din contingent, rememorată în Manifestul de care ne ocupăm
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
1965, să recunoaștem că mentalitatea naționalistă a proliferat, la rîndul său, inclusiv în scrierile unor autori prețuiți, de la Marin Preda (veteran al celebrării colectivizării agriculturii) și Constantin Țoiu la Ion Gheorghe și Ioan Alexandru. Un "ruralism" excesiv, indus pe filieră ideologică, ne face și azi a-l supraprețui pe autorul Moromeților, în dauna, bunăoară, a unor Radu Petrescu sau Ion D. Sîrbu, a-i situa pe expresioniștii-țărani, precum Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț deasupra unor Leonid Dimov, M. Ivănescu, Emil
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
fie capabilă de a constitui o ambianță salubră creațiilor de universalitate, să-și zidească palatul din material propriu, în stare să înfrunte eternitatea". Cei ce se opun azi discuției critice libere nu pot fi tratați decît ca apărători ai invaziei ideologice, ai scrierilor produse ori metisate de aceasta. Acuzîndu-i pe susținătorii revizuirilor că "politizează" discursul critic, ei nu încearcă decît să ascundă propria lor concrescență, defel onorabilă, cu oneroasa politizare efectuată sub zodia secerii și a ciocanului. O a treia cale
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
printre rînduri. O dată cu mica liberalizare din anii '60, cînd cenzura s-a relaxat, fără să dispară totuși, a devenit posibilă o literatură adevărată, căreia însă nu i se îngăduia să meargă pînă la capăt. Jumătățile de măsură caracterizau perfect dezghețul ideologic de după destalinizarea impusă de Hrușciov, care, la noi, s-a făcut simțită spre sfîrșitul vieții lui Dej și începutul epocii Ceaușescu. Atîta timp cît aplicase criterii stricte, cenzura nu permisese opere de valoare, decît prin rarisime excepții, mai ales în
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
se naște în urma năruirii dictaturii leninist-ceaușiste. Firește, destinul ulterior al fostului lider studențesc ar putea oferi anumite chei de interpretare: între altele, îmbrățișarea deschisă a neo-protocronismului, cultul mai mult sau mai puțin asumat al tradiției extremei drepte, apropierea de cercurile ideologice și politice ale unui radicalism anti-vestic care combina teme castro-guevariste cu nedisimulate propensiuni corporatist-autoritare. Mă gîndeam la aceste alianțe ciudate citind un articol recent din New York Times despre Partidul Național Democrat, formațiune clar extremistă (ca idei, dacă nu ca metode
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
est german), lector de socialism științific, propagandist cîndva înfocat (și probabil chiar convins) al socialismului ulbrichtian și honeckerian. Notăm așadar configurarea unei alianțe între nostalgicii colectivismului pseudo-egalitarist al RDG cu exponenții revizionismului șovin și hipernaționalist din partea occidentală a Germaniei. Platforma ideologică se adresează înainte de toate celor care detestă globalizarea, ideologia liberalismului universalist, principiile drepturilor omului ca doctrina esențială a modernității politice. Înainte de toate, asemeni lui Haider în Austria, liderii PND insistă asupra nevoii de a proteja forța de muncă autohtonă împotriva
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
ideologia liberalismului universalist, principiile drepturilor omului ca doctrina esențială a modernității politice. Înainte de toate, asemeni lui Haider în Austria, liderii PND insistă asupra nevoii de a proteja forța de muncă autohtonă împotriva valurilor de imigranți. Este vorba de un fenomen ideologic pe care, nu fără motiv, filosoful politic maghiar G.M.Tamas îl definea recent, într-un incitant eseu publicat în Boston Review, drept post-fascism. Ceea ce se manifestă acum cu crescîndă vehemență și chiar agresivitate este prezența ideologică și politică a noului
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
vorba de un fenomen ideologic pe care, nu fără motiv, filosoful politic maghiar G.M.Tamas îl definea recent, într-un incitant eseu publicat în Boston Review, drept post-fascism. Ceea ce se manifestă acum cu crescîndă vehemență și chiar agresivitate este prezența ideologică și politică a noului rasism în lumea plină de incertitudini care a luat locul bipolarismului Războiului Rece. Teoretic cel puțin, cîtă vreme economia germană este prosperă, PND nu are șanse să depășească marginalitatea actuală (să nu uităm însă situația din
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
din cenușa RDG, unde șomajul este mult mai puternic decît în Vest). Oricum, deși nu sînt motive de panică, remarcăm faptul că în ultimii trei ani PND și-a dublat numărul de membri (are acum 6600 de militanți activi). Tema ideologică predilectă a acestei formațiuni (deopotrivă mișcări și partid) este legată de frustrările și anxietățile muncitorului german mediu. PND pedalează pe xenofobie, denunțînd social democrația pentru capitulare în raport cu exigențele spiritului universalist denunțat drept excesiv de tolerant. Evident, se vorbește despre decadență, despre
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
-mi pun pe nas ochelarii pe care, în fotografia de deasupra editorialelor mele, îi țin de hulubă. Nu e o idee bună: chiar și fără ei, ceea ce am citit în Apel și în scrisoare îmi dă o senzație de greață ideologică; știu eu oare de ce m-aș dovedi capabil dacă le-aș reciti cu ochelarii pe nas?
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
cataloage, rapoarte etc.), ca și scrieri moderne (istorice, memorialistice, epistolare etc.) El ne prezintă evoluția cenzurii ca instituție, făcându-ne să înțelegem cum anume a funcționat ea, în fiecare perioadă. Din această prezentare reiese, printre altele, că în timpul comunismului controlul ideologic a devenit complet, împiedicând mass-media să-și îndeplinească funcția ei esențială, de serviciu public: "Presa românească nu s-a aflat, în toată această perioadă, în serviciul public, ceea ce presupune și autonomie editorială, ci întregul sistem mass-media a fost o componentă
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
actele de decizie care au reglementat de-a lungul timpului practica cenzurii. în modul acesta, el reduce la minimum subiectivismul interpretărilor. Totuși, cărții îi lipsește o componentă eseistică, singura care ar fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai prin îndrăzneala interpretării. Ea poate fi considerată în întregime un eseu, deși în cuprinsul ei sunt inserate, ca material ilustrativ
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
comunismul ar fi însă spiritual etern. Nu știm dacă e viu sau mort", observă Derrida. Dincolo de jocul acesta de cuvinte, frivol în context, trebuie spus că toată vorbăria gongorică a eseistului ascunde cîteva presupoziții (și de natură sentimentală, nu doar ideologică) destul de limpezi. Cea dintîi este tocmai aceea că marxismul n-a murit și nu poate muri. Ludicele referințe la Shakespeare, intertextualizarea permanentă, încît uiți care anume cortină se ridică și peste care scenă, a castelului Elsinor sau a Europei, în
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
continuare, în acela al ascensiunii extremei drepte. Adrian Marino menționează, pe bună dreptate, această formă de autoritarism ca pe o lovitură gravă dată libertății de exprimare, dar face greșeala de-a o situa într-un raport de continuitate cu teroarea ideologică din anii comunismului: "Lovitura de grație dată libertății presei, prin interzicerea masivă de publicații și instaurarea drastică a cenzurii, este opera regimurilor autoritare, dictatoriale, totalitare din România. Mai întâi regalist, apoi fascist, apoi comunist, începând din deceniul patru, până la 22
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
factură culturală și psihologică, întrucît izolarea îndelungată a ramurii răsăritene a poporului român a avut drept consecință o diferențiere cu atît mai accentuată cu cît s-au exercitat asupra basarabenilor puternice presiuni deformatoare, deopotrivă cu caracter etnic și cu caracter ideologic. Primele contacte dintre Basarabia și patria-mamă au prezentat un aspect sentimental, într-un cadru în care a predominat festivismul, manieră comodă de-a amîna ori de-a evita abordarea chestiunilor de fond. "Podurile de flori", expresii ale efuziunii populare, regizate
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
l-au înregistrat personaje precum A. Păunescu sau C.V. Tudor sau Victor Crăciun au avut la bază crunta dezinformare a maselor din Basarabia, care au fost tentate a identifica idealul unificării cu național-comunismul, deci cu o diversiune a aceluiași Moloh ideologic care a încercat a-i deznaționaliza, a-i îndepărta de rădăcinile lor istorice și spirituale: "basarabenii de rînd nu cunosc din partea "fraților români" decît discursul triumfalist gen"Flacăra", adică unul care vine în direcția orizontului lor de așteptare, flatîndu-le orgoliul
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
fidele ale sumisiunii fără crîcnire: Nimic nu ar fi trebuit să zdruncine acest sistem: mașinăria era bine unsă, mecanicii pricepuți și nemiloși, perspectiva contrazicerii exclusă cu desăvîrșire. Inconștient sau din frică, familia avea grijă să amputeze eventualele puseuri de independență "ideologică" a odraslelor; părinții reprezentau ei înșiși deja niște structuri umane dereglate". Fiind violată și ultima redută, intimitatea, la care nu puteai renunța decît înstrăinîndu-te în raport cu tine însuți, rezultatul nu putea fi decît cumplitul "om nou", veritabil zombi, capabil de orice
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
care îl introduce, chiar din subtitlu, dl Răzvan Codrescu este ideea că personalitățile pe care le invocă (inclusiv Corneliu Zelea Codreanu) ar aparține de orientarea dreptei românești. În realitate ele se subsumează extremei drepte românești. La dreapta eșichierului politic și ideologic românesc se situa PNL (între războaie). Const. Argetoianu (cu al său Partid Agrar), N. Iorga, cu minuscula sa grupare politică și încă alții. Cît îi privește pe N. Paulescu, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, C.Z. Codreanu, P. Țuțea
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
C.Z. Codreanu, P. Țuțea, în aceeași perioadă sau mai înainte, aceștia se situau în mod hotărît de partea extremei drepte. Și un al doilea fals. Ce caută aici Lucian Blaga, cînd el a respins încă din mai 1935 direcția ideologică ortodoxistă a lui Crainic, într-o memorabilă scrisoare către Tudor Vianu (Scrisori către Tudor Vianu, Ed. Minerva, 1992, p. 287-289) în care protesta că într-un articol publicat de Vianu în revista helvetă Pax, îl considera gîndirist ortodoxist. Și îl
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
celălalt, fondat pe o cultură a diferenței, învățată și bine exersată, pe care memoria generațiilor care ne-au precedat ne-o amintește pe tonul cel mai cuceritor, cel al faptului de viață trăit în mod firesc, destins, îmbogățitor, fără agresivitate ideologică, fără ifos. Exact așa cum ne-ar plăcea să o trăim și să o întemeiem pe durata lungă." * În paginile de proză ale numărului l-am găsit pe multitalentatul nostru colaborator Pavel Șușară (critic de artă, poet, gazetar, prozator și și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
observații de-a dreptul primejdioase în era opresiunii comuniste, cînd erau așternute pe hîrtie (cazul Gheorghe Ursu e relevant). Nici o urmă de conformism, nici o notă de teamă în aprecierile "pe viu" ale poetului redactor, care se delimitează tranșant de mascarada ideologică, obligațiile sale de serviciu fiind denunțate ca o penibilă corvoadă: "40 de ani de regim socialist. Revistele au fost bine "dăscălite" să "oglindească" mărețele realizări ale ultimilor ani, îndeosebi, cei numiți "epoca Ceaușescu". Și, bineînțeles, toate sînt pline de "materiale
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
întîmplă să născocească, ele singure, metode inchizitoriale superioare meșterilor din centrele politice principale. * * * Masive, compacte, contrare oricărei arhitecturi transcendentale menită să caute salvarea sufletelor prin avîntarea către cer a edificiului sacru, - Escurialul și Kremlinul, apăsate ca de o invincibilă gravitație ideologică ar fi, - după părerea unui politolog tînăr și îndrăzneț, - potrivite înființării unor muzee paralele ale Inchiziției mondiale, religioase și politice de la origini pînă în prezent. Am avea săli Ignațio Loyola, cu Exercițiile spirituale, la Escurial. Tot aici, statuia sfîntului Laurent
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
cititor? "Literatura și scriitorul angajat" aveau în vedere un anumit destinatar: publicul proletar. Arta avea o funcțiune (comanda socială) și un rol pedagogic și propagandistic, iar artistul era un tribun "al vremurilor noi". Sartre, în Ce este literatura, acorda prioritate ideologicului, eticului și doar la urmă esteticului. Important era ce și pentru cine scriem și numai după aceea cum scriem. Roland Barthes (Gradul zero al scriiturii) punea accentul pe scriitură, stil și estetic. De aceeași părere era și Camus care se
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
constituie elementul vital al fenomenologiei ca și al tuturor științelor eidetice, precum și izvorul din care țîșnește cunoașterea adevărurilor eterne". (Ideen) Se fundamentează, astfel, și proza, romanul de ficțiune, fenomenologia devenind, prin idei, și prin imaginea ideală extrasă din fenomen, baza ideologică a oricăror lucrări de imaginație... "Erlebnisse"-ul intențional, trăirea intențională... Orice conștiință este conștiința a ceva, adică se raportează intențional la ceva. Structura esențială a oricărei conștiințe este această intenționalitate. De aici, distincția, radicală, dintre conștiință și faptul despre care
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]