15,885 matches
-
ale culturii franceze -, dar în special filosofia, istoria, teologia și metafizica... Cum a fost posibil? Iată o întrebare ce-mi revine mereu în gînduri. Geneza, cauzele primordiale (karma), manipularea conștiințelor prin informații parțiale sau greșite; instrumentalizarea unor concepte sau idei (ideologii și doctrine) în scopuri partizane; descoperirea unor adevăruri pînă acum ascunse din interese politice, culturale sau personale... "Vreau să nu mor idiot", cum spunea Eugen Ionescu și nici să fiu un "idiot util", cum îi considera Troțki pe acei intelectuali
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
precum 22 sau Dilema (dar, mai puțin constant, și România literară), care fac opinia intelectuală a noii stângi gălăgios democratice, duc de mai mulți ani o campanie, evident concertată din culise, împotriva valorilor românești tradiționale (asimilate, cu sau fără dreptate, ideologiilor de dreapta). Mihai Eminescu, Nicolae C. Paulescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Petre Țuțea, Radu Gyr, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, ba chiar un Ion Barbu, un Vasile Băncilă, un George Călinescu, un Mircea Vulcănescu sau un N.
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
sau deghizată sub felurite pretexte culturale, jenant de asemănătoare cu axiologia procustiană a comunismului." Așadar, iată ce reprezintă cultura pentru Răzvan Codrescu - un ring de box în care stânga aplică upercuturi dreptei. Acest tip de reducționism trivial, această deversare a ideologiei în literatură nu reprezintă decât reziduuri ale gândirii "omului nou", incapabil să opereze o separare a domeniilor. Efectul este o cădere pe scara din spate a culturii. De altfel, abia acum iese la iveală adevărata miză a cărții: deoarece cei
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
nu numai din cauză că ea nu poate fi atinsă, ci și din cauză că a trăit vremuri cu totul nefavorabile seninătății cărturărești. Scrierile sale din tinerețe, adică dintr-o perioadă a imixtiunii brutale a autorităților comuniste în activitatea literară, sunt marcate de dogmatismul ideologiei oficiale. Istoricul literar a reparat ulterior ce se putea repara, rescriind, de exemplu, amplul studiu consacrat junimismului. în afară de aceasta, Z. Ornea a dat dovadă mai târziu și de un stângism sincer, prezentându-l cu o simpatie vizibilă pe C. Dobrogeanu
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse ideologii, care au influențat mentalitatea publică, texte ale unor conferințe cu mare răsunet la vremea lor - toate au fost citite cu atenție de Z. Ornea și analizate critic, înrâurirea tuturor a fost identificată în creația literară și intelectuală a scriitorilor luați
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
doilea rînd, pentru a afirma un set de valori morale și pentru a-și acredita o anumită atitudine politică și civică. într-un mod implicit, premisa, parcursul și finalitatea expoziției sînt marcate de o foarte clară formulare ideologică. Sensul acestei ideologii este dat de aspirația spre Dumnezeu prin spiritualizarea progresivă, pe trasee de codificare creștină, a formelor artistice propriu-zise, iar conținutul acesteia îl constituie un anumit exclusivism al itinerariului, o anumită vehemență a căii unice. Demonstrația pe care artistul, ideologul și
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
copilărie, - cum te cheamă?... dar pe tata?... dar pe mama?... frați, surori ai?... unde stai? Mergi la școală? Ce vrei să te faci?... Și de ce?... Și multe altele. Întreaga existență legată de ideea Tribunalului reluat în diverse înfățișări de religii, ideologii, ca și răsplata sau pedeapsa hărăzite celor ce le merită în fața unui Zeu absolut, neiertător, gelos pe oricine încearcă să-i concureze mărimea, o antropomorfizare la scară generală. Peste cinci mii de ani, viața de acum va fi mai apropiată
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
a văzut ulterior. Cartea lui Ernst Nolte, apărută în 1989, cu puțin înainte de căderea cortinei de fier e, prin complexitatea ei, o piatră de hotar în istoria recentă a Europei secolului XX. Ea pune capăt unui fenomen, acela al supraviețuirii ideologiei totalitariste din Est; cînd un fenomen obscur se explică, el își pierde interesul, precum și atracția pe care o produce. Ca și Tocqueville, care descoperă America nouă în aceeași perioadă, în preajma anului 1835, după cartea sa "Democrația în America", marchizul de
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
Ionescu". Problema nu e dacă puteau fi scoși din Istorie toți aceștia ori doar unii dintre ei și nici măcar dacă vinovăția lor era egală, meritînd a fi puși în aceeași oală. Istoricii (și literari) privesc astăzi cu mai multe nuanțe ideologia și atitudinea acestor scriitori în perioada războiului. Problema e dacă ei pot fi socotiți colaboraționiști. Părerea mea este că termenul nu e potrivit. Și, în tot cazul, el nu trebuie extins la o perioadă nedefinită. România n-a fost o
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
avut simpatii pentru naziști, dar acestea nu țin de colaborarea cu un inamic care ne-a ocupat țara. Presa românească era liberă (nu, desigur, ca înainte, dar cauza știrbirilor era războiul și alianța militară cu germanii). Nu discut acum îndreptățirea ideologiei lor. E incontestabil că n-a fost una democratică și trebuie judecată ca atare. De colaborat, ei n-au colaborat cu dușmani declarați sau ocupanți ai țării. Dar Rebreanu ori Goga? Al doilea a murit în 1938, așa că întrebarea cu privire la
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
cincizeci de ani. Să fi lucrat Joseph d'Hémery pentru a furniza cenzurii materia primă și pentru a o preveni de eventuale derapaje? Greu de spus. Darnton observă că inspectorul d'Hémery nu pare să aibă ceea ce se cheamă o ideologie, în afara fidelității sale față de autoritățile statului care comportă respectul față de cîteva valori consolidate. Și el se referă mai puțin la opere decît la viața scriitorilor. Rapoartele conțin informații succinte, ca de curriculum vitae, și o parte intitulată Histoire, povestea pe
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
ucis în mod deliberat, programatic și pe o cale industrială (bazată pe acel dispozitiv principal care era camera de gazare) un popor întreg, numai pentru vina de a fi fost ceea ce era, cum au făcut naziștii. În al doilea rînd, ideologia comunistă care se revendică de la idealismul filozofic hegelian, utopiștii sec. 19 și teoriile lui Marx, nu numai că nu era criminală ca atare, ci pornea inițial de la principii nobile, umaniste și progresiste, care au fost pervertite ulterior în practica socială
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
de politică de stat. De acord, răspunde Tzvetan Todorov, unul din cei mai cunoscuți cercetători și eseiști din Franța în domeniul vieții sociale, autor al unei lucrări intitulate Abuzurile memoriei în care condamna de altfel "elucubrațiunile negaționiste" și în general ideologia extremei drepte de tipul Le Pen. De acord, numai că dezbaterea nu se duce asupra unicității și singularității genocidului evreiesc: trăsăturile lui sînt cu adevărat unice și singulare, ele neputînd fi întîlnite în altă parte. El împărtășește însă în aceasta
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
nici Polonia o țară mare. Și totuși premiul Nobel nu a ocolit-o. Rebreanu nu e inferior lui Reymont, dar romanul Țăranii al ultimului și nu Ion al celui dintîi a luat Nobelul. Adevărata cauză constă în sabotarea permanentă de către ideologiile minoratului localist a examenului de majorat, cu efecte directe și profunde asupra mentalității scriitorilor și asupra operelor lor. Nu prezența în sine a notei specifice e de vină. Ce poate fi mai specific decît romanul japonez? Sau decît romanele lui
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
a lui Soloviov, citată de Cioran în Schimbarea la față, aș încheia spunînd că națiunile sînt, în primul rînd, ceea ce ele înseși gîndesc despre ele. Minoratul nostru cultural nu e un fatum, e ceea ce gîndim noi despre noi, este rodul ideologiei naționale cu cea mai mare putere de influență, așadar, nu o realitate, ci o reprezentare.
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
explozivității. Este de reținut nota aceasta particularizantă în primul rînd pentru proba de creativitate oferită. Apoi în orientarea ce caută să trezească omenescul. Nu să-l exaspereze pentru ca, apoi, să deregleze tribulații interioare, prefăcînd suportabilul în insuportabil. Aceasta întrucît privește ideologia literară. Pe de altă parte un efect de distanțare de clișeele vechilor interpretări se impune și la nivelul înțelesurilor metaforice. Căci diferența între simbolism și expresionism nu este decît marginal terminologică. În realitate simbolismul ornamentează realul, supralicitează imagistic (pînă la
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
decît înainte - spun cei care au fost la festival și înainte. Înainte, în spațiul de dincoace de cortina de fier, Karlovy Vary era, ca și festivalul de la Moscova, mai curînd un festival de interes zonal, tributar, inclusiv la nivelul selecției, ideologiei oficiale. Directoarea artistică a festivalului de acum, Eva Zaoralova, amintește, în prefața caietului program, edițiile de atunci, cu nelipsitele lor discursuri lemnoase, despre prietenia între popoare și lupta împotriva imperialismului... Ce departe sînt, acum, toate astea! În anul 2000, la
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
A treia femeie e concepută fără echivoc drept reflecție pe tema poziției sociale și a coordonatelor identitare ale femeii din epoca noastră. Un asemenea subiect, enunțat limpede de la bun început, te angajează inevitabil, te obligă aproape să adopți o anumită ideologie în timp ce respingi alta. Lipovetsky izbutește, pe parcursul unei bune porțiuni din volum, să creeze impresia că, dimpotrivă, un angajament de acest tip nu e neapărat necesar; cu alte cuvinte, că se poate scrie despre femei și bărbați cu detașare și rigoare
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
cotitura din 1989: "Sîntem o generație prinsă între comunism și capitalism; prea tîrziu desprinsă din comunism și insuficient de devreme intrată în capitalism. Sîntem prea tineri pentru a renunța la împlinirea idealurilor care ne-au animat atunci cînd luptam în contra ideologiei comuniste, dar parcă cam prea bătrîni pentru a porni cu suficientă forță la impunerea voinței noastre în condițiile unui capitalism sălbatic, în plină tranziție". Ni se pare discutabilă impresia autorului că generațiile mai vîrstnice ar privi cu scepticism ricanant efortul
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
factor nociv, care aduce servicii impostorilor și abuzivilor, Cassian Maria Spiridon nu pierde din vedere proletcultismul, acea încununare a mistificării la care puterea comunistă a supus cultura. La puțin timp după instaurarea comunismului, manualele școlare au fost "purificate", anexate noii ideologii "infailibile". A. Toma, autor și al Imnului R.P.R., constituie un caz emblematic, întrucît bardul "a fost considerat, în epocă, cel puțin egalul lui Eminescu, dacă nu superior lui". Nu e omisă împrejurarea că G. Călinescu îl omagia, în aula Academiei
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
Toma, autor și al Imnului R.P.R., constituie un caz emblematic, întrucît bardul "a fost considerat, în epocă, cel puțin egalul lui Eminescu, dacă nu superior lui". Nu e omisă împrejurarea că G. Călinescu îl omagia, în aula Academiei, pentru ""puritatea" ideologiei sale, promovată atît de măiestrit, prin versuri "nespus de frumoase artisticește"". Producția "realist-socialistă" uzurpă prerogativele religiei, cultivînd o mistică sacrilegă, ideologică, ale cărei rezultate nu pot fi decît dezgustul cititorilor și compromiterea iremediabilă a scriitorilor colaboraționiști: Se lucra cu sîrg
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
fie un magistral incitator la fapta de ridicare a civilizației materiale și a culturii poporului român este a face apel la patriotismul său. (...) Tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej ne-a explicat cu o mare limpezime chipul cum un mare muncitor, instruit la ideologia socialistă, poate să atingă umanismul socialist, care este un umanism al creației și, deci, al culturii preluate de clasa muncitoare. (...) Operele lui Lenin și Stalin (...) sînt opere care îmboldesc mintea să gîndească și o deprind cu tezele înalte al O
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
democrației, ca pe un antioccidental. Nimic mai departe de adevăr. Ovidiu Hurduzeu este în realitate un apologet al democrației, a tot ceea ce are mai bun Occidentul. El critică, de fapt, discretele tendințe comuniste care se manifestă în SUA, sub forma ideologiei "corectitudinii politice" și a multiculturalismului. ( Pentru a-și procura plăcerea vicioasă a denigrării, Dan Petrescu nu ezită nici să inventeze fapte. Scriind, de pildă, despre lansarea cărții de versuri a lui Radu Vasile, el face următoarea afirmație: "Lansarea premierului basilidic
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
au dobîndit locul întîi în topul publicului cu Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali în regia francezului Charles Lee, amintind și de piesa lui Weiss, și de filmul lui Forman acidă satiră a spiritului gregar ce a permis proliferarea unei ideologii nefaste, fatală pentru multe națiuni. Intrinsecă operei de artă, universalitatea a fost încă o dată evidențiată de Lecția ionesciană într-o montare globalizantă semnată de Niky Wolcz, regia, Jun Maeda - decorul și Ulla Wolcz - costumele. Ambianța sugerează un palimpsest, iar desfășurarea
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
unora s-a perimat nu numai ideologic ci și estetic. Au fost, ce-i drept, recuperați scriitori din diaspora românească, fără ca integrarea lor să influențeze judecata de valoare și, poate, nici gustul literar al publicului. Explicația rămâne una singură: în ciuda ideologiei și cenzurii impuse de regimul comunist, literatura română s-a făcut în țară, dar valorile pe care ni le-a transmis "epoca de aur" trebuie revizuite critic, fără a substitui criteriul etic celui estetic." El nu crede că procedeele postmoderne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]