1,300 matches
-
este Titu Maiorescu". I. NEGOIȚESCU, Istoria literaturii române, vol. 1, Editura Minerva, București, 1991 (indicat pe foaia de titlu corect: 1992), p. 184-185. De la romanul liric, Călinescu a trecut la romanul obiectiv, de tipologie, balzacian, cu Enigma Otiliei (1938), unde idila între Otilia Mărculescu și Felix Sima, student medicinist, cedează locul intrigilor avocatului Stănică Rațiu, ginerele Aglaei Tulea, pentru dobândirea moștenirii rentierului Costache Giurgiuveanu, tutorele Otiliei. Cu acest roman, C. realizează romanul citadin cu cea mai bogată galerie de caractere din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
clanul" Tulea, familia Aglaei, sora bătrânului avar care avea un soț senil și trei copii: Olimpia, căsătorită cu Stănică, Aurica, o fată bătrână, obsedată de matrimoniu, și Titi, într-un fel, retardat mintal. În casa lui moș Costache se înfiripă idila plină de inedit dintre Felix și Otilia. Casa lui Giurgiuveanu are o viață ciudată pentru că totul se coordonează zgârceniei bătrînului: interiorul slab luminat, mobilele adunate de ocazie, pereții scorojiți, scările care scârțâie. Totul necesită G. Călinescu reparații, iar acestea nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
frământare pe care încearcă să-l traverseze vizitînd-o pe Georgeta, curtezana unui bătrân general. Revenirea acasă a Otiliei se face firesc, totul reintră în normal, iar declarațiile de dragoste sunt mai pronunțate, deși tot atât de pure și frumoase ca mai înainte. Idila celor doi este un fenomen candid, opus vieții meschine a clanului Tulea, secondat de Stănică Rațiu, care manifestă un vădit interes pentru ceea ce face Costache Giurgiuveanu cu banii. Toți sunt interesați dacă bătrânul a făcut vreun testament Otiliei. Într-un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Meseria lui de acum îi plăcea, aproape că el o inventase - extaziat simțea că ar fi putut să o presteze și pe gratis, dar de la o vreme, până și tichetele de tramvai se scumpeau. Mai era și Andra, cu toată idila lor din liceu, logodna, căsătoria, munca ei într-o fabrică, mai hâdă și mai rău mirositoare decât o subțioară de câine. Pinky se lăudase odată că are s-o țină în facultate, la zi. Tu? În ce facultate, domnule? 208 DANIEL
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îți reamintești ceea ce ai citit sau auzit mai fantastic în viața ta, un urât ca mirosul florilor de măr ce se scutură de vânt și cad ca o ploaie, urâtul melancoliei dulci care se naște în omul civilizat citind o idilă de es., sau a poezie liniștită, intuitivă, cu bucurii și nenorociri modeste. În asemenea momente în omul tânăr intră liniștea bătrâneței și mai că-ți vine să te apuci de lucrul cel mai plăcut din lume: să-ți înșiri viața
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
verdeață (se va vedea ce rost au aceste elemente În pesajul fantasmatic al lui Alecu Văcărescu!) există o legătură „Într-un fel de la natură”, adică strînsă și firească. Al doilea element este peisajul sau spațiul securizant („l’objet ponctuel”) al idilei. El nu este interiorul unei case, cum ne-am aștepta, dat fiind nota intimă și lascivă a versurilor, ci apa și verdeața, la care se adaugă o altă dimensiune, spațială și morală: singurătatea: „Zic c-o apă și-o verdeață
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și, fatal, paterne) Îl găsim, În toată plinătatea, În Anatolida. El se naște din imponderabilele unui târziu necunoscut, cunoaște momentul mistic al nuntirii și apoi piere misterios, totul desfășurîndu-se Într-un regim de purități aeriene. Cerul, vegetația, rîurile care veghează idila biblică constituie o sinteză de virtuți virginale. Iarba e mlădioasă și „Îndamascată” cu flori, din fîntîni curge apă limpede și, adunate În rîuri, apele se varsă Într-o „cîmpie lichidă, cristalină”. Divina Eva are sînul de alabastru și fruntea ei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la nord. G. Călinescu credea că Bolintineanu atinge, În această temă, „libidinia cea mai trivială, concupiscența aceea fără gingășie”... Trivială, În sens propriu, poezia erotică a lui Bolintineanu nu este pentru că ea nu părăsește niciodată zona suavității. Momentul suprem În idila bolintineană este Îmbrățișarea. Sărutul este figura de vîrf a desfătării. Arătarea pulpei, deschiderea sinului, citate de G. Călinescu ca dovezi de vulgaritate, sînt nevinovate gesturi, Înecate dealtfel Într-un val de lumină și acoperite de mai multe straturi de roze
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și că tulbură În vreun fel oarecare viața universului. Numai Eminescu face din dragoste o forță capabilă să miște astrele. Alecsandri o privește ca un fenomen natural, capabil să producă durere sau beție drăgăstoasă. Cel mai sincer, el este În idile. Rodica este, În fond, arhetipul eroticii sale. Ea este simbolul jovialității și al sănătosului realism al vieții. Rodica este fata nubilă, dar poate simboliza și freamătul materiei tinere. La celălalt capăt se află Steluța: durerea ce se izbăvește În poezie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
etc. În Cine-i Amoriul este indicat tot sinul ca cetățuia În care locuiește zeul. Curios, Conachi, care Își construiește poezia pe un imens suspin, se arătă Încrezător și idilic cînd vorbește În general despre muncile lui Eros. Coșmarul acestei idile se termină cînd iubirea este adusă pe un plan subiectiv. Poetul schimbă atunci foaia și pruncul cu arc devine simbolul unei mari, iremediabile nenorociri. Într-un poem meditativ ( CÎnd mă mîniesăm pe Amori) numele lui Amor este nălucire, ademenire, privirea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orice graiul să rostească. Nimic spre asămănare nu pot să Închipuiască!” Există, În fapt, două peisaje: unul intim (locul tainic, ferit, „sub copaciul cel mare”, unde relația de vasalitate, de robire veșnică se săvîrșește) și peisajul vast simbolizator care supraveghează idila și-i dă o justificare cosmică. Conachi are În chip evident simț pentru monumentalitate, vede grandiosul din natură. G. Călinescu nu-l citează (În Domina bona) printre scriitorii români care monumentalizează natura. Conachi este, totuși, printre cei dintîi care simte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stăpânire de sine, că fructul era copt, și agresiunea se petrecu aproape exact așa cum o povestea Suflețel, violentă și liniștită totdeodată, ca un proces normal, însă nu atunci când picară Hagienuș și Suflețel, ci mai înainte. Ceea ce văzuseră cei doi aparținea idilei obișnuite. Arhitectul fu la început foarte plăcut surprins de vigoarea corporală a Ioanei, având impresia că păcătuiește cu o statuie a Venerei. Indolenta avea gesturile maiestuoase și o anume voluptate rece, care sublima amplexiunile de noțiunea prea materială a cărnii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scrisorile (sau doar o selecție a lor) apăreau într-o editură practic necunoscută, cu numele lui Cioran pe copertă, dar nu ca autor, ci doar în titlu, ele fiind montate ca citate de destinatara lor într-un discurs care relata idila înfiripată între septuagenarul Cioran și tânăra profesoară de filozofie din Köln (care pe atunci avea 35 de ani) în anul de grație 1981. Această tehnică de inserare a epistolelor în discursul deținătoarei lor punea la adăpost atât editura cât și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
semn de noroc către Grete. Grete ridică și ea un picuț, păhăruțul ei cu vin. Și uite așa, fără ca mulțimea de inși binedispuși din jur să bage de seamă, se iscă între scenă și măsuța la care stă Grete o idilă. Și acu', să zicem că e vremea pauzei celei mari pentru orchestră, și se urcă pe scenă unul de-i în stare să spună glume ca lumea. Și să zicem că băiatul arătos, de-i zice Freddy, are destulă vreme
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și oamenii noilor instituții. Românii, chiar dacă nu se exprimă în mod clar, sunt dezamăgiți de stânga și se mută spre dreapta. Această tendință s-a menținut până în vara anului 2008. În acele luni, înainte de vacanța de vară, ceva a întrerupt idila dintre dreapta și comunitatea românească. Acela se numește "pachetul siguranței". Chiar dacă a fost conceput cu precădere ca măsuri împotriva imigrației neregulate (legislatorul de dreapta preferă să folosească sintagma de "clandestină": chiar și semnificația cuvintelor poate da greutate), normele introduse în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
casele private, deoarece se credea că în el se manifesta prezența divină; se jura pe geniul împăratului, iar încălcarea unui asemenea jurământ era considerată lezmajestate. Când poetul roman Virgilius (70-19 a.Chr.), în a patra eglogă (mic poem pastoral asemenea idilei), spunea că în timpul lui Augustus s-ar fi împlinit o veche profeție etruscă despre un Mântuitor care ar fi trebuit să vină în lume sub chipul unui Prunc și să inaugureze o epocă de aur, descoperea trăsăturile unei concepții ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și zgâriere pe suprafața obiectelor, astfel creează ritmuri și le personalizează. Compozițiile capătă noi dimensiuni interpretative, o suită de personaje regăsite în lumea satului se prezintă în fața privitorului, în diferite ipostaze pe care le putem exemplifica prin: Ansamblul coral, Oșeni, Idilă, Fetele. Reprezentative sunt o serie de lucrări realizate în lemn. Unele dintre ele se desfășoară pe verticala, asemenea stâlpilor caselor țărănești, pe care sunt amplasate siluetele personajelor, cu portrete abia sugerate, așa cum putem urmări în: Copiii lumii, Stâlp, Compoziție. Uneori
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
sine. Nu întâmplător, Bizu va pleca în excursie la Berna nu din considerente estetice, ca Goethe, ci "pentru că o vizitase de mai multe ori și petrecuse chiar o vară întreagă la Jolimont, o vilă din apropiere" (e vorba de cadrul idilei din Aripa morței). Din aceleași motive se va întoarce acasă, poposind pentru scurt timp la București, atât cât să afle, cu ușurare, că Silvia nu l-a așteptat, cuplată fiind acum cu Lică, și că Diana s-a măritat până la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
între noi totul se schimbase dintr-o dată"), Mite "citește" greșit scena sărutului și în romanul lovinescian, și în "amintirile" ei de femeie vanitoasă, cu o excelentă părere despre sine ("Fericirea lui atârna numai de mine", afirmă "nemțoicuța" pentru posteritate, rezumând "idila" cu Eminescu în termenii unei meschine afaceri caritabile: "nu simțisem până acum decât milă"147. În roman, Mite crede, la fel, că "prin calmul ei îi îndiguise pasiunea și i-o transformase cum voise"). În fapt, femeia-scriitoare se teme să
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
natura secvențial-dialogală a discursului romanesc, și având la bază conflictul etern dintre "realitate" și "iluzie" (împrumutat teatrului). Într-adevăr, povestea de dragoste se derulează lent, ca în orice "romanț", în manieră pur lovinesciană, pentru ca de la capitolul al XV-lea încolo idila dintre Eminescu și Mite să dobândească un aspect pur teatral, prin aglutinare de secvențe dialogate, fără intervenția naratorului. Nici Bălăuca nu iese, vom vedea imediat, din cadrele romanului-melodramă, cu tot efortul prozatorului de a inova și de a scrie o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a rămas văduvă, înțeleapta Mite îl trimite pe Eminescu la Iași, cu satisfacția de a fi fost generoasă și de a fi putut împăca pasiunea (erotică și artistică, deopotrivă) cu îndatoririle burghez-matrimoniale. Mulțumită de sine, după lectura nuvelei inspirate de idila cu genialul poet, femeia își sărută din nou soțul, ca-n vremurile bune, iar nefericitul amant pleacă la fosta lui iubită cu lacrimi în ochi și cu durerea despărțirii în suflet, fără să știe că "dragostea de dragoste va mai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cochetând cu camera de luat vederi, realizează documentare. Din punctul ei de vedere, filmul "Dacii" deformează natura spiritualității românești: "N-au lipsit, pe un drum de munte, nici Rodica (purtând cofița cu apă rece), nici cuvintele istorice, fals istorice, nici idila de circumstanță între un roman și o dacă, nici transformarea în decoruri de carton a miturilor nebuloase, nici întruchiparea unor figuri de legendă în actori înmărmuriți parcă de prostiile pe care erau forțați să le spună"309. Filmul reprezintă în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în miez de noapte, sub lovituri de sapă. Cel deal doilea fir epic urmărește procesul maturizării lui Titu Herdelea, tânărul poet care trăiește o criză de identitate și de valori. Rezolvarea dilemelor interioare (provocate și de experiența creației, și de idila cu Roza Lang) se ivește doar atunci când Titu își asumă existența pe cont propriu, ieșind din orizontul vieții închise în matricea protectoare a familiei. Devenit ajutor de notar în satul Lușca, el trăiește revelația unui sens existențial: ideea națională. Implicarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îndepărtate ale sale“ (T. Vianu) joacă rolul unui „personaj“, explorează sentimente care nul definesc, nu sunt propriuzis ale sale. Lirica rolurilor se apropie astfel de expresia dramatică, devenind „un lirism repre zentabil, o poezie teatrală“ (G. Călinescu). Este prezentă în idilele lui Coșbuc, în poeme barbiene precum Domnișoara Hus ori în cele soresciene din volumul La lilieci etc. - Lirismul impersonal reprezintă o altă formă de obiectivare a stării lirice, în care discursul este formulat la persoana a IIIa, fără a desemna
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu alte cuvinte, și nu mai simte nevoia săși apere un spațiu propriu de existență“. 3.4.6. Specii ale genului liric Gruparea creațiilor lirice în clase specifice (specii) este determinată de mai multe criterii: Criteriul tematic reunește lirica erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]