1,026 matches
-
El ne spune așa: "Acesta este rezervat Fetei Tinere. Căreia toți soții din lume îi sunt promiși dar care nu are încă nici unul; Ale cărei plete libere cad pe spate, fără funde și fără credințe iar sprâncenele au mireasmă de iederă; Care are sâni, dar nu alăptează; o inimă, dar nu iubește; un pântece pentru sarcini, dar plină de cuviință rămâne neroditoare; Celei bogate prin tot ce va să vie; care umblă alegând totul, primind totul, născând poate totul; Cea care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cărei ecou se înălța ca un zumzet, un uruit statornic, necesar, blând, copleșitor, reconfortant al imensei inimi ce era orașul. Ridicându-și privirea spre cartierul de peste drum - blocuri vechi de două-trei etaje, vile cu ziduri groase îmbrăcate în haine de iederă și acoperișuri în pantă din olane înnegrite de timp, rana țuguiului dispărut în incendiu și rămas un schelet de bârne parțial arse, turnurile, turnulețele și crestele verzi-albăstrii ale clădirii baroce de alături întinse ca un castel și transformate în spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în zid, pe care apoi nici nu le mai auzea. Iar după mai multă vreme, indiferența asta putea fi foate bine numită și mulțumire sufletească. Al treilea cerîc) Crescuse cât se poate de mult, devenise acaparator, întinzându-se ca o iederă ce se agață cu vârfurile aspre ale vrejurilor încăpățânate de pieptul zidurilor, și acum era stăpân. Numai asta putea fi. Ori și altele, dar asta îndeosebi. Ar trebui căutat cu mulți ani în urmă firul oblojit și devenit plantă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să mă gândesc la altele și s-o pierd, mi-am zis că nu putea fi decât un vierme al orgoliului - deși nu înțelegeam prea bine ce vreau să zic cu asta - care crescuse, devenise acaparator, întinzându-se ca o iederă ce se agață cu vârfurile aspre ale vrejurilor. Al patrulea cerîc) Acum se schimbase parcă peste noapte, dar nu s-ar putea spune că-și dădea seama de asta. Simțea doar că se prăbușește. I se părea că intrase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la iveală sufletul, spunea îngerul purtând dinspre piept spre noi aerul, îhî? da, zic eu. Păi atunci venim și noi, Păianjenul vesel, gata, am fost cu Miau de dimineață, mi-am găsit garsoniera, ce tare! Am sobă cu gaze, am iederă peste tot și e mișto, cadă, bucătărie, luni plătesc avans pentru jumătate din an, am luat banii de la reclamă, să-ți dau datoria, dacă nu ai neapărat nevoie de ei acum, nu, atunci dă-mi-i! Acasă, când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
lui Julien, lacheul consular însărcinat cu strigarea numelui și a rangului pentru Dudeștii, Filipeștii, Cretzuleștii sau Dragomireștii filofrancezi veniți să-l salute pe reprezentantul împăratului Napoleon la București, contele Ledoulx. În picioare, în mijlocul salonului mare împodobit cu ghirlande de brad, iederă și garoafe roșii, îmbrăcat după moda europeană, destul de subțirică, chiar sărăcuță după gustul bucureștenilor, consulul primea urările boierilor care veniseră însoțiți de neveste, de fii și de fiice. În toate sfeșnicele ardeau lumânări albe, înalte și groase, comandate de doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și numai pe aia. Hmm! Hai s-o spunem altfel!... Mmm!... Satiri, pani, silvani... Pa-pam, pam, pa-pam... Da, ține-o tot așa!... Satiri, pani, silvani... Toți aproape-mi se adună... Păstrează ritmul!... Lauri... Nu, fără lauri!... Cununa... Da... Cununa de iederă să-mi pună... Risipiți prin odăi, invitații se odihneau pe fotoliile cu tapisserie Aubusson, pe scaunele aurite sau între pernele divanurilor și canapelelor din preajma sobelor svelte, cu teracota albă modelată în ghirlande și scene pastorale. Fete și flăcăi, îmbrăcați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
PAGINĂ NOUĂ 25 Pădurea de la Păuna era o pădure seculară. Un veritabil codru alcătuit din mai multe varietăți de stejari, fagi și frasini. Copaci foarte înalți și foarte bătrâni, cu trunchiuri noduroase, năpădite de liane de viță sălbatică sau de iederă, cu rădăcini puternice ascunse sub miile de lăstari, arbuști și fel de fel de tufișuri, deasupra cărora se ridicau voluptuoasele cupole ale coroanelor verzi. Trecând prin sita frunzelor, lumina soarelui se fragmenta în segmente de raze care se căutau apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Partea a patra PAGINĂ NOUĂ 26 În noaptea dinaintea semnării mult așteptatului tratat de pace, Bucureștiul cunoscu o insolită animație. Comandamentul rus hotărâse ca principalele clădiri din centrul orașului să fie împodobite cu ghirlande de flori, crenguțe de brad și iederă, toate podurile și piețele să fie luminate ca ziua și pretutindeni să domnească o curățenie exemplară. Câteva liote de țigani înarmați cu târnuri, mături, lopeți, roabe, sacale și găleți din dotarea armatei ruse adunaseră toată noaptea grămezi întregi de paie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fum abundent. întrebându-l de ce face asta, el mi-a răspuns destul de evaziv, cum răspund de regulă țăranii atunci când vreun „domn de la oraș” le pune întrebări indiscrete : „Așa..., e un obicei pe la noi. Mai înmiresmează aerul” (93). 4. Vița-de-vie și iedera. Zalmoxis vs Dionysos Inserez aici câteva pagini referitoare la utilizarea vinului, având în vedere că și acesta este o substanță psihotropă de origine vegetală, o licoare care a jucat un rol esențial în desfășurarea unor practici rituale și manifestări religioase
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Dionysos însuși, motiv pentru care zeul l-ar fi jupuit de viu (102). Pe de altă parte, știm de la Plutarh că, la romani, preoților lui Jupiter nu le era permis să se apropie de vița-de-vie și nici măcar să atingă iedera. Plutarh crede că această interdicție, analoagă - susține el - „prescripțiilor pitagoreice”, este „o condamnare simbolică a dansurilor și orgiilor din timpul Bacchanalelor” (Quaestiones romanae, 112). în articolul său din 1874, B.P. Hasdeu a adus unele argumente în această privință. În timpul războiului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pricinuită de vin” (Ovidiu, Metamorfoze, III), punându-l în lanțuri pe însuși Dionysos. Tânărul bazileu va muri sfâșiat de bacantele în delir mistic, conduse chiar de mama sa, Agave (Euripide, Bacantele). Tot rupt în bucăți de bacantele trace, încununate cu iederă, a sfârșit și Orfeu, care încercase să reformeze cultul dionisiac. „Orfeu [...] a schimbat multe lucruri din inițierile orgiace și, de aceea, misteriile pe care le introduse Dionysos se numesc orfice” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în fine, tot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
223, n. 1). E posibil ca savantul german să aibă dreptate, dar, din păcate, el nu a adus argumente în sprijinul ipotezei sale. H. Jeanmaire crede că, „într-una din fazele preistoriei sale”, Dionysos a fost probabil o divinitate a iederei sau a viței-de-vie sălbatice (105, pp. 22-23). „El cel dintâi ar fi stors strugurii ce cresc sălbatici [...], descoperind astfel foloasele vinului”, scria Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, III, 63). La rândul său, Walter F. Otto susține că, pe lângă vin, tracii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 22-23). „El cel dintâi ar fi stors strugurii ce cresc sălbatici [...], descoperind astfel foloasele vinului”, scria Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, III, 63). La rândul său, Walter F. Otto susține că, pe lângă vin, tracii ingerau fructe și frunze de iederă (107, pp. 164-165), care, conform părerii farma- cologilor, posedă puternice virtuți psihotrope. într-adevăr, iedera (Hedera helix) conține substanțe psihoactive, precum hederina, saponina și altele, în toate părțile plantei. Mestecatul frunzelor și, mai ales, al fructelor provoacă excitare, convulsii și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vinului”, scria Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, III, 63). La rândul său, Walter F. Otto susține că, pe lângă vin, tracii ingerau fructe și frunze de iederă (107, pp. 164-165), care, conform părerii farma- cologilor, posedă puternice virtuți psihotrope. într-adevăr, iedera (Hedera helix) conține substanțe psihoactive, precum hederina, saponina și altele, în toate părțile plantei. Mestecatul frunzelor și, mai ales, al fructelor provoacă excitare, convulsii și, în cantități mari, moarte. Dioscoride și Plinius cel Bătrân defineau această plantă agățătoare ca fiind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toate părțile plantei. Mestecatul frunzelor și, mai ales, al fructelor provoacă excitare, convulsii și, în cantități mari, moarte. Dioscoride și Plinius cel Bătrân defineau această plantă agățătoare ca fiind un drog foarte puternic. Plinius a descris „douăzeci de specii de iederă [hedera]”. „Toate - spunea el - au virtuți medicinale cu două tăișuri. Luate sub formă de poțiune în cantitate excesivă tulbură mintea, dar curăță capul” (Naturalis historia, XXIV, 75) (38, p. 182). Opinia conform căreia bețiile rituale dionisiace erau provocate nu numai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
virtuți medicinale cu două tăișuri. Luate sub formă de poțiune în cantitate excesivă tulbură mintea, dar curăță capul” (Naturalis historia, XXIV, 75) (38, p. 182). Opinia conform căreia bețiile rituale dionisiace erau provocate nu numai de vin, ci și de iederă este adeverită de faptul că unul dintre principalele simboluri ale zeului era anume această plantă. Frunzele și fructele de iederă împodobeau tyrsurile și, sub formă de cunună, tâmplele zeului și ale adepților săi. În secolul al V-lea î.e.n., poetul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
XXIV, 75) (38, p. 182). Opinia conform căreia bețiile rituale dionisiace erau provocate nu numai de vin, ci și de iederă este adeverită de faptul că unul dintre principalele simboluri ale zeului era anume această plantă. Frunzele și fructele de iederă împodobeau tyrsurile și, sub formă de cunună, tâmplele zeului și ale adepților săi. În secolul al V-lea î.e.n., poetul grec Pindar îl descria pe Dionysos ca fiind „zeul învăpăiat de iedera verde” (282). De unde rezultă că zeul (și adepții
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era anume această plantă. Frunzele și fructele de iederă împodobeau tyrsurile și, sub formă de cunună, tâmplele zeului și ale adepților săi. În secolul al V-lea î.e.n., poetul grec Pindar îl descria pe Dionysos ca fiind „zeul învăpăiat de iedera verde” (282). De unde rezultă că zeul (și adepții săi) nu doar purta iedera, ci o și consuma, fapt care-i provoca „învăpăierea”, extazul. Dar, în această privință, principalele argumente sunt mărturiile lui Plutarh, el însuși un inițiat în misterele dionisiace
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formă de cunună, tâmplele zeului și ale adepților săi. În secolul al V-lea î.e.n., poetul grec Pindar îl descria pe Dionysos ca fiind „zeul învăpăiat de iedera verde” (282). De unde rezultă că zeul (și adepții săi) nu doar purta iedera, ci o și consuma, fapt care-i provoca „învăpăierea”, extazul. Dar, în această privință, principalele argumente sunt mărturiile lui Plutarh, el însuși un inițiat în misterele dionisiace. Acesta susține că acoliții zeului Dionysos beau vin amestecat cu iederă. Starea celor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doar purta iedera, ci o și consuma, fapt care-i provoca „învăpăierea”, extazul. Dar, în această privință, principalele argumente sunt mărturiile lui Plutarh, el însuși un inițiat în misterele dionisiace. Acesta susține că acoliții zeului Dionysos beau vin amestecat cu iederă. Starea celor care beau acest amestec - notează scriitorul grec - „nu poate fi numită beție”, cum e cea provocată doar de vin, ci este „o tulburare, o uluire a spiritului, asemenea celei produse de măselariță [Hyoscyamus niger ] și de alte plante
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jurnal în toamna anului 1942 (22, p. 148). Probabil că istoricul religiilor se referea la diferența dintre beția profană și cea rituală (furor bacchicus). Dar mai trebuie remarcată și diferența dintre acțiunea psihotropă a vinului și cea, mai puternică, a iederei. Vorbind despre „orgiile din timpul Bacchanalelor”, Plutarh notează faptul că „femeile care sunt cuprinse de furii bahice se reped la iederă, o apucă cu mâinile, o rup și o mestecă în dinți”. Acest lucru - continuă Plutarh - face destul de credibil ceea ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rituală (furor bacchicus). Dar mai trebuie remarcată și diferența dintre acțiunea psihotropă a vinului și cea, mai puternică, a iederei. Vorbind despre „orgiile din timpul Bacchanalelor”, Plutarh notează faptul că „femeile care sunt cuprinse de furii bahice se reped la iederă, o apucă cu mâinile, o rup și o mestecă în dinți”. Acest lucru - continuă Plutarh - face destul de credibil ceea ce se spune despre iederă : potrivit unora, ea conține spirite violente care trezesc, excită și provoacă stări de transă, urmate de con-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din timpul Bacchanalelor”, Plutarh notează faptul că „femeile care sunt cuprinse de furii bahice se reped la iederă, o apucă cu mâinile, o rup și o mestecă în dinți”. Acest lucru - continuă Plutarh - face destul de credibil ceea ce se spune despre iederă : potrivit unora, ea conține spirite violente care trezesc, excită și provoacă stări de transă, urmate de con- vulsii. Pe scurt, iedera produce o beție fără vin, un fel de vrajă celor care sunt în mod natural predispuși la extaz (Quaestiones
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mâinile, o rup și o mestecă în dinți”. Acest lucru - continuă Plutarh - face destul de credibil ceea ce se spune despre iederă : potrivit unora, ea conține spirite violente care trezesc, excită și provoacă stări de transă, urmate de con- vulsii. Pe scurt, iedera produce o beție fără vin, un fel de vrajă celor care sunt în mod natural predispuși la extaz (Quaestiones romanae, 12). 5. Plante magice și halucinogene Plante halucinogene erau probabil folosite și în sanctuarele lui Asklepios, zeul grec - „zeu traco-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]