1,031 matches
-
îl va premia în 1923 și în 1929. Versurile, proza, articolele i-au fost publicate în „Falanga”, „Gândirea”, „Azi”, „Cele trei Crișuri”, „Ritmul vremii”, „Cetatea literară”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Tribuna poporului”, „Familia”, „Orizont” ș.a. Semnează și Ieromonahul Grigorie, Ghiță Tac, Gheorghe Tărăban, Țic-Țic. Primul volum de versuri al lui T., Flori de lut (1920), dezvăluie predilecția pentru o poezie a simbolurilor, pentru atmosfera melancolică, elegiacă, dar și pentru „lirica de idei”. Următorul, Râsul apei (1923), așază în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
farmec. Eram sigur că nu voi mai rezista 12 ani și că voi muri în pușcărie. Nu voiam să mor nebotezat. Domnul din nou mi-a venit în ajutor”. A fost botezat în celula 18 „de pe secția a doua”de ieromonahul basarabean Mina Dobzeu, asistat de doi preoți greco-catolici, aflați în celulă. A fost stropit cu apă dintr-un ibric smălțuit. Naș i-a fost Emanuel Vidrașcu, coleg de lot, fost director de cabinet al mareșalului Ion Antonescu. Un botez, așadar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
culturală”, „Foița «Soliei Moldovei»”. Sunt reproduse versuri de Mihai Eminescu, George Coșbuc, Al. Vlahuță, Al. Mateevici, poezii populare culese de Mihai Eminescu și alte cântece din Moldova și Basarabia, precum și scrieri în proză de Mihail Sadoveanu (fragmente din lucrarea Lacrimile ieromonahului Veniamin, Haralambie, O amintire), Ion Agârbiceanu (Fefeleaga), D. C. Lambrino, D. D. Patrașcanu, D. Furtună, Ion I. Mironescu. Alte texte incluse în sumar aparțin lui G. Ranetti, I. U. Soricu, Volbură-Poiană Năsturaș, Al. Lascarov-Moldovanu, Pan Halippa. Numărul 16/1928 conține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
un spirit independent precum cel arghezian va constitui o experiență indelebilă și va fi intens exploatat, nu doar de poetul Arghezi, ci și de gazetarul iconoclast a cărui campanie antisinodală îl desemnează drept cel mai înverșunat pamfletar al timpului. Tânărul ieromonah va fi profund decepționat de oamenii și atmosfera din viața monahală pentru că așa cum îi mărturisește Aretiei Panaitescu într-una din epistole visase la libertate spirituală, la relații interumane bazate pe sentimente profunde, iar realitatea i se prezenta într-un cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
LETOPISEȚUL ANONIM AL ȚĂRII MOLDOVEI, 1661-1709 (Letopisețul Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul), scriere terminată în 1712 de un autor necunoscut, atribuită de Dumitru Velciu lui Sava ieromonahul. Cronica, cunoscută în istoriografie și sub denumirea de Pseudo-Nicolae Costin, conține, în continuarea letopisețului lui Miron Costin, expunerea evenimentelor petrecute în Moldova în intervalul 1661-1709. Se menționează drept izvoare ale acestei lucrări cu caracter de compilație „izvodul lui Vasile Damian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
multe dintre romanele sale. În Anii de ucenicie mărturisește că Biblia a fost unul dintre izvoarele fundamentale ale formației sale umanistică și chiar scriitoricești. Valorile creștinismului ortodox le Întâlnim În mai multe opere: Povestiri de petrecere și folos. (1920), Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922), Spre Emaus (1924), Sfintele amintiri (1926), Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930) și Legende sfinte. (1947). E preocupat de viața la mănăstiri, de schiturile și chinoviile retrase, dar și de marile mănăstiri, ctitorii voievodale, de traiul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O. Teodoreanu, Radu Gyr, Simion Mehedinți, Tudor Măinescu, Cicerone Teodorescu, George Ivașcu, I. M. Sadoveanu. Se retipăresc extrase din scrierile lui Liviu Rebreanu (fragmente din romanul Crăișorul) și Mihail Sadoveanu (din Lacrimile ieromonahului Veniamin), precum și versuri despre eroism și țară, avându-i autori pe George Coșbuc și pe Octavian Goga. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
în limba română a Noului Testament, apărută în 1648 la Alba Iulia. Continuând preocupările vechi de un secol pentru tălmăcirea textelor religioase în românește, dar și ca urmare a unor inițiative oficiale, ce intenționau calvinizarea ortodocșilor ardeleni, traducerea, începută de ieromonahul muntean Silivestru, a fost coordonată de mitropolitul Simion Ștefan. Tipărirea acestei cărți - Noul Testament sau Împăcarea au leagea noao a lui Is. Hs. Domnului nostru - este un eveniment important în istoria culturii române, datorită valorii lingvistice și literare a textului, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
că Djebalieh înseamnă „oameni de la munte”. Mărturii mai consistente au fost aflate dintr-o carte grecească a lui Pericle Gregoriade, „Sfânta Mănăstire Sinai”, publicată la Ierusalim în 1875 . Cele mai recente informații despre Vlahii din Sinai, ne sunt date de ieromonahul Ioanichie Bălan, în lucrarea „Mărturii românești la Locurile Sfinte”, apă rută în 1986. Informațiile oferite de Ioanichie Bălan diferă întrucâtva de ale celorlalți, ară tând că populația beduinilor vlahi, care trăiește în jurul mănăstirii, cuprinde peste 2.000 de suflete, este
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de la Socola și de biserica Pogărârea Sfântului Duh de la Bucium, la ferma viticolă care pregătește vin liturgic, există din anul 1863 un schit, care a funcționat ca metoh al schitului românesc "Prodromul" de la muntele Athos. El a fost întemeiat de către ieromonahii Nifon și Nectaris. Pe plafonul de la intrarea în biserică se află o frumoasă pictură reprezentând-o pe sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Iisus în brațe. Este o reproducere după o sfântă icoană de la mănăstirea românească de la muntele Athos, despre care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de către Ștefan cel Mare, pentru pomenirea sa și a familiei "la biserica Curții, care este pe Bistrița, unde este hramul Nașterea Cinstitului, Slăvitului Prooroc Ioan, în anul domniei noastre al 46-lea și s-a sfârșit cu mâna mult păcătosului Ieromonah Spiridon din Mănăstirea Putna". Nu se știe c�nd și în ce împrejuirări a ajuns de la Mănăstirea Bistrița la biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iași. O cristelniță de argint, donaț ia lui Antonie Ruset, cu o inscripție românească, din care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Corpaci, în curtea căreia după unele surse ar fi început zidirea unei biserici de fapt o reînnoire. Biserica a mai fost reconstruită în anul 1625 cu cheltuiala marelui Postelnic Enache (după alții a venerabilului boier Scarlat din Constantinopol), egumen fiind Ieromonahul Ierosten din Cipru. Prim maestru a fost un anume Gheorghe (Grigore) din Constantinopol. Pisania greacă de deasupra ușii de intrare menționează data terminării lucrării, anul 7133, luna aprilie, 12 (1625). A fost reparată și recondiționată în mai multe r�nduri
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
găzduire a elementelor legionare sau din rezistența armată 21. În intervalul 1948-1953, numeroși preoți, călugări și teologi ortodocși cu manifestări ostile regimului, cu trecut legionar sau doar inventat au fost anchetați, arestați și condamnați la ani grei de Închisoare. Părintele ieromonah Iustin Marchiș aprecia că, În cadrul masivelor arestări din anii 1951-1953, un loc aparte l-a avut luna august 1952, când, În temeiul unui ordin din 10 iulie 1952 al generalului de Securitate Gheorghe Pintilie, au fost reținuți mulți clerici sub
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
raionul Liești, regiunea Galați, era considerată „un centru de răspândire a misticismului religios” În jurul căruia se strângeau mii de credincioși stăpâniți de „dușmănie și nesupunere” față de regimul comunist. Acuzațiile se Îndreptau mai ales către maica stareță Veronica și către părintele ieromonah Ioan Iovan, duhovnicul mănăstirii. Organele de Securitate Învinuiau conducerea mănăstirii pentru că ar fi acordat un Însemnat sprijin moral și material mai multor persoane urmărite 26. Sprijinul constant oferit „rezistenței”, precum și spiritul anticomunist ce era Întreținut de conducerea mănăstirii au determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
familii, pentru că sunt înaintați în vârstă, pentru că ei nu pot să adopte atitudinea pe care am propus-o eu. Ești tânăr, ești ofițer de rezervă, ai experiența frontului, n-ai obligații de familie, pe când noi. Despre aceste evenimente amintește părintele ieromonah Adrian Făgețeanu în relatarea comsemnată în revista „ROST” nr.42-43, pe augustsepembrie 2006. În vara anului 1946, după seziunea de examene, mam întâlnit, în orașul Buzău pe stradă, cu fostul director al „Seminarului Episcopul Kezarie”, Părintele profesor Gheorghe Marinescu, acum
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
primul spital public, Întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și În orașul Focșani a Întemeiat, În incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuilă, un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale, episcopul Ioanichie făcea vizite canonice, dădea ajutoare și rânduia ieromonahi slujitori și călugărițe surori de caritate 107. S‑a străduit și Cuviosul Arhimandrit Timotei Ionescu, Stareț al Mănăstirii Neamț (1806‑1887) să poarte grijă deosebită față de cei bolnavi din spitalul și bolnița mănăstirii, cât și de cei din spitalul public
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
un timp în Moldova ca profesor particular, îi supraveghea și însoțea la Leipzig pe Alexandru Gheuca și pe diaconul Gherasim Clipa, trimiși la învățătură. G. l-a protejat și stimulat pe Veniamin Costache, care în 1788 devine, și datorită lui, ieromonah la Mitropolia din Iași. Alegerea lui G. ca mitropolit la 20 februarie 1786 a dobândit o semnificație mai largă de ordin național-politic, prin conflictul declanșat între Biserică și boierimea autohtonă, sprijinitoare ale episcopului român, pe de o parte, și domnitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
MACARIE, ieromonahul (a doua jumătate a sec. XV - începutul sec. XVI), tipograf. Probabil călugăr sârb, M. a învățat meșteșugul tiparului la Veneția, de unde a revenit cu o tipografie cu litere chirilice la Cetinje (Muntenegru). După ce a tipărit câteva cărți bisericești între 1493
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
Țara Românească, „Revista română”, 1861, 807-830; Nerva Hodoș, Începuturile tipografiei în Țara Românească, CL, 1902, 11; [Note], BRV, I, 1-20; P.P. Panaitescu, „Octoihul” lui Macarie (1510) și originele tipografiei în Țara Românească, BOR, 1939, 9-10; Virgil Molin, Dan Simonescu, Tipăriturile ieromonahului Macarie pentru Țara Românească, BOR, 1958, 10-11; Barbu Teodorescu, Prima tipografie a Țării Românești (Macarie, 1508-1512), BOR, 1958, 10-11; Damaschin Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, STD, 1963, 2; Virgil Molin, Observații și opinii noi în legătură cu tipăriturile ieromonahului Macarie (1508-1512
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
Simonescu, Tipăriturile ieromonahului Macarie pentru Țara Românească, BOR, 1958, 10-11; Barbu Teodorescu, Prima tipografie a Țării Românești (Macarie, 1508-1512), BOR, 1958, 10-11; Damaschin Mioc, Date noi cu privire la Macarie tipograful, STD, 1963, 2; Virgil Molin, Observații și opinii noi în legătură cu tipăriturile ieromonahului Macarie (1508-1512), MM, 1967, 5-6; Ist. lit., I, 245-247, 253; Tit Simedrea, Epilogul din „Octoihul slavon” (m. Dealu, 1510) și identitatea de tipograf a lui Macarie din Țara Românească (1508-1512) cu Macarie din Muntenegru (1493-1496), MO, 1970, 7-8; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
Liturghia. Nu este ușor, pentru că vin multe ispite de la diavol și pentru că deținuții uneori pot să-ți vorbească mîrșăvenii. Dar trebuie să răbdăm toate acestea pentru că și Hristos a răbdat multe din partea oamenilor" (interviu realizat de Alex Osipov cu părintele ieromonah Lazăr de la Penitenciarul Tighina, apărut pe site-ul Centrului de Monitorizare și Analiză Strategică "Moldova Ortodoxă", www.cmas.md). 231 Nikolai Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Editura Paideia, București, 2001, p. 13. "Umanismul este o întreprindere care n-a reușit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Vukovici, L. s-a refugiat și a devenit editor de cărți în limba slavă la Veneția, dedicându-se meșteșugului imprimeriei în acest oraș, apoi la Gracianița (Serbia). Prin anul 1544 înființează în Țara Românescă, la Târgoviște, o tipografie, în care ieromonahul sârb Moise tipărește un Molitvelnic slavonesc (1545), cu o anexă, Pravila sfinților apostoli, considerată prima carte de legi apărută pe teritoriul românesc. Aici s-au format ucenici tipografi autohtoni, precum diecii Oprea și Petre, care l-au ajutat pe L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287840_a_289169]
-
prezente a averii și a veniturilor, ceea ce a făcut cu toată atenția, înaintând și un izvod. Însă, cu toate acestea, va trebui să se facă cu acest prilej, un control al cheltuielilor, fiindcă socotelile au fost făcute de vechilul mănăstirii, ieromonahul Macarie, un om de foarte rea conduită: meletie, arhimonah, Autonie, asesor, Gherasim asesor, Vasile Balș, Ienache Codrescul cămăraș, și asesor, Vasile Herescu, secretar. Rădăuți, 8 aprilie 1782.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol. XI- 1780-1782, do.65, inventar 4161
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
iar În 1708 mitropolit. S-au tipărit diferite cărți: de slujbă, de teologie, de Învățătură, de combatere a catolicismului și a calvinismului, toate În limbile română, greacă, slavonă și chiar arabă. În tipografia de la București, pusă din 1691 sub conducerea ieromonahului Antim Ivireanul, au apărut mai multe cărți de slujbă sau de Învățătură, Între care și un frumos Evangheliar greco-român (1693). În cea de la mănăstirea Snagov, Îndrumată tot de Antim, s-a tipărit, Între altele, un Liturghier greco-arab, În 1701, prima
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
cursurile Seminarului Monahal Superior (1946-1951). Depune voturile monahale în 1951, primind numele Nestor. A absolvit în 1955 Institutul Teologic din București și tot aici (între timp fusese hirotonit ierodiacon) a urmat cursurile de doctorat în teologie, secția patrologie (până în 1958). Ieromonah în 1956, devine preot slujitor la catedrala mitropolitană din Iași și bibliotecar al Mitropoliei Moldovei. Și-a urmat cariera ecleziastică - stareț, apoi protosinghel al mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava din 1962, cu rangul de arhimandrit din 1966, an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]