1,060 matches
-
supuse unei ironii ascuțite. Ea a fost primită cu multe laude, și l-a mulțumit pe noul papă Urban al VIII-lea, căruia i-a fost dedicată. Disputa lui Galileo cu Grassi i-a înstrăinat de el pe mulți dintre iezuiții care îi admirau înainte ideile, iar Galileo și prietenii săi erau convinși că acești iezuiți au fost responsabili pentru condamnarea sa ulterioară, deși dovezile privind aceasta nu sunt deloc clare. Cardinalul Bellarmine scrisese în 1615 că sistemul copernican nu poate
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
pe noul papă Urban al VIII-lea, căruia i-a fost dedicată. Disputa lui Galileo cu Grassi i-a înstrăinat de el pe mulți dintre iezuiții care îi admirau înainte ideile, iar Galileo și prietenii săi erau convinși că acești iezuiți au fost responsabili pentru condamnarea sa ulterioară, deși dovezile privind aceasta nu sunt deloc clare. Cardinalul Bellarmine scrisese în 1615 că sistemul copernican nu poate fi apărat fără „o adevărată demonstrație fizică a faptului că Soarele nu se rotește în jurul
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
din viața consulului român Detius Mus, sau o serie de tablouri înfățișând "Faptele lui Constantin" pentru regele Ludovic al XIII-lea al Franței. Ajuns în culmea gloriei, Rubens începe o serie de cicluri decorative de mare amploare, ca decorarea bisericii iezuiților Sfanțul "Carol Boromeusz" din Antwerpen, mari panouri decorative pentru Palatul Luxemburg din Paris la comanda reginei Maria de Medici. În 1626 moare Isabelle Brandt, soția sa. Îndurerat, Rubens continuă să călătorească mult, îndeplinând și misiuni diplomatice la Madrid sau Londra
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
copleșit de distrugerea organizației lui secrete de către poliția secretă țaristă, va ajunge la concluzia că o astfel de organizație inevitabil clandestină în Rusia vremii, pentru a supraviețui, trebuie să se bazeze pe principiile lui Machiaveli și să urmeze moto-ul iezuiților: "violență pentru trup, minciună pentru minte".
Comunism () [Corola-website/Science/297923_a_299252]
-
parte din Polonia s-a bucurat de o autonomie extinsă, aceasta a permis consiliului orășenesc din Chojnice să adopte în anul 1555 reforma lui Luther. Protestanții au obținut controlul asupra bisericii care astăzi este cunoscută sub denumirea de Bazilica Minoră. Iezuiții, în 1620 au încercat să lupte împotriva acestor schimbări în organizarea confesională a orașului, făra a reuși să-și atingă scopul. Trei incendii au distrus o mare parte a orașului - primul în 1627, cel de-al doilea în 1657, cel
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
interbelică două parohii, una greco-catolică, deservită de călugării din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, care avea drept lăcaș de cult (închiriat pe 30 de ani) Biserica Calvaria, și una romano-catolică, cu sediul pe str. Mănăștur la nr. 4, deservită de iezuiți. În timpul administrației maghiare din anii 1940-1944 Mănășturul s-a aflat la o distanță de 1km de frontiera cu Regatul Român, situată pe Dealul Feleacului, între Mănăștur și Feleac. Ca buni cunoscători ai locului, unii dintre mănăștureni s-au ocupat în
Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/297968_a_299297]
-
în cele din urmă, cu mișcarea cunoscută, mai apoi, cu numele de „Contrareformă” și, mai ales, cu opera Conciliului din Trento (1545-1563); un rol foarte mare (decisiv - după părerea unor istorici) l-a avut în această reacție Societatea lui Isus (Iezuiții), fondată de Sfântul Ignațiu din Loyola, în 1534. Odată cu căderea Constantinopolului sub dominație otomană (1453), stindardul creștinismului ortodox a trecut în mâinile Bisericii de la Moscova, ridicată, în 1589, la rang de Patriarhat, devenită prima aliată a Țarilor ruși. A început
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
înființată în 1613, și una la Sart, înființată în 1198. Amândouă au fost distruse în secolul al XVIII-lea. Au existat și două mănăstiri din secolul al XIII-lea, una de cruciați, alta de reculeși. În 1596 au venit și iezuiții la Namur, apoi capucinii în 1604, si dominicanii în 1648. După Revoluția franceză, orașul cuprinde nouă parohii, cea de la catedrala inclusă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea se vor înființa și alte parohii, în cartierele mărginașe, la
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
purității doctrinare. Spania a dus catolicismul spre ”Lumea Nouă” și Filipine ,insă regii Spaniei au insistat asupra independenței față de ”intervenția”papei,episcopii având interzis să raporteze acestuia.In sec.XVIII,conducătorii spanioli s-au tras mai departe de papalitate,alungând iezuiții din imperiu în 1767.Inchiziția a fost în cele din urmă eliminată în 1830,si chiar după,libertatea religioasă a fost negata în practică,daca nu și în teorie.Catolicismul a devenit religia statului în 1851,când parlamentul spaniol a
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
fiind denumit după locul 高嶺 Gaoling (chin. găo lĭng = movilă albăl) care este numele unei localități din China situat în nord-vestul provinciei Jiangxi unde s-a găsit caolin. Denumirea de caolin a fost adusă în secolul XVIII de către doi călugări iezuiți francezi în Europa unde a înlocuit denumirea de "argilă albă" sau "pământ de Passau". Există două forme de zăcăminte (depozite) de caolin: Zăcăminte mai impotante de caolin sunt în Germania, Anglia, SUA, Japonia, China și India. <br>Rezervele estimate de
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
este grupat în jurul unei curți dreptunghiulare. Relativ simplă, fațada are un portal cu fronton despicat, flancat de 2 pilaștri cu capiteluri ionice, așezați pe volute, în fața cărora, pe baze foarte inalte, se ridică 2 coloane. Deasupra frontolului este prevăzută sigla iezuiților "I(esus) H(ominum) S(alvator)" (IHS), sub care este plasată inscripția "CON(victus) NOB(ilium)". Edificiul a format un ansamblu împreună cu Biserica Piariștilor din Cluj și cu Monumentul Fecioarei Maria. Tot mai mulți fii de nobili din alte orașe
Convictus Nobilium din Cluj () [Corola-website/Science/307291_a_308620]
-
și reconciliere. Dar Parisul este un oraș anti-hughenot, iar parizienii, catolici extremiști, nu acceptă prezența lor. Parizienii sunt nemulțumiți. În plus recoltele au fost slabe. Luxul ostentat cu ocazia căsătoriei înfurie poporul parizian. La căsătorie, definită o "uniune execrabilă" de către iezuiți, nu au luat parte ambasadorii națiunilor catolice și nici membrii Parlamentului din Paris. Atmosfera la curte este foarte tensionată. Caterina de Medici nu a obținut aprobarea de la papă pentru această căsătorie excepțională. Prin urmare prelații francezi nu știu ce atitudine să adopte
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
și de evenimente viitoare cum ar fi a doua venire a lui Selassie din ziua judecății. Preterismul susține că Apocalipsa constituie o profeție a evenimentelor care s-au întâmplat în primul secol al erei noastre. Preterismul a fost enunțat de iezuitul Luis De Alcasar în timpul Contrareformei. Rolul viziunii preteriste a fost cel de a proteja Biserica Catolică față de atacurile din partea protestanților, care considerau că Papa este Antihristul. Interpretările preteriste identifică fie Ierusalimul fie Imperiul Roman ca fiind persecutorii Bisericii, adică ele
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
în pământ/sufletul vrea să fie cer în cer"”), dualism neconciliabil, ce constituie toată esența sa. „"Rimele sacre"” este o carte cu un caracter pe de o parte introspectiv în sonete (utilizează metoda exercițiilor spirituale pe care le învățase de la iezuiți), iar pe de alta evlavios în poemele dedicate unor sfinți, sau inspirate din iconografia sacră și recomandate de Conciliul de la Trento. Pe Lope de Vega l-a surprins pe atunci revoluția estetică provocată de „"Singurătățile"” lui Luis de Góngora, iar
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
1681, Madrid) a fost un important poet și dramaturg spaniol. Calderón de la Barca a fost obligat indirect de către părinții săi să devină preot, ei condiționând moștenirea sa de exersarea oficiului de preot. Astfel, Calderón a studiat în cadrul Colegiului Imperial de iezuiți din Madrid. A continuat în universitățile din Alcalá și Salamanca, dar în 1620 abandonează studiile religioase și optează pentru cariera militară, spre supărarea tatălui său. Este posibil ca acest eveniment să fi fost reflectat mai târziu în operele dramatice ale
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
publice sunt instalați pomi de Crăciun. Ajunul Crăciunului a devenit o sărbătoare pentru cupluri în care aceștia își dăruiesc cadouri și își petrec timpul împreună. Prima celebrare a Crăciunului în Japonia a fost înregistrată în 1552 - mesă ținută de misionarii iezuiți din prefectura Yamaguchi. Unii consideră că tradiția celebrării Cracinului a apărut odată cu venirea misionarului Francis Xavier în Japonia în 1549. Începând cu expulzarea misionarilor în 1587 și interzicerea Creștinismului în toată Japonia în 1612, practicile Creștine au încetat. Totuși, timp
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
culminând cu bătălia de la Nagashino unde Nobunaga Oda a folosit aproximativ 3.000 de pușcași ("teppō ashigaru"), care au redus mult puterea samurailor. În secolul care va urma comercianți din Portugalia, Olanda, Anglia și Spania au sosit aici, ca misionari iezuiți, dominicani sau franciscani, din care mulți au fost supuși martirizării și au devenit sfinți. În prima parte a secolului al XVII-lea, Șogunatul Tokugawa a bănuit că toți comercianții sau misionarii erau spioni ai puterilor europene. Din această cauză intrarea
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
încredințați confraților asociației "Divino Amore". În acest grup participă și Gaetano Thiene, sfântul și fundatorul Clericilor regulari de mai târziu. Este în această perioadă când Filip îi întâlnește pe alți doi viitori sfinți: Ignațiu de Loyola, fundatorul Societății lui Isus (iezuiții) și Francisco Javier, marele misionar al Indiei. Va menține raporturi strânse cu ei însă nu va adera la proiectul lor. Era un spirit independent, caracterizat de bucuria solitudinii, de libertatea fără obligații, de independența care îi era dată de sărăcie
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
bine de jumătate de secol la Bagdad), preocupați fiind să obțină favorurile califilor abasizi, însă de asemenea să convingă noii musulmani ne-arabi, ce erau din ce în ce mai numeroși și proveniți din colțuri din ce în ce mai îndepărtate de Arabia. Așa cum spunea până și orientalistul iezuit Henri Lammens, ce poate fi definit oricum mai puțin animat de simpatie pentru islam, "în loc să demolam întreaga construcție a istoriei pioase musulmane, trebuie să ne mulțumim a o demonta piatră cu piatră, pentru a examina mai apoi calitatea materialelor folosite
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
Totuși, se pare că ar fi putut studia în Valladolid, Córdoba sau Sevilla. De asemenea e posibil să fi studiat în cadrul Companiei lui Isus, deoarece nuvela sa „"El coloquio de los perros"” („"Colocviul câinilor"”) pornește de la o descriere a colegiului iezuiților, care pare o aluzie la viața sa de student. În 1566 se stabilește la Madrid. Asistă la ore de gramatică predate de profesorul universitar Juan López de Hoyos, care în 1569 a publicat o carte despre îmbolnăvirea și moartea reginei
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
până la moartea sa în 1586. Este unul din cei mai renumiți membri ai familiei Báthory. La mijlocul secolului al XVI-lea a studiat științele juridice la Universitatea din Padova. Statuia sa din Padova amintește acest detaliu biografic și marchează legătura cu iezuiții din Transilvania, care au înființat Universitatea din Cluj, la inițiativa lui Báthory. Báthory a intrat după întoarcerea sa din Italia mai întâi în slujba împăratului Ferdinand I. În anul 1553 a căzut prizonier în mâinile otomanilor. Deoarece împăratul a ezitat
Ștefan Báthory () [Corola-website/Science/303008_a_304337]
-
1582 acceptând , denumit după un sat situat în apropiere de Novgorod. Prin acest armistițiu s-a stabilit o pace de 20 de ani, iar țarul a cedat orașele Poloțk și Livland coroanei polono-lituaniene. În politica internă a Poloniei au dominat iezuiții, un ordin de călugări catolici, care au sprijinit și influențat politica lui Ștefan Báthory, care plănuia să reunească Transilvania, Ungaria și Polonia pentru izgonirea otomanilor din Europa. Deoarece a murit în 1586, în urma unei hemoragii cerebrale, Ștefan Báthory nu a
Ștefan Báthory () [Corola-website/Science/303008_a_304337]
-
influențat politica lui Ștefan Báthory, care plănuia să reunească Transilvania, Ungaria și Polonia pentru izgonirea otomanilor din Europa. Deoarece a murit în 1586, în urma unei hemoragii cerebrale, Ștefan Báthory nu a mai reușit să aducă la îndeplinire acest plan. Prin iezuiți a înființat Universitatea din Vilnius (7 iulie 1578) și Universitatea din Cluj (12 mai 1581). Fostul liceu romano-catolic din Cluj, în prezent Liceul Teoretic „Báthory István”, îi poartă numele.
Ștefan Báthory () [Corola-website/Science/303008_a_304337]
-
Il Gesu, care a condus la cea mai importantă fațadă de biserică a barocului timpuriu, "Santa Suzana" a lui Carlo Maderno. În secolul al XVII-lea, stilul baroc s-a răspândit în Europa și America Latină, unde a fost promovat de iezuiți. Cele mai importante caracteristici ale arhitecturii baroce sunt: Arhitectura religioasă a perioadei Baroce a început prin modelul bazilicii cu cupolă și naos în formă de cruce. Printre primele structuri din Roma care s-au desprins de convențiile manieriste, exemplificate prin
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
a făcut posibil cercetări în aplicabilitatea diferitelor specii de plante ca medicament. Astfel, tot în 1718, a început să folosească în practica sa medicinală ca primul scoarța unui arbore înrudit cu "Quassia amara" ("Cortex Simarubæ"), trimisă pentru prima dată de iezuitul Soleil din Cayenne la Paris (1713). Mulți ani mai târziu, a scris un articol mai mare în "Memoires", jurnalul oficial al Academiei Franceze de Științe, despre efectivitatea combaterii de diaree violente și dizenterie, cu extractele acestei scoarțe (1729) și Linné
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]