1,395 matches
-
și aspecte tangențiale (raportul dintre tradiție și inovație, reabilitarea concretului, condiția manifestelor, arhitectura viziunii, oniricul, statutul ontologic al poeziei, rolul inconștientului etc.), în timp ce a doua secțiune cuprinde o serie de profiluri ale unor autori reprezentativi: Urmuz, Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Sașa Pană, Geo Bogza, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu. Scrisă cu o cunoaștere amănunțită a fenomenului, dar și cu aderență afectivă, cartea relevă, de asemenea, capacitatea criticului de a-și cristaliza observațiile în imagini memorabile. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul studiat, P. punctează, în concluzie, rolul deopotrivă terapeutic și catalitic al avangardei. Din corpul acestei exegeze sunt extrase și dezvoltate ulterior două monografii autonome: A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993) și Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj). În cea din urmă, criticul procedează după canoanele genului, dublând parcurgerea pe genuri a operei prin fine disocieri tematice și cronologice. Totuși, analiza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Lecturi fragmentare, București, 1983; Jocul poeziei, București, 1985; Soarele și uitarea, Cluj-Napoca, 1985; Amânarea generală, Cluj-Napoca, 1990; Avangarda în literatura română, București, 1990; A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei, București, 1993; Recapitulări, București, 1995; Pagini transparente. Lecturi din poezia română contemporană, Cluj-Napoca, 1997; Gellu Naum. Poezia contra literaturii, Cluj-Napoca, 2001; Viață și texte, Cluj-Napoca, 2001; Descoperirea ochiului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2002; Elegii în ofensivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
poeziei, București, 1993; Recapitulări, București, 1995; Pagini transparente. Lecturi din poezia română contemporană, Cluj-Napoca, 1997; Gellu Naum. Poezia contra literaturii, Cluj-Napoca, 2001; Viață și texte, Cluj-Napoca, 2001; Descoperirea ochiului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2002; Elegii în ofensivă, București, 2003. Ediții: Ilarie Voronca, Act de prezență, introd. edit., Cluj, 1972, Scrieri, I-II, introd. edit., București, 1992-1993; Ștefan Roll, Ospățul de aur, introd. edit., București, 1986; Gherasim Luca, Inventatorul iubiriiși alte scrieri, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Georges Poulet, Conștiința critică, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
aur, introd. edit., București, 1986; Gherasim Luca, Inventatorul iubiriiși alte scrieri, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Georges Poulet, Conștiința critică, pref. trad., București, 1979; Jean Starobinski, Textul și interpretul, pref. trad., București, 1985, 1789. Emblemele rațiunii, pref. trad., București, 1990; Ilarie Voronca, Interviul, pref. trad., București, 1989 (în colaborare cu Irina Fortunescu și Barbu Brezianu); Eugen Ionescu, Note și contranote, pref. trad., București, 1992; Gérard Genette, Introducere în arhitext, pref. trad., București, 1994; Tristan Tzara, Șapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Șerban, Mult... și mai mult... tot mai mult... prea mult!, în "Observator cultural", nr. 146, decembrie 2002, p. 21. Cios, Irina, Helsinki 2000, capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele, în "Observator cultural", nr. 19, iulie 2000, p. 24. Ciprian, Ilarie, Finlanda, țara celor o mie de lacuri, în "Tribuna română", an II, nr. 145, 29 iun. 1944, p. 3. Cîntec, Oltița, "Căsuța păpușilor" din Laponia, în "Suplimentul de cultură", an VIII, nr. 311, 23-29 aprilie 2011, p. 15. Comșa, Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
rampă de lansare a numelui lui G. în Occident. Ostinato abordează un subiect-tabu pentru ideologia oficială a vremii, care avea să-i aducă autorului faima unui „Soljenițân român”: lumea întunecată a închisorii comuniste. Personajul central al romanului, studentul la filologie Ilarie Langa, condamnat la șapte ani de închisoare pentru vina de a-și fi ucis mama bolnavă de cancer - procedeu primitiv de eutanasiere -, devine, prin zelul anchetatorilor Securității, din deținut de drept comun - deținut politic. Nu e însă vorba de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
lucrări bibliografice, îndeosebi excelenta sa bibliografie voltairiană, bibliografia franco-română, bibliografia metodică a operelor lui Carmen Sylva; I. Bianu, care împreună cu Nerva Hodoș întocmește bibliografia României vechi și face utile cercetări de istorie literară; Gh. Bogdan-Duică, autor al unor studii delicate. Ilarie Chendi, născut în 1872, a publicat traduceri din Ibsen, Impresii, patru volume bune de critică, studii despre Alecsandri, Eminescu, Negruzzi, Creangă etc. și numeroase broșuri despre o mulțime de probleme literare în examinarea cărora dovedește o mare știință și un
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Renaissance latine, împreună cu contesa Mathieu de Noailles*; D-na Sophie Brun, care presară florile retoricii pe țesătura fină a cronicilor sale; G. Burghele, spirit viguros; C.A. Ionescu-Caion, spirit critic, bogat și variat, cu o profundă cunoaștere a criticii franceze; Ilarie Chendi, critic avizat, care face în fiecare an un excelent bilanț al anului literar în Luceafărul; Ciotori; Cuza însuflețește arta prin naționalism; Ch. Drouhet, ca și Apostolescu, a studiat influența literaturii franceze asupra literaturii române. Aceasta a fost și preocuparea
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
O. Ioan, revistă economică. Desbaterile (prezentare oficială a dezbaterilor parlamentare din camera Deputaților și Senat). Diana (vânătoare). Flacăra, director: C. Banu, care a grupat în jurul său o redacție strălucită. Gazeta ilustrată (hebdomadar), Junimea literară, Literatorul. Luceafărul, directori: D-nii Goga și Ilarie Chendi (revistă a tinerilor). Le Mouvement économique (în franceză), director: Nicolae Xenopol, senator. Neamul românesc, director: N. Iorga (naționalist). Noua Revistă Română, director: C. Rădulescu-Motru (revistă politică, takistă). Orion (astronomie), Ovidiu (la Constanța, anticul Tomis unde a fost exilat Ovidiu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1923; Din viața speluncelor, București, 1923; Înconjurul lumii fără voie, Ploiești, 1927; Eroii lui Mihai Viteazul, București, 1932. Repere bibliografice: V.A. Urechia, „Versuri”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIII, 1900-1901; B. Brănișteanu, „Din ocna vieței”, ADV, 1902, 4663; Ilarie Chendi, „Din ocna vieței”, CL, 1902, 11; Iorga, O luptă, I, 64-65, 99-101, 279-280; At. M. Marienescu, „Ocna vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Lovinescu, Critice, I, 75-83; Otto Wilder, „Domnița Viorica”, VAN, 1906, 1; Ibrăileanu, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; V.V. Haneș, „Revolverul” și nestâmpărul unui nuvelist, VAN, 1908, 13; G.G. Ionescu, Vasile Pop, R, 1908, 5; Mihail Negru, „Cum să iubim”, „Românul din Ardeal”, 1908, 1; Mihail Dragomirescu, „Povești hazlii”, CVC, 1909, 25; Ilarie Chendi, „Iubirea e biruitoare”, LU, 1911, 10; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „O dragoste din ochi”, RP, 1915, 89; I. Vinea, „Americana îndrăgostită”, ADV, 1920, 11089; Const. Șăineanu, „Înconjurul lumii fără voie”, ADV, 1928, 13 548; [Drama și moartea lui Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
în periodice din București: „Universul literar”, „România literară” ș.a. În general, este vorba despre note de cititor entuziast și bine intenționat. În „România viitoare” susținea rubrica „Medalion”, în care schița caracterizări globale ale unor scriitori (M. Sadoveanu, V. I. Popa, Ilarie Voronca, Pușkin, Maxim Gorki, Maiakovski, Walt Whitman, G. B. Shaw, Paul Eluard ș.a.). Volumul Băjenie... (1935) conține „creionările unui ostaș” din timpul primei conflagrații mondiale, autentice, după cum precizează A., dar cu un aer neverosimil din cauza efortului de literaturizare. Proză de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
Reportaj, Al. Vlahuță semnează mai multe articole referitoare la actualitatea politică și culturală, iar Ovid Densusianu scrie cronici politice și literare, precum și note (semnate D.), în care abordează chestiuni de artă, literatură, știință. Tot cu cronici literare colaborează G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi și Ștefan Petică. Publicistica militantă, vizând diverse aspecte ale problemei naționale, aparține lui N. Iorga, I. Gorun, I.A. Bassarabescu, în timp ce D. Nanu, P.V. Haneș, E. Lovinescu, Șt. Orășanu, N. Vaschide și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
Ultimul prietin, București, 1916; Mântuirea, Sibiu, 1920; Lilica iubește, Sibiu, 1921; Rodica. În vârtejul războiului, București, 1921; Judecătorul, Sibiu, 1922; Teatru de copii, București, 1925; Povestiri din viața copiilor, Sibiu, 1928. Repere bibliografice: N. Iorga, „Martirii”, „Neamul românesc”, 1908, 18; Ilarie Chendi, „Martirii”, VLT, 1908, 8; Const. Șăineanu, „Martirii”, ADV, 1928, 13 650; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 99; Constanța Hodoș, U, 1934, 22 aprilie; Sextil Pușcariu, Constanța Hodoș. 1860-1934, DR, 1934- 1935; Traian Mager, Scriitoarea Constanța Hodoș, „Hotarul” (Arad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
Își fac loc aici principalele poezii ale ciclurilor, didactice și aride, Roma și Helada de N. Davidescu, grăitoare pentru direcția revistei poate pentru că urmau a fi grupate într-un fel de „legendă a secolelor”, intitulată Cântecul omului. Sunt prezenți vitalistul Ilarie Voronca și poetul instrumentalist Virgil Gheorghiu, fost colaborator la revista „unu” a lui Sașa Pană, dar și acesta, cu poezia Profilul unei bucurii. Dintre tineri, ar fi de amintit Eugen Jebeleanu, Aron Cotruș sau George Lesnea și Virgil Carianopol. Pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
Vasile Gionea, Ion Vlasiu. Sunt incluse și câteva piese într-un act, precum și o pantomimă, însă toate lipsite de interes. Consistent se arată sectorul de istorie și critică literară. Colaborează Vasile Netea (cu contribuții referitoare la biografia și activitatea lui Ilarie Chendi), Olimpiu Boitoș (Proza lui Pavel Dan), Ștefan Aug. Doinaș (Ultimul vagabond: Panait Istrati), G. C. Nicolescu (Traduceri din literatura română - Caragiale, Sadoveanu), Victor Felea (Poezie și artificialitate), Al. Dima, I. Negoițescu. Mai semnează publicistică literară Ilie Dăianu, Grigore Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
a fost donat de către Primăria capitalei un teren pentru ridicarea unei Case a Artiștilor, dar destinația lui a fost, se pare, schimbată. Tot în anii 1903-1904 presa face cunoscute alte inițiative de întemeiere a unei asociații scriitoricești, una aparținând ardelenilor Ilarie Chendi și St. O. Iosif. Un pas mai departe s-a făcut peste patru ani, când câțiva poeți și prozatori, în frunte cu Cincinat Pavelescu, au înființat o asociație căreia i-au dat numele Societatea Scriitorilor Români. Adunarea de constituire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Participarea redusă se explică în parte prin lipsa de interes a scriitorilor vârstnici, prin opoziția câtorva „directori de conștiință” față de scopul strict profesional al societății, precum și prin neadmiterea criticilor literari, clauză împotriva căreia a protestat vehement, încă în faza preparativelor, Ilarie Chendi. În acest context adunarea aproape a trecut neobservată în ziarele și revistele vremii. „Șubrezenia” construcției nu putea să ducă decât la o „moarte timpurie” (Ion Scurtu). Faptul devine evident la mijlocul anului următor, când, climatul literar înrăutățindu-se mult, reluarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
pe 2 septembrie. Inițiativa a fost promovată de presă, ziarul „Minerva” lansând, prin redactorul Vasile Savel, o anchetă privitoare la necesitatea înființării asociației și la posibilele ei obiective. Ancheta are succes, la chestiunile în discuție răspunzând C. Rădulescu-Motru, Ioan Adam, Ilarie Chendi, E. Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Ion Scurtu, D. Anghel, St. O. Iosif și N. N. Beldiceanu, precum și N. Iorga, Simion Mehedinți, Corneliu Moldovanu, Dimitrie Teleor, Aurel Alexandrescu-Dorna ș.a., textele fiind inserate în periodicele pe care le conduceau sau la care colaborau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
societate scriitorii vârstnici și criticii de vază, lăsând la latitudinea lor încadrarea ca membri activi sau „de onoare”. Comitetul ales a fost următorul: președinte - Mihail Sadoveanu, vicepreședinte - D. Anghel, secretar-bibliotecar - Emil Gârleanu, membri - Artur Stavri, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ilarie Chendi, Ion Minulescu, Zaharia Bârsan, cenzori - E. Lovinescu și Cincinat Pavelescu. S-a mai decis ca, pentru formarea unui fond cât mai substanțial, să se organizeze conferințe, șezători literare, reprezentații dramatice etc. în orașe din Regat, precum și în Transilvania, Bucovina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
noii societăți. Polemicile se vor învenina, ajungându-se ca S.S.R. să ceară Parlamentului, în ianuarie 1910, respingerea legii de împământenire a criticului Eugen Porn. Apariția în noiembrie 1909 a revistei „Cumpăna”, sub redacția a patru membri ai comitetului - D. Anghel, Ilarie Chendi, St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu - , pare multora o acțiune secesionistă și e cât pe ce să conducă la destrămarea societății. Ruptura dintre „dioscurii” Anghel și Iosif va avea și ea urmări nefavorabile. Activitatea rămâne, totuși, destul de intensă. În primele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
1926), Perpessicius, George Dumitrescu, Artur Enășescu și Ion Pillat (1927), V. Voiculescu, Zaharia Stancu și Radu Boureanu (1928), Mihail Celarianu, Tudor Arghezi și G. Talaz (1929), Ion Barbu, Lucian Blaga și Eugen Jebeleanu (1930), Eugeniu Sperantia, Al. T. Stamatiad (1931), Ilarie Voronca, D. Nanu și Virgil Gheorghiu (1932), Radu Boureanu și Dan Botta (1933), George Dumitrescu, N. Crevedia, Simion Stolnicu și Maria Banuș (1934), Mircea Streinul, Emil Gulian, Adrian Maniu și Vlaicu Bârna (1935), Ștefan Baciu (1936), Iulian Vesper, Teofil Lianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
politicii rasiste și la 4 octombrie va hotărî „să ridice calitatea de membru activ” unui număr de unsprezece scriitori: F. Aderca, Camil Baltazar, Sergiu Dan, A. Dominic, Scarlat Froda, Virgil Monda, I. Peltz, Mihail Sebastian, Leopold Stern, A. Toma și Ilarie Voronca. A fost obligat, de asemenea, să renunțe la construirea Palatului Scriitorilor, fondul fiind subscris la împrumutul intern „pentru înzestrarea armatei”. Dar „bonurile” își vor pierde valabilitatea în urma naționalizării băncilor din 11 iunie 1948. Diminuarea subvențiilor și a celorlalte venituri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
în prezența conducerii de partid și de stat” și a unor oaspeți străini (Marcel Villard și Aimée Césaire), decide transformarea Societății Scriitorilor din RPR în Uniunea Scriitorilor din RPR, pe bază unui nou statut, precum și înființarea Fondului Literar. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Societățile Scriitorilor Români, NRR, 1909, 6; Emil Gârleanu, Când s-a fondat Societatea Scriitorilor Români. Întâiul ei comitet, actualul, „Proza”, 1914, 2; Arghezi, Scrieri, XXIII, 283-284, 363-366; D. Teleor, Societatea Scriitorilor Români (Un mic istoric), BSS, 1916; [Informații], BSS
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]