1,350 matches
-
sau expuse) s-a hrănit excesiv fascismul în general."261 Dacă procesul secularizării 262, început după unii autori prin secolul al XIII-lea, în orice caz mai vizibil începând cu Renașterea (dar mai ales cu Reforma 263) și culminând cu Iluminismul din care a izvorât raționalitatea pozitivistă dominantă în secolul al XIX-lea, părea să anunțe demisia sistemelor mitice, denunțate ca iraționale, futile și chiar nocive, sau cel puțin a avut această intenție, a miza totul pe cartea unei presupuse infailibilități
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sfântă sau al Reich-ul de 1000 de ani, un alt milenarism 306. Labarthe și Nancy considerau nazismul tocmai o "răzbunare" crudă a miticului pentru încercările de alungare a sa din mentalul colectiv și de impunere a Rațiunii absolute, efect al iluminismului, concretizat politic în Revoluția Franceză: "Zeița Rațiunii era tentativa imposibilă a unui mit al non-miticului sau a unui cult fără divinitate. Nazismul, dar mai întâi ansamblul fascismelor, s-a născut într-adevăr din dorința de "răzbunare" a acestei atingeri aduse
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cosmopolitismul are doar valențe peiorative (miturile zonei, ale popoarelor-națiuni, sunt racordate la cele occidentale ale statelor-națiuni, în primul rând prin căutarea originii antice, în special de factură greco-romană și iudeo-creștină, intrând în concordanță cu valurile Renașterii, ale barocului contrareformist, ale Iluminismului, fără de care nu s-ar fi putut constitui formele republicane și democratice ale societății civile).334 Dar sub acestea (ori deasupra lor, în orice caz concomitent) rezidă similitudinile, observate de către Pierre Chaunu: "dacă Polonia întreține amintirea Piaștilor și de mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
generând în scurt timp, încă din anii '20 ai secolului al XX-lea, prin periodice ca Amazing Stories, genul îndeobște denumit Space-opera.500 Dacă Evul Mediu și-a avut spiritele sale, îngerii și demonii, care coexistau cu oamenii, iar știința iluminismului le-a eliminat, "lăsându-i pe oameni singurii locuitori ai universului", genurile fantasy și SF le aduc înapoi, "într-o deghizare științifică aparent corectă" (dacă autorii SF au fost majoritar bărbați, iar Tolkien este cel care în 1965 impune cadrul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
umane), cât și interspecifice (în conflictele dintre specia umană și alte specii ale naturii)" ibidem, p. 22. 131 Ibid., p. 7. Mircea Eliade deduce că noțiunea de mit în sens de fabulație opusă realității, de falsitate, viziune care triumfă în Iluminism și mai ales în scientismul secolului al XIX-lea, își are originea în duelurile doctrinare ale creștinismului cu lumea păgână, clișeele antimitice având aceeași structură ca argumentele care consideră că orice nu are justificare directă în textele testamentare este lipsit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
comparat scaunele tari cu cele moi, am invocat apoi puiul duminical din oala oricărui francez și ne-am certat - în timp ce, după supa de pește, prietenii mei savurau o mâncare de râșcovi cu momițe de vițel pane - în legătură cu sărăcia din timpul Iluminismului, după atâta progres. De asemenea, importantă pentru noi era și întrebarea, neprescrisă încă, dacă Parisul era demn de un târg internațional. Și, de îndată ce alături de platoul de brânzeturi am servit recolta nucului nostru din Behlendorf, s-au purtat tratative, pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
filosofică. Este vorba despre "Noul eseu al originii ideilor". Cu această scriere, foarte mult apreciată, el va pune bazele unei gîndiri care, spriji-nindu-se pe tradiție, va deschide căi noi și originale. Afectat foarte mult de consecințele și implicațiile politice ale "iluminismului", raționalistul Rosmini îi reproșează lui Kant (deși îi apreciază demersul metodologic) afirmația potrivit căreia intelectul uman este autorul ultim sau legislatorul mișcării gîndirii. Procedînd în acest fel, spune roveretanul, Kant mută subiectivitatea din omul individual la omul universal, neieșind totuși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
au fost elaborate în perioada în care Richard Rose era visiting fellow la Max Planck Work Group on the Transformation Process, la Universitatea Humboldt din Berlin. A fost stimulativ să treci, în drum spre birou, pe lîngă monumentele clasice ale Iluminismului prusian și pe lîngă Cancelaria unde a luat sfîrșit al Treilea Reich. Aceasta a inspirat un "dialog" solitar cu doi mari oameni de știință europeni, Joseph Schumpeter și Juan Linz și cu doi idealiști din sfera academică, Robert Dahl și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în Europa de Vest cu mult înainte de a apărea în Europa de Est sau Rusia (cf. Wolff, 1994). În politică, statul modern, birocratic, bazat pe principii legale și raționale, a început să apară în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XVIII-lea Iluminismul a promovat valorile științifice și seculare. Revoluția Industrială, începută în Anglia la mijlocul secolului al XVIII-lea, s-a răspîndit în Europa în secolul al XIX-lea, și la fel s-a întîmplat și cu instituțiile democratice. Din multe puncte de
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
parte a problemei orientale, a fost problemă poloneză. Izbucnirea revoluției franceze a coincis, cum se știe, cu încheierea procesului de dezintegrare politico-instituțională a Republicii Nobiliare Polone, ca urmare a eșecului tentativelor de reformare structurală a statului polonez, inspirate de ideologia iluminismului european și având ca model revoluția franceză. Cu toate acestea, Republica Franceză a adoptat o atitudine rezervată față de evenimentele din Polonia. În consecință, reprezentantul diplomatic trimis la Varșovia, în anul 1792, a primit instrucțiuni clare să nu intervină, în nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea introducerea omului în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ocazia "descălecării coloniilor romane în Dacia" (Aaron, 1835, p. 1). Continuând pe coordonatele stabilite de cărturarii Școlii Ardelene, de la care se revendica, și adăugând principiul naționalismului alături de aspirația unificării politice a românimii, "Aaron Florian realizează în istoriografia românească trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin care a pătruns reflecția însuflețită de spiritul romantic. Opera istorică a lui Florian Aaron, în ciuda certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind scrisă din perspectiva istorică a Țării Românești. Însă, lansând în circulație idei manifest naționaliste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a corespuns o ideologie romantică a reîntoarcerii la puritatea originilor. Naționalismul romantic românesc din a doua parte a secolului al XIX-lea privea cu un ochi spre trecut, în același timp în care arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident, unde iluminismul s-a constituit ca o filosofie iconoclastă la adresa tradiției moștenite din trecut, romantismul răsăritean a năzuit la un viitor național în același timp în care se lăsa torturat de nostalgia originilor pure. Obsesia românească a purității este la fel de veche pe cât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în lumea contemporană, a contribuit și un anumit tip de exaltare epistemologică, dată de încrederea totală în progresul umanității pe baza cunoașterii legilor de evoluție socio-istorică. De altfel, cadrul intelectual al acestei ideologii, care își extrage, de asemenea, resursele din Iluminismul modernității este dominat de ceea ce Karl Mannheim numea "mentalitate utopică"57, uneori într-atât de puternic, încât limitele dintre ideologie și utopie riscă să devină insesizabile. Există, aici, un exacerbat optimism al cunoașterii, fundamentat pe credința nelimitată în puterile rațiunii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
procesul de creație artistică reprezintă doar una dintre numeroasele teme pe care reflecția le atinge în desfășurarea ei, în virtutea lucidității cu care autorul surprinde direcțiile cele mai semnificative, chestiunile de dezbatere cele mai actuale în cultura epocii. Amintim că vremea Iluminismului a fost decisivă în procesul fundamentării teoriei frumosului și a instaurării sensurilor moderne ale conceptelor ei principale, ca a definit termeni cardinali pentru dezvoltarea posterioara a acestei discipline, cum au fost aceia de estetică, filosofia artei, judecată de gust sau
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de un visionario [Visele unui prezicător], Madrid, Alianza Ed., 1987. Kant, Immanuel, Teoría y praxis [Teorie și praxis], Buenos Aires, Ed. Leviatán, 1995. Kant, Immanuel, El fin de todas las cosaș [Sfârșitul tuturor lucrurilor], în En defensa de la Ilustración [În apărarea Iluminismului], Barcelona, Albă Ed., 1999. Kant, Immanuel, Lecciones de etică [Prelegeri de etică], Barcelona, Ed. Crítica, 1998. Kant, Immanuel, La metafísica de las costumbres [Metafizica obiceiurilor], Madrid, Ed. Tecnos, 1994. Kant, Immanuel, Briefwechsel [Corespondență], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1972. I. b
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
La Habana, Ediciones Icaic, 1967. Baumgarten, Alexander Gottlieb, Reflexiones filosóficas en torno al poema [Reflecții filosofice despre poem]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. Blaga, Lucian, Geneză metaforei și sensul culturii, București, Humanitas, 1994. Botta, Emil, Poezii, București, Ed. Eminescu, 1979. Bousoño, Carlos, Teoría de la expresión poética [Teoria expresiei poetice], Madrid, Ed. Gredos, 1962. Bruyne, Edgar de, Estudios
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Eminescu, 1979. Bousoño, Carlos, Teoría de la expresión poética [Teoria expresiei poetice], Madrid, Ed. Gredos, 1962. Bruyne, Edgar de, Estudios de estética medieval [Studii de estetică medievală], ÎI: Época románica [Epoca romanica], Madrid, Gredos, 1959. Cassirer, Ernst, Filosofía de la Ilustración [Filosofia Iluminismului], México, Fondo de Cultură Económica, 1984. Cassirer, Ernst, Antropología filosófica [Antropologie filosofica], México, Fondo de Cultură Económica, 1992. Cassirer, Ernst, Filosofía de las formas simbólicas [Filosofia formelor simbolice], I, El lenguaje [Limbajul], México, Fondo de Cultură Económica, 1985. Cassirer, Ernst
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
fundamentales de las bellas artes y de las letras [Despre principiile fundamentale ale artelor frumoase și ale literaturii]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. Morawski, Ștefan, Fundamentos de estética [Fundamente de estetică], Barcelona, Ed. Península, 1977. Nicol, Eduardo, Metafísica de la expresión [Metafizica comunicării], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Paraschivescu, Miron Radu, Poezii, București, Ed. Minerva, 1973. Paz
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant]. Ibid., p. 40. 17 Alexander Gottlieb Baumgarten, Reflexiones filosóficas en torno al poema [Reflecții filosofice despre poem]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. 18 Ernst Cassirer, Filosofía de la Ilustración [Filosofía Iluminismului], México, Fondo de Cultură Económica, 1984, p. 380. 19 Emmanuel Kant, Réflexions sur l' éducation [Reflecții asupra educației], Paris, J. Vrin, 1974, p. 119. 20 Max
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Reflecții filosofice despre poem]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo [Frumusețe și adevăr. Estetică între Iluminism și Romantism], Barcelona, Albă Ed., 1999. 18 Ernst Cassirer, Filosofía de la Ilustración [Filosofía Iluminismului], México, Fondo de Cultură Económica, 1984, p. 380. 19 Emmanuel Kant, Réflexions sur l' éducation [Reflecții asupra educației], Paris, J. Vrin, 1974, p. 119. 20 Max Frischeisen-Köhler, Philosophie und Dichtung [Filosofie și poezie], "Kant-Studien", H. 1, 1916, pp. 93-130. 21
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]