2,060 matches
-
consecutive poemele Oamenii-pași, Liane, Mitul izvoarelor, Poem, În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp (1949-1960) face parte din comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. A prefațat numeroase ediții și traduceri. Împreună cu G. Călinescu și Ov. S. Crohmălniceanu
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
mai fost primar al Constanței. Membru onorific în Comitetul teatral, după plecarea lui Petre Grădișteanu de la conducerea Teatrului Național din București e numit director interimar, iar în 1911 inspector al teatrelor. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română”, „Revista ilustrată” ș.a. A fost și compozitor, autor de romanțe, mai ales pe versuri de Mihai Eminescu. Pictor, și-a prezentat tablourile la câteva expoziții, luând și un premiu în 1874. A început să scrie târziu, părăsind fără regrete vechile-i deprinderi
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
Marienescu, G. Cătană. În 1894 și 1895 a fost secretar al Astrei. La sfârșitul secolului al XIX-lea numele lui P.-R. putea fi întâlnit în mai toate publicațiile vremii. A condus el însuși „Cărțile săteanului român”, „Convorbiri pedagogice”, „Revista ilustrată”, „Foișoara”, „Gazeta de duminică” și a colaborat la „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful român”, „Familia”, „Transilvania”, „Amicul familiei”, „Luminătoriul”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Timișana”, „Gazeta poporului”, „Fântâna Blanduziei”, „Gutinul”, „Biblioteca familiei”, „Noua revistă română”, „Luceafărul” ș.a. Semna și Anibal Detunătescu, Doctor Zeno, Feciorul tatii
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
sau al antologiei Istoria literaturii latine pe bază de texte (1928) este cunoscut mai cu seamă elevilor și studenților clasiciști, P.-L. capătă o notorietate mai largă datorită unei cărți de vulgarizare a cunoștințelor despre Antichitate, Mitologia greco-romană în lectură ilustrată (I-II, 1912-1926). Cultura română îi datorează și câteva bune traduceri din Cicero, Pliniu, Eutropiu și Lucian. SCRIERI: Mitologia greco-romană în lectură ilustrată, I-II, București, 1912-1926; ed. București, 1999; Noțiuni elementare de versificațiune latină. Prosodia și metrica, București, 1916
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
o notorietate mai largă datorită unei cărți de vulgarizare a cunoștințelor despre Antichitate, Mitologia greco-romană în lectură ilustrată (I-II, 1912-1926). Cultura română îi datorează și câteva bune traduceri din Cicero, Pliniu, Eutropiu și Lucian. SCRIERI: Mitologia greco-romană în lectură ilustrată, I-II, București, 1912-1926; ed. București, 1999; Noțiuni elementare de versificațiune latină. Prosodia și metrica, București, 1916; Basarabia, București, 1924; Viața și opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu G. Bogdan-Duică), București, 1924; Legende și povești antice. Prelucrate după autori
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
unde semna rubricile „Ghionturi versificate” și „Glume”, „Sămănătorul”, „Evenimentul” (Iași), unde a fost și redactor în 1904-1905, „Viața” (1906), „Viața literară și artistică”, „Dimineața”, „Minerva”, în care îi apar și trei romane polițiste în foileton semnate Const. Fulger, „Minerva literară ilustrată”, „Seara” și sporadic în multe altele. În 1897 i se editează primul opuscul, Fleacuri. Se pare că, la un moment dat, avea o anumită situație socială și financiară, pentru că în 1914 era director și proprietar al periodicului „Trăiască Franța!”, apoi
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
redacție au mai făcut parte C. Pleșoianu, G. Bucurescu, Radu Timișianu, Gh. Susan, Atanasiu Hălmăgianu, Octavian Goga, Ioan Lupaș, Ion Agârbiceanu, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, V.C. Osvadă, Vasile Lucaci, I. Suciu. P.r. a avut suplimentele „Cucu”, „Gura satului”, „Foaie ilustrată”. Deși cu un caracter preponderent informativ, difuzând știri și comentând evenimente legate de viața românilor transilvăneni, publicația acordă oarecare atenție și literaturii. În rubrici precum „Partea literară”, „Pentru ceasurile de odihnă” și mai ales „Foișoara”, apar adesea versuri populare sau
POPORUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
1861 intră copist la Ministerul de Externe, unde va fi arhivar până în 1913, când se pensionează. Colaborând și la unele dintre publicațiile vremii - „Amicul familiei”, „Telegraful”, „Ghimpele”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Columna lui Traian”, „Vatra”, „Revista literară”, „România ilustrată” ș. a. -, P. produce industrios un gen de proză ieftină, destinată cititorului naiv, fără gust și pretenții. De altfel, timp de peste patru decenii, începând din 1866, el a scos o mulțime de calendare populare, forma cea mai adecvată de difuzare a
POPESCU-17. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
din Timișoara, de unde a fost mutat în 1942 la Marele Stat Major. În 1947 a devenit director al Regionalei Banat a Arhivelor Statului. Debutează cu publicistică în 1920 la „Banatul românesc”. Primele poezii i-au apărut în 1921 în „Cronica ilustrată” (Timișoara), apoi în 1922 în „Lumea copiilor” (București), în același an colaborând și la „Flacăra”. Publică și în „Universul literar”, „Viața literară”, „România militară”, „Românul”, „Banatul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Suflet nou”, „Vestul”, „Scrisul bănățean” („Orizont”) ș.a. Semnează și cu pseudonimele Sebastian
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
și e obținută printr-o meșteșugită transfigurare lingvistică, întemeiată pe o atentă „ascultare a vocilor”. Sub aparențele colocvialității și ale capriciului asociativ, se desfășoară o compoziție bine arhitecturată, prin îmbinarea unor cicluri ori filoane narative, dintre care cel mai frecvent ilustrat se află sub un singur titlu - Amintiri prefăcute. Plin de seva concretului, Vremelnicie pierdută e totuși un text antirealist, în care primează nu observația (excelentă, de altfel), ci travaliul scriitoricesc, procedeele puse în lucrare în această carte cu naratori multipli
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
PREMIERA ILUSTRATA, revista apărută la București între 17 noiembrie 1928 și iulie 1929, cu subtitlul „Bazar săptămânal de critică și informație. Teatru și cinema”. Redactori: N.N. Șerbănescu (care semnează și Teofil Șerban) și Mihai Arțăreanu. Publicația își fixează că țel „să îmbrățișeze
PREMIERA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289008_a_290337]
-
Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești într-un an cât alții într-o zi - 1973, Sfârșitul bahic, Copiii Domnului - 1974). S-a impus, cumva spre surprinderea generală, însoțită fie de admirație, fie de adversitate, în postura, rar ilustrată și dificilă, a scriitorului de succes. Un succes fulminant de public (cărțile lui devin bestselleruri), dar și de critică, de vreme ce scriitorul practica o literatură accesibilă, atractivă, de mare popularitate și, concomitent, o literatură menită să satisfacă exigențe estetice. O primă
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
din București, pe care nu o termină. Debutează cu o poezie în „Dimineața copiilor” (1929) și editorial cu volumul de „schițe ușoare” Clasa VII A (1931). A editat „Revista mea” (1935-1936) și a colaborat la „Curentul”, „Gândirea”, „Ideea literară”, „Realitatea ilustrată”, „Societatea de mâine”, „Viața literară”, „Ziarul științelor și călătoriilor” ș.a. O oarecare vâlvă locală a produs, la momentul apariției, Clasa VII A. Observația directă, neprelucrată, din schițele cu caracter de pamflet, unora le-a părut „lucidă” și a trecut drept
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
e prezent și devine cunoscut în mediile teatrale și literare. În 1927 îi sunt reprezentate comedia Mirele și drama Uzina la Teatrul Popular din Tismana. Tot în 1927 scrie, împreună cu N.N. Șerbănescu, scenariul pentru filmul Iancu Jianu. Publică în „Premiera ilustrată” (1928-1929) o serie de articole (despre Stanislavski, Hermann Sudermann, Georg Kaiser, Franz Wedekind, Karl Sternheim, August Strindberg, despre estetica dramei expresioniste etc.), în care își afirmă adeziunea la curentul expresionist, pe care îl elogiază și îl explică teoretic. Mai colaborează
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
fost reprezentantul României la Institutul Internațional de Cooperare Intelectuală de pe lângă Liga Națiunilor. Se afirmă, în același timp, ca poet și prozator și mai cu seamă ca istoric și critic literar, colaborând la „Vatra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia poporului”, „Calendarul poporului”, „Lumea ilustrată”, „Familia”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Junimea literară”, „Viața românească”, „Noua revistă română”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Telegraful român”, „Țara Bârsei”, „România jună”, „Cele trei Crișuri”, „Societatea de mâine”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cugetul românesc”, „Dacia”, „Zeitschrift für Romanische Philologie”, „Literaturblatt
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
în„Sămănătorul” (1908), apoi trimite poezii proprii la „Viața literară”, publică poemul Povestea firului de argint la „Viața românească” (martie 1909). A mai colaborat la „Ramuri”, „Adevărul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Teatrul”, „Revista teatrală” (Brașov), „Convorbiri critice”, „La Revue roumaine”, „Minerva literară ilustrată”, „Universul literar”, „România nouă”, „Universul”, „Ilustrațiunea română”, „Universul copiilor”, „Tribuna română”, „Săptămâna CFR”. În 1913 îi apare o traducere în versuri după Les Romanesques de Edmond Rostand și în 1914 întâiul volum de versuri, Leii de piatră. Următoarele culegeri de
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
REALITATEA ILUSTRATĂ (SAU LUCRURILE AȘA CUM LE VEDEM CU OCHII), revistă apărută la Cluj, săptămânal, între 6 februarie 1927 și 10 aprilie 1949, având ca editor și redactor pe J.B. Sima, iar de la numărul 6/1928 fiind sub direcția unui comitet. Din 13
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
chiar la Huliganii de Mircea Eliade, scrieri în care depistează manifestarea uneia sau alteia din trăsăturile ce vor defini poetica p. Trebuie însă menționat că, deși există argumente serioase care să susțină existența efectivă a orientării în literatura română contemporană, ilustrată nu numai de unii dintre optzeciștii canonici, ci și de scriitori ceva mai tineri, afirmați după 1990, cum ar fi prozatorii Adrian Oțoiu și Dan Perșa, totuși scenariul întrucâtva triumfalist acreditat de exegeza militantă a p. românesc - linia Cărtărescu-Lefter - nu se
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
REVISTA GENERALĂ ILUSTRATĂ, publicație apărută la București, lunar, între 15 noiembrie 1925 și august 1939, având ca directori, succesiv, pe Gh. Oroveanu, Eusebie Vicol și pe Șt. Oroveanu, care este în același timp proprietar și administrator. Începând cu numărul 5-6/1939, R.g.i
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
În 1944 primește ordin de încorporare în armata maghiară, dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
Înalte Studii Comerciale și Industriale din capitală. După ce debutează în 1929, cu proză, la „Bilete de papagal”, se orientează spre gazetărie, fiind redactor sau colaborând, uneori cu pseudonimele Ion Munte, Ion Manta și Ion Măgură, la „Acțiunea”, „Ordinea”, „Gazeta noastră ilustrată”, „Calendarul”, „Săptămâna CFR”, „Voința”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Gazeta”, „Viitorul”, „Capitala”, „Universul”, „Rampa”. Ceva mai târziu, în 1935, are posibilitatea de a se perfecționa, cu o bursă oferită de Sindicatul Ziariștilor, la Roma și Paris. Fondează în 1937 ziarul „de informații generale
MUNTEANU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
Înainte de a-și lua bacalaureatul, N. debutează cu versuri în ziarul „Independentul” din Ploiești. Colaborează cu poezii originale și traduceri, precum și cu „nuvelete” (ale căror titluri - Nebun din dragoste ori Dragoste nenorocită - revelează tematica și modelele) la „Revista contimporană”, „Lumea ilustrată” (semnând uneori Andrei de la Zagovia ori Andrei de sub salcâmi), la „Literatură și artă română”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Făt-Frumos”, „Conservatorul”, „Viața literară” ș.a. Deși în 1894 anunța un volum căruia zece ani mai târziu îi da și
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
în primul rând), iubea muzica. Legat de mișcarea muncitorească, este alături de I. C. Frimu în lupta pentru refacerea Partidului Socialist Democrat după trădarea „generoșilor”. Debutează, sub numele D. Niculescu, în săptămânalul „Icoana vremei”. O parte dintre versurile apărute prin reviste („Adevărul ilustrat”, „Icoana vremei”, „România muncitoare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Viitorul social”, „Facla”) i-au fost adunate după moartea sa, datorată unei boli de inimă, în volumul Spre țărmul dreptăței (1907). A semnat și D. Azur, F. Crâng, Odin, N. Sorin
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România ilustrată”, 1901, 2; Candidații noștri. Din viața și activitatea d-lui Cristu Negoescu, Ploiești, 1911; Predescu, Encicl., 590; Dicț. lit. 1900, 615-616; Datcu, Dicț. etnolog., II, 105-106. L.Bd.
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
culturale sau literare: în 1907-1908 este prim-redactor la „Convorbiri critice”, în 1910 face parte din comitetul de redacție al revistei „Falanga”, între 1931 și 1934 e director al publicației „Brașovul literar și artistic”. Colaborează la „Lumea nouă ilustrată”, „Adevărul ilustrat”, „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Viața literară și artistică”, „Junimea literară”, „Românul literar”, „Voința Craiovei”, „Ritmul vremii” ș.a. Mai ales înainte de 1900 traduce versuri de La Fontaine, Jean Richepin, François Coppée, Heine ș.a., precum și un roman, Roza din Grenada de Jean Rameau, tipărit în
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]