19,706 matches
-
avem noi, mai ales că nu ne putem da singuri în judecată?". Ba puteau și au și putut, imaginându-și cam cum s-ar fi desfășurat procesul, dacă ar fi fost dați în judecată. Ceea ce nu au putut să-și imagineze a fost că peste șase decenii, trei condeieri superficiali nu-și vor da seama că s-au dat singuri în judecată, pentru ca să fie "frumos detot", cum ar fi scris Mille. De ce le-am tăcut toate acestea până acum? Să zicem
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
adunătura de creatori. Cântarea României, ce vremuri! Unii se pare însă că au uitat-o, alții, nu! Generația mai tânără nici macar nu-i știe gustul! Din acest motiv, pentru toți, vă propunem un exercitiu, desigur, la nivel mental. În consecință, imaginați-vă o actuala finală a Cântării României pe marele stadion (la vremurile de atunci, 23 August), unde, la tribuna oficială, musai, ,,conducătorul iubit”, guvernul, iar pe gazon, în fața lor, creatorul recitând: ,,Cât despre sex (sexul lui Ion de la gară), ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o jertfă de bucate din roadele lui, ale pământului, Abel, pastor, adus o jertfă din oile întâi născute), nu este privită în același fel de către Dumnezeu. De aici, din această pildă a unei inegalități de tip moral, (să nu vă imaginați că aș vrea să reinventez comunismul!), mai întâi mâhnirea, apoi frământarea (în ziua de astăzi, frustrarea etc.), si, în ultimă instanță, omorul. Prima crimă din istoria omului și, cred eu, prima cădere din îndumnezeire, cădere ce stă sub semnul întrebării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cănd împreună cu tot juriul-din care întâmplător făceam parte-ne-am dus în culise să felicitam interpreții. Ne-am întâlnit cu Kirițescu, autorul Gaițelor, care venise destul de sceptic la spectacol și l-am auzit spunându-i lui Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-ai creat dumneata. Te felicit și sunt fericit. Asta poate unde Gaițele este într-o mare parte autobiografica și cum Kirițescu petrecuse o bună parte din viață la Romă că atașat cultural, poate se vedea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
frică să fim strigați, nici la toaletă nu ne-am repezit. Deși tare am fi avut nevoie și de data asta pe bune, nu ca să chiulim cum făceam în timpul liceului. Nu e nevoie să vă descriu emoțiile, e ușor de imaginat. Cand mam auzit strigat, mi-am zis în gând. Curaj găină că te tăi! Uitând să-mi mai fac cruce cu limba în cerul gurii, am intrat mai rău ca o vită la abator. Nici nu am văzut cine era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Mircea Mihăieș Rău au mai ajuns pesedeii! Dacă nici Vadim nu mai vrea să aibă de-a face cu ei, înseamnă că partidul s-a prăbușit mai adânc decât ne imaginam. Când, la Balul "Academiei Cațavencu", i-am văzut și auzit pe junii Ponta și Daciana bătându-și literalmente joc de unii colegi de partid, am înțeles că zilele adunăturii de pomanagii și pungași sunt numărate. Nu de alta, dar ce
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
partid-șperaclu ce asigură accesul în poziții de unde vaca administrației poate fi mulsă din greu. Drama actuală a PSD-ului este drama României în întregul ei. Așa cum țara însăși a refuzat cu încăpățânare reformele din proprie inițiativă, PSD-ul și-a imaginat că va reuși la infinit să conducă pe baza uneia și aceleiași tehnici: clientelismul agresiv combinat cu subtilitățile mafiotismului, totul înmuiat în sosurile acre ale levantinismului. Din fericire pentru România, Europa a fost suficient de răbdătoare pentru a-i impune
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
lașitate) pe acești tineri prost-crescuți, fără să prevadă că până la urmă vor avea de suferit și ei din cauza valului de obrăznicie în continuă creștere. Încerc câteodată să înțeleg cum anume s-a ajuns aici și fac diverse presupuneri. Mi-i imaginez pe tinerii care "sar la beregată" (cum se descriu ei înșiși, cu mândrie), exersându-și, încă din anii copilăriei, înainte de 1989, aptitudinea de a face scandal, în lungi și obositoare certuri cu părinții lor (și ei mereu nemulțumiți și surescitați
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
de "love interest" (sintagmă greu de tradus și esențială lungii tradiții a basmului, cum am numit pre-modernismul); că viața e o "aură luminoasă", adică nu e guvernată de o cronolgie tradițională, de o ordonare comodă a realului, ci liberă sa imagineze orice înșiruire, după orice legi, de preferință diferite de cele vechi. Dacă ne uităm atent la romanele Virginiei Woolf (cea mai înfocată teoreticiană a Modernismului, în The Common Reader), observăm că de fapt ele sunt doar revolte de suprafață. La
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
the Day, Flaubert's Parrot, Lanark, Never Let Me Go, Waterland, Nice Work, Rates of Exchange, Possession, Restoration, The Great Fire of London, 1984, Brave New World... Joyce ironiza sentimentul (v. Eveline, din Dubliners, de pildă), dar ni-l putem imagina pe Leopold Bloom în afara iubirii lui pentru Molly, oare? Ori pe eroii din The Waves de Virginia Woolf în afara iubirilor ce se țes și se destramă între ei? Ori pe Eliot indiferent la iubire, după denigrarea ei pătimașă și disperată
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
a amenințat pe același ITM în limbaj parlamentarist că "îi dă un cap în gură"? Pentru că Iuliana Tudor era și ea pe-acolo - apropo de "O vedetă... populară" oare ? Personal sunt curios dacă simpatica prezentatoare, și foarte vorbăreață, își poate imagina "afinitățile" dintre "Academia Cațavencu" și "O vedetă..." cu adevărat populară altfel decât sub forma unui terasament de cale ferată unde liniile se... întâlnesc fix nicăieri, sau la vreun orizont nedefinibil. Sau poate că ne-ar putea descâlci din dilemă Florin
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
Dar, ca să încep cu sfârșitul, nu cumva tocmai în acest Consiliu care decide promovările își aveau locul "bătrânii" dascăli? Și oare la 62 de ani un medic trebuie trimis să plimbe cățelul? Experiența unor oameni este de neînlocuit. Să ne imaginăm că mari medici ca Burghele, Proca, Setlacec, Căruntu, Arseni, Andreoiu, Gherasim și alții ar fi dispărut din peisajul clinicilor la 62 de ani. Ministrul Sănătății ar trebui să reflecteze la această decapitare profesională a sistemului pe care-l conduce. Nu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
luasem licența. Aveam lacune imense, și ele sporeau de la an la an. Tinerii din zilele noastre, care pot lesne accede la burse, dispun de Internet și pot colabora fără probleme la orice revistă de specialitate din lume, nici nu-și imaginează cu cîte dificultăți ne confruntam pentru a ne ține la curent cu progresele cercetării ori pentru a lua parte la manifestări științifice internaționale. Cheltuiam atîta trudă pentru fiecare deplasare proiectată, cu formalitățile pentru obținerea pașaportului, a vizei, cu finanțarea călătoriei
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
cu presiunea demiurgică a fanteziei. Pe fereastră, în curtea strâmtă și ea, el vedea un cocoș mic, alb, de o rasă pitică... Sunt sigur că acest cocoș liliputan, anume ales astfel, pentru amplificarea prin geniu, lui i se părea Cocoșul imaginat de Creangă, și care, înghițând aurul, venea zilnic la geam, cerând socoteală...
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
să ocolească România - ca dovadă că periodic aflăm din presă de câte-o captură de acest gen. Or, după cum spunea cineva din sectorul vămilor, cineva uns cu toate alifiile, eficiența stopării acestor infracțiuni este cam de una la șapte-opt sute. Imaginați-vă câte kilograme de droguri tranzitează sau rămân în România la unul confiscat la vamă. Faceți aceeași operație artimetică în cazul țigărilor, al băuturilor, al armelor și veți ajunge la concluzii înspăimântătoare. Pe acest fundal, tot ce lipsește României este
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
adunătura de creatori. Cântarea României, ce vremuri! Unii se pare însă că au uitat-o, alții, nu! Generația mai tânără nici macar nu-i știe gustul! Din acest motiv, pentru toți, vă propunem un exercitiu, desigur, la nivel mental. În consecință, imaginați-vă o actuala finală a Cântării României pe marele stadion (la vremurile de atunci, 23 August), unde, la tribuna oficială, musai, ,,conducătorul iubit”, guvernul, iar pe gazon, în fața lor, creatorul recitând: ,,Cât despre sex (sexul lui Ion de la gară), ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o jertfă de bucate din roadele lui, ale pământului, Abel, pastor, adus o jertfă din oile întâi născute), nu este privită în același fel de către Dumnezeu. De aici, din această pildă a unei inegalități de tip moral, (să nu vă imaginați că aș vrea să reinventez comunismul!), mai întâi mâhnirea, apoi frământarea (în ziua de astăzi, frustrarea etc.), si, în ultimă instanță, omorul. Prima crimă din istoria omului și, cred eu, prima cădere din îndumnezeire, cădere ce stă sub semnul întrebării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cănd împreună cu tot juriul-din care întâmplător făceam parte-ne-am dus în culise să felicitam interpreții. Ne-am întâlnit cu Kirițescu, autorul Gaițelor, care venise destul de sceptic la spectacol și l-am auzit spunându-i lui Zinelli: Așa l-am imaginat eu pe Mircea, așa cum l-ai creat dumneata. Te felicit și sunt fericit. Asta poate unde Gaițele este într-o mare parte autobiografica și cum Kirițescu petrecuse o bună parte din viață la Romă că atașat cultural, poate se vedea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
frică să fim strigați, nici la toaletă nu ne-am repezit. Deși tare am fi avut nevoie și de data asta pe bune, nu ca să chiulim cum făceam în timpul liceului. Nu e nevoie să vă descriu emoțiile, e ușor de imaginat. Cand mam auzit strigat, mi-am zis în gând. Curaj găină că te tăi! Uitând să-mi mai fac cruce cu limba în cerul gurii, am intrat mai rău ca o vită la abator. Nici nu am văzut cine era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
avem acea mireasă, care este arătată pe parcursul Cântării că progresează de la perfecțiune la perfecțiune; și totuși, se pare că obține, nu cum ne-am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu însoțindu-i ființa, iar virtutea sa nu este, în cele din urmă, decât o „mireasmă” a Divinului. „Ea pare să atingă speranța celui mai măreț bine. Pentru că ce este mai înălțător decât a fi una cu Acel Care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele infinit, chiar motorul sfințeniei lor. Și poate - deși marele episcop nu o spune niciodată explicit - acesta este modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate și ... a insista pe chemarea ascendentă” care este Dumnezeu. Numai prin mutabilitatea sa infinită, umanitatea poate imagina binele infinit. Fericitul Augustin așează chiar la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]