824 matches
-
State Apparatuses. Notes towards an Investigation. În L. Althusser, Lenin and Philosophy and Other Essays. Monthly Review Press, disponibil online la adresa http://www.marxistsfr.org/reference/ archive/althusser/1970/ideology.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Anderson, B. (2000). Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului. București: Integral. Anderson, N. (1923). The Hobo: The Sociology of the Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ȘI DEVENIRE "Semnul poetic" a fost definit în opoziție cu semul lingvistic, în funcție de realitatea extralingvistică, reală, empirică (semnul lingvistic), imaginară (semnul poetic): "semnul poetic nu mai trimite la realitatea înconjurătoare, empirică, așa cum o face semnul verbal, ci la o realitate imaginată, în funcție de o semnificație generală pe care semnul poetic o degajă".15 Definirea poeticității presupune o dublă abordare a "semnului", pe de o parte, din punct de vedere semantic, prin identificarea raportului semn-referent, și, în al doilea rând, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
exemplu, din cercetările de tip ecologic, medical sau juridic), în care atenția noastră se cere orientată îndeosebi spre ceea ce este specific, spre ceea ce deosebește un anumit caz de altul, o anumită situație de alta. Descrierea unor jocuri de limbaj adesea imaginate, pe care o întâlnim în scrierile lui Wittgenstein, ne ajută în această privință. Suntem de asemenea înclinați să credem că orientarea spre cunoașterea părților unui întreg și a interacțiunilor ar reprezenta un imperativ universal al cunoașterii. Wittgenstein ne amintește o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ajunge ceea ce visezi.” (James Allen) Se pare că, Într-adevăr, configurarea repetată a unui anumit rezultat, mai Întîi pe acest tărîm nevăzut al ideii, are puterea de a crea apoi, În timp, și acea determinare de a vedea realizat rezultatul imaginat, În practică. Altfel spus, cu cît cutezanța construirii În forul interior a unui vis (proiect) important este mai mare, cu atît și Îndrăzneala de a vedea realizat acel vis, devine mai mare. De aici și recomandarea lui Seneca: „Tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe lângă enunțul lingvistic propriu-zis, doar de o anumită tonalitate, mai gravă, a emițătorului. Aceasta, Împreună cu mesajul lingvistic, le-a transmis piloților care așteptau decolarea, cât și celor aflați În aer, o stare de emoție accentuată, care nu poate fi decât imaginată, aproximată de către cei care nu zboară. Mesajul pe care fiecare dintre piloți l-a primit a fost Un coleg de-al tău este În pericol. Inevitabil, În subconștient, mesajul a fost urmat de ipoteza Ai fi putut fi tu În locul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
reprezentării, prezentîndu-se spiritului în primul rînd ca imagine. Tot ca imagine se prezintă de altfel și creațiile realizate de limbajul poetic, însă, de data aceasta, reprezentarea este construită mai întîi lingvistic și apoi este proiectată ca element al unei lumi imaginate. O perspectivă similară în atribuirea numelor se poate realiza în cazul intuițiilor, deși în legătură cu acestea nu există o manieră unanim acceptată în conceperea lor. În prin-cipiu însă, intuițiile sînt forme nemijlocite ale cunoașterii, spre deosebire de cunoașterea logică mijlocită. Potrivit filozofilor raționaliști
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un glosocosmos. În cadrul acestuia, se diferențiază cîteva lumi raportabile la stilurile funcționale: 1) lumea obiectivă, corespunzătoare stilului științific, 2) lumea divină, corespunzătoare stilului religios, 3) lumea instituționalizată (supraindi-viduală), corespunzătoare stilului juridic-administrativ, 4) lumea interpretată, corespunzătoare stilului publicistic, și 5) lumea imaginată (fundamentată pe imaginație și exprimată prin imagini), corespunzătoare stilului beletristic. Sub raport gnoseologic, determinarea stilului funcțional privește tipul de cunoaștere, care poate fi empiric sau rațional, perspectiva din care este privit segmentul cosmic vizat și maniera de redare lingvistică a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
derivate de salvator sau de nimicitor); 3) este moderator social (intervenind în reglementarea relațiilor dintre individ și societate), în cazul lumii instituționalizate; 4) este modelator în cazul lumii interpretate, prin prevalarea aspectelor persuasive; 5) este suportul creației în cazul lumii imaginate, prin suspendarea alterității limbii în favoarea opțiunilor subiective individuale. Cînd devine element de caracterizare pentru un stil sau pentru o subdiviziune a unui stil, cuvîntul se integrează unei terminologii și se instituie în termen. Mulți termeni sînt creații speciale, menite să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterea intuitivă. Din punctul de vedere al desemnării, nu există totuși o diferențiere între entitățile lumii obiective și entitățile lumii create, tocmai fiindcă limba redă lumea obiectivă într-o formă gîndită, iar nu prin reflectare nemijlocită. Există, de altfel, lumi imaginate în care chiar numele ce desemnează realii ajung în situația de a nu mai îndeplini funcțiile lor de bază. Ca atare, orice poate primi un nume, nu numai lumea materială, iar în cadrele glosocosmosului aceasta nu mai este cea propriu-zisă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
II, 66-68; Raicu, Practica scrisului, 370-377; Regman, Explorări, 244-250; Ion Mircea, Scrisori către un poet în etate (XIX), T, 1979, 1; Nicolae Prelipceanu, Respirația artificială, TR, 1979, 5; Al. Cistelecan, „O zi în natură”, F, 1979, 2; Valentin Tașcu, Realitatea imaginată, ST, 1979, 2; Ciobanu, Însemne, II, 329-332; Grigurcu, Poeți, 500-503; Ruja, Valori, 157-161; Nicolae Manolescu, Evoluția unui poet, RL, 1980, 10; Lucian Alexiu, „Pasaj de pietoni”, O, 1980, 14; Constantin Pricop, „Semne particulare”, CL, 1980, 3; Adrian Popescu, „Pasaj de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
exemplu, din cercetările de tip ecologic, medical sau juridic), în care atenția noastră se cere orientată îndeosebi spre ceea ce este specific, spre ceea ce deosebește un anumit caz de altul, o anumită situație de alta. Descrierea unor jocuri de limbaj adesea imaginate, pe care o întâlnim în scrierile lui Wittgenstein, ne ajută în această privință. Suntem de asemenea înclinați să credem că orientarea spre cunoașterea părților unui întreg și a interacțiunilor ar reprezenta un imperativ universal al cunoașterii. Wittgenstein ne amintește o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aici, chemare; * mexican, farmacist, voce, unchi, ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime; * ghici, chemare, geană, Axinte, merceologie, ciob, aceasta, închipuire; * ghemuire, vechi, Alexandru, ceva, meci, ghicitoare, Ruxandra, argint; * ceai, ochi, imaginat, cercel, chipeș, unghi, Axion, cerere, lexicologie; * gherghină, vocea, cineva, legislație, malaxor, chema, cearșaf, mixer; * precizare, cincinal, ghici, relaxare, examen, legi, cititor, închipuire; * pricepi, mixat, albicios, unghie, lungime, axat, aceeași, legiuitor; * detergent, chinui, baci, ger, chemare, axă, închipuit, mixt, gheată; * mercenar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Segrestin, 1996). Sensul conceptului de identitate colectivă de la care acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are originea într-o serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de "conștință colectivă" a lui Durkheim și "conștiință de clasă" a lui Marx, și care este vehiculată în literatura de specialitate actuală ce tratează acest
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de altă parte, noua generație privea, în mod firesc am spune, spre viitor, nu spre modelele vechi, evident ireversibile, considerate ca iremediabil sterile. Nu este posibil, s-a afirmat, să ne întoarcem la situația de dinainte de 1948. Trebuie neapărat întreprins, imaginat, ceva nou. A intervenit deci o tendință de suplețe și pragmatism politic, devenită imediat suspectă și sancționată sever ca atare. De luat în calcul și încă din plin este și decalajul, considerabil, de nivel cultural, profesional și de metodologie politică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
obiect de analiză pe tot restul experimentului. Copiii au petrecut o bună perioadă de timp alături de Învățătoare În spațiile nou create și s-a constatat că, În activitățile lor, făceau adesea referiri mai mult sau mai puțin consistente asupra spațiilor imaginate și create de ei. Rezultatul acestei trăiri a fost conștientizarea copiilor În ceea ce privește importanța cadrului construit al școlii și chiar și al orașului; ca dovadă, ei s-au referit la neplăcerea de a trăi „În cuburi―. Experimentul a pus În lumină
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
după propriile spuse, dacă "moartea are întîlnire cu mine". Și s-a dus pregătit, de altfel, înarmat cu o sumedenie de cărți, printre care Moartea lui Arthur Schnitzler, deși realitatea azeră l-a silit să-și revizuiască puțin cadrul finalului imaginat, deoarece hotelul ales în acest scop fusese dărîmat... Textul are vagi aere testamentare, pe jumătate jurnal de călătorie (cu fotografii făcute chiar de scriitor), pe jumătate jurnal intim, decupat în secvențe scurte, ce descriu întîlniri, locuri, momente de istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
paradoxală: "Doar gîndul la Dumnezeu mă mai ține în picioare", iar ceva mai departe, "Gîndul la Dumnezeu nu servește decît pentru a muri" (AG). Se pare, de altfel, că gîndirea unui concept fundamental înlocuiește trăirea, energia cuvîntului formulat sau doar imaginat fiind un fel de interfață între trăire imposibilă sau nesemnificativă și neant. Cioran este perfect loial în paradox ; nu îl inventează, ci îl respiră. Ba mai mult, suntem incapabili să-l contrazicem, pentru că are grijă să o facă el la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dar de narator incomparabil, o imaginație arabă. Cu puncte de plecare documentare, amintiri, studii economice, sociale, prozatorul trece în mijlocul celui mai arid memoriu la anecdotă, câteodată dramatizând, jucând toate rolurile. Când inventează, Ghica pare sărac, dimpotrivă, evocarea dă impresia lucrului imaginat. De neuitat sunt boierul Furtună, prezident de Divan, care azvârle cu fesul după împricinați, dascălul Chiosea bătând pe copii cu imineul scos din picior și cântând un "pa-vu-ga-di" sonor "care-i ieșea pe nas cale de o poștă", Bîrzof, cel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trecutul (fără a ne îngriji de modul în care înțelegem această cunoaștere din punct de vedere epistemologic). Istoria poate fi privită, așa cum sugerează Hayden White, ca o "narrative prose discourse, al cărui conținut este mai mult imaginat decât descoperit" partea "imaginată" reprezentând modalitatea în care istoricul își aranjează și își prezintă materialul pe care a lucrat"21 (s. n.). Această abordare poate fi suprapusă și peste situația postmodernismului și, cel puțin deocamdată, este profitabil de asumat că postmodernismul nu este un concept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
gândire contemplativă în cazul căreia, înălțându-ne deasupra vieții animale, devenim conștienți de marile țeluri", și asta deoarece distincția dintre subiect și obiect, dintre "mintea care gândește, rememorează și are imagini", pe de o parte, și "obiectele gândite, rememorate sau imaginate", pe de alta, este sistematic abolită. Deși au fost combătute de filosofii raționaliști și pozitiviști, aceste "teorii" au avut mare ecou în literatură, care s-a îndepărtat de "realism" (arta percepției imediate) cu scopul de a explora cealaltă față, nevăzută
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obiectivelor sale. Pe de altă parte însă, recurența lor indică ferma convingere a lui Ceaușescu în procesul de extindere a forțelor socialismului la nivel internațional, în absența unui centru conducător, și în posibilitatea de a specula noile tendințe, reale sau imaginate, în scopuri politico-ideologice proprii. Concepția după care soarta omenirii stă exclusiv în mâinile marilor puteri nu mai corespunde noilor condiții ale dezvoltării sociale", scrie Gheorghe Dolgu, astfel că "edificarea relațiilor dintre state" ar fi trebuit antamată "pe fundamentul unor principii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
marxismul clasic "existența socială" determină "conștiința socială". În cadrul regimurilor leniniste, mai ales atunci când acestea intră într-o perioadă de stagnare și ulterior de declin, raportul este inversat, "conștiința socială", niciodată pe deplin edificată, fiind chemată să creeze o realitate socială imaginată, normativ-leninistă, pentru a contracara tendințele "burgheze" tot mai expansive ale propriilor societăți. Procesul a fost experimentat din plin de către leninismul romantic. "Idealul determină și modifică atitudinile, concentrează inițiativele și atitudinile superioare, care orientează aprecierile și determină critica și negarea a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu se poate aștepta la nici o milă din partea noastră și de aceea vorbește așa. Este un dușman feroce. A ieșit așa un material de bogat, bun și pentru istorie, pentru piesă de teatru și cinematograf, cu fapte reale, nu lucruri imaginate. Și reprezintă o perioadă foarte lungă, cea mai zbuciumată, de formație a regimului. Mai avem în curând să pregătim în foarte scurt timp procesul bandiților aruncați din avion, parașutiști. Organele noastre de stat, ajutate și de populație și de membri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trăi într-o lume în continuă schimbare. Învățarea este procesul de pregătire pentru a face față unor situații noi. Ea se poate produce conștient sau, deseori, inconștient, de obicei din experiența unor situații reale de viață, cu toate că situațiile simulate sau imaginate pot și ele declanșa învățarea. În opinia acelorași autori, cu toate că oamenii învață permanent și continuu, toată viața, probabil că nu o fac destul, suficient de bine, în mod adecvat, rapid și eficient, astfel încât să poată preîntâmpina sau să limiteze „decalajul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trăi într-o lume în continuă schimbare. Învățarea este procesul de pregătire pentru a face față unor situații noi. Ea se poate produce conștient sau, deseori, inconștient, de obicei din experiența unor situații reale de viață, cu toate că situațiile simulate sau imaginate pot și ele declanșa învățarea. În opinia acelorași autori, cu toate că oamenii învață permanent și continuu, toată viața, probabil că nu o fac destul, suficient de bine, în mod adecvat, rapid și eficient, astfel încât să poată preîntâmpina sau să limiteze „decalajul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]