2,195 matches
-
este și de a demonstra, chiar dacă doar în mod implicit, că sociologia noastră actuală are nevoie de o inovare conceptuală și teoretică radicală. Am ajuns în stadiul în care referirile insistente la factori, structuri și moduri constitutive globale, naționale și impersonale nu mai sunt suficiente. Acestea trebuie să fie, dacă nu înlocuite, măcar completate de analize care să dea seamă de noile raporturi ce se stabilesc între individ, comunități și societate. În astfel de raporturi, individul apare ca generator al procesului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau pur și simplu moduri de trai. Dacă nu ar explora și exploata oportunitățile existente, consecințele personale ar fi dramatice. Cele mai multe investiții le face în construcția vieții personale, întrucât ofertele sociale sau politice protectoare sunt fie precare, fie instabile și impersonale. Fiecare se află singur în confruntare cu lumea și mai ales cu propria viață. Dincolo de această singularizare a proiectelor individuale, există și o altă sursă a abaterilor sau distanțărilor față de programele instituționale formale ale statului. Mass-media abundă în prezentări de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
era a identității construite, ci a celei atribuite și asociate cu roluri corespondente. Atribuirea era una structurală, adică derivată din clase și apartenență politică, ocupații și stare civilă etc., și apărată de stat, care avea propria identitate corporatistă colectivă și impersonală. Identitățile ierarhice și apărate de granițe precise s-au asociat cu roluri ce repartizau orice persoană într-o societate birocratică atotcuprinzătoare. Au rezultat astfel: o ordine socială birocratizată și înghețată, un control riguros din care aproape că nu se putea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
decât identitatea corporatistă a statului național centralizat. Singurele coduri structurale ce funcționau în comunism erau cele ale reproducerii unei ordini sociale a nediferențierii, a blocării individualizării și a libertății de expresie. Rolurile funcționale erau primordiale, identitatea individuală era atribuită și impersonală, strategiile de viață și biografiile personale erau standardizate. O astfel de ordine socială poate fi caracterizată și totodată comparată cu una ce ar corespunde unei societăți, deschise dacă avem în vedere trei variabile de referință ale individualizării: a) construcția personală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială. Pe de altă parte, conștiința apartenenței categoriale la o clasă socială este doar imaginată sau cvasi-inexistentă, piața muncii individualizează strategiile de ocupare și de viață, politicile sociale sunt centrate pe individ. Dintre proiectul clasial convențional al categorizării și grupării impersonale și proiectele sau strategiile de viață individualizate, realitatea socială a ales deja individualizarea. Pentru un individ ce ignoră această alegere impusă de mecanismele tranziției, șansele de supraviețuire socială și economică sunt aproape nule. Așa cum clasa socială s-a retras fără
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vedere pentru stabilirea unui curs al acțiunilor personale. Nici sindicatele și nici partidele, nici primăriile și nici măcar Biserica, nici vecinii și cu atât mai puțin solidaritatea de clasă sau comunitară nu ne vin în ajutor decât în mod episodic sau impersonal. Suntem singuri, și toate mecanismele sociale ale pieței ne solicită instituțional singurătatea pentru a o face publică. Munca și ocupația între flexibilitate și standardizare Astfel de stări devin și mai evidente când avem în vedere universul muncii salariate și al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă ultimă a opțiunilor subiective pentru un sens detașat de orice contingență socială. Mișcare mereu nestatornică, construcția individuală îmbină efectele induse de mecanismele sociale impersonale și transindividuale cu orientările subiective care vizează un curs al existenței. Totuși, o astfel de construcție este departe de a fi fost aceeași pentru toți indivizii în oricare dintre epocile istorice. În societatea tradițională și în cea industrială, identitatea existenței
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
interferență a lor. Perioada comunistă a dus la extrem o astfel de tendință. Firmele economice, organizațiile politice sau cele guvernamentale tind să nu se mai bazeze pe relații de familie, de clan familial sau de „nepotism”, ci pe relații contractuale, impersonale și de încredere în funcționarea instituțiilor statului sau a pieței. Prevederile multor coduri legislative și morale sunt din ce în ce mai precise în această privință. Structura de organizare de tip contractual determină corporația să devină tot mai independentă de familie. Totodată, corporațiile încep
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fericit caz folosite în comun și egal, efectele benefice erau așteptate și nu neapărat remarcate, iar sacrificarea pentru altul era un semn al dedicației familiale a soției. Astfel, structura socială a societății industriale se baza pe două principii contradictorii: cel impersonal, rațional și contractual al ordinii corporatiste masculinizate și cel sentimental, sacrificial și comunalizat al ordinii familiale feminizate. Modul industrial de producție a separat munca salariată de activitățile casnice, în așa fel încât diviziunea naturală a sexelor s-a asociat cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de socializare și supraveghere a copiilor au încetat (asta dacă nu năvălesc nepoții peste ea!). Vieții mai lungi îi corespund cicluri de viață care se suprapun parțial cu cele ale bărbaților și care sfârșesc adesea în singurătate, sărăcie sau cămine impersonale pentru bătrâni. Școlaritatea mai îndelungată, căsătoria amânată (uneori târziu până după 20 de ani) și angajarea în primul loc de muncă nu diferă mai deloc la bărbați și femei. După căsătorie și după apariția mereu amânată a primului (și adesea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
el ireductibilă, dintre artă și știință; cea dintâi ar reda intuirea directă, individuală a naturii, cea de a doua ar reflecta natura prin abstracții generalizatoare. Acordând o importanță deosebită personalității artistului, esteticianul definește arta drept un colț al naturii văzut impersonal și exprimat printr-un temperament individual. Prima parte a afirmației a fost contestată de C. Dobrogeanu- Gherea (1886). Polemica iscată cu acest prilej a evidențiat aspectul complementar al principiilor estetice ale celor doi combatanți, a căror dispută stă la temelia
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
criticii literare românești moderne. Sprijinindu-se pe teoriile lui Platon și mai ales pe ale lui Schopenhauer, M. afirmă impersonalitatea artistului în perceperea lumii: în cursul acestui act artistul se uită pe sine și se înalță în sfera unui „entuziasm impersonal”, izvorât din altruism, pătrunzând astfel în natura absolută a lucrurilor și reușind să redea nu particularul, ci generalul. Prin depășirea cercului de interese individuale se creează o operă de valoare universală cu atât mai evidentă, cu cât artistul posedă o
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
a suscitat un interes sporit în satele mai sărace, posterul a fost mai bine receptat în Tomșani, satul cu gradul cel mai mare de modernitate dintre cele investigate. Informația concentrată și afișată în spații publice, transmisă într-un mod oarecum impersonal, nu este asimilată decât în comunitățile mai educate și mai orientate către modernitate. III. Scrisoarea semnată de către Jonathan Scheele Pachetul trimis către liderii formali și informali din sate conținea, în afară de ziar, poster și regulile concursului, o scrisoare semnată de ambasadorului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
viață. Nu este zi în care El să nu facă o golire șchenozăț. Se golește ca eu să mă umplu. Eu mă golesc și El intră acolo. Iar eu mă umplu de Hristos.” Ascultarea față de Tatăl nu este aici o impersonală execuție a unei obligații morale (care implică raportul de putere stăpân-sclav), ci manifestul iubirii Sale desăvârșite față de om. Când această iubire de oameni îi lipsește, monahul este secătuit de toate celelalte virtuți și, în primul rând, de smerenie. Ascultare, feciorie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atît de întins și de variat și fiind înzestrat cu o asemenea îndemînare extraordinară, ai fi zis că trebuie să fie neobișnuit de inteligent. Dar nu era tocmai așa. Dimpotrivă, omul acesta se caracteriza printr-o placiditate ca să zic așa impersonală, da, impersonală, pentru că se pierdea parcă în infinitul lucrurilor din jur, contopindu-se cu placiditatea generală a lumii vizibile, lume care, deși e activă în nenumărate feluri, rămîne veșnic tăcută și te ignoră, chiar dacă te-ar vedea că sapi temelii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întins și de variat și fiind înzestrat cu o asemenea îndemînare extraordinară, ai fi zis că trebuie să fie neobișnuit de inteligent. Dar nu era tocmai așa. Dimpotrivă, omul acesta se caracteriza printr-o placiditate ca să zic așa impersonală, da, impersonală, pentru că se pierdea parcă în infinitul lucrurilor din jur, contopindu-se cu placiditatea generală a lumii vizibile, lume care, deși e activă în nenumărate feluri, rămîne veșnic tăcută și te ignoră, chiar dacă te-ar vedea că sapi temelii pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
evaluare" Eficiența învățământului se referă la capacitatea sistemului educațional de a produce în mod satisfăcător rezultatele preconizate, adică de a le vedea concretizate în comportamentele și atitudinile absolvenților. Măsurarea acestor operații presupune o determinare obiectivă și ea ține de dimensiunea „impersonală” a educatorului. Importantă în acest sens este problematica evaluării profesorilor. De cele mai multe ori, evaluarea este înțeleasă prin relaționarea cu achizițiile elevilor. După aprecierea specialiștilor, evaluarea profesorilor poate fi formativă și normativă (De Landsheere, 1992). Evaluarea de tip formativ are drept
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
așa și supoziția că metafizica, în sensul CRP, ar putea ajunge în scurt timp o știință pe deplin încheiată. Semnificativă din punctul de vedere al discuției pe care o propune Noica este, în acest pasaj, înțelegerea metafizicii drept o cunoaștere impersonală, cu valoare obiectivă, despre un obiect strict delimitat, o cunoaștere ce ar putea fi dobândită prin unirea forțelor tuturor celor care cercetează. Nu ar mai avea nici un rost să se insiste asupra opoziției dintre această înțelegere a metafizicii și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
relație de continuitate cu poziția lui Dilthey. Blaga propune o soluție radicală a conflictului dintre aspirațiile de valabilitate universală și cele de dezvăluire a unor sensuri ultime, și anume prin renunțarea deschis afirmată a metafizicii de a reprezenta o cunoaștere impersonală, cu valabilitate universală. Este surprinzător că, în dezvoltările sale consacrate acestei teme în Trilogii și indeosebi în Despre conștiința filosofică, Blaga nu-l amintește pe Dilthey. Vezi în această privință Mircea Flonta, „Metafizica cunoașterii și sistem metafizic la Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
bogat împodobit, mustind de metafore și sugestii, a unui fel de a scrie menit să antreneze în același timp mintea și inima cititorului, sensibilitatea lui intelectuală și estetică, față de stilul sobru și argumentativ, care riscă să pară uscat, rece și impersonal. El nu va putea să nu observe cât de largă este audiența unui discurs filosofic cu un marcat apel la trăiri existențiale în raport cu cea a unui discurs teoretic detașat, centrat pe analiză și clarificări conceptuale, uneori chiar printre intelectuali cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
reverberație afectivă 23. Universalitatea valorilor științifice întărește impresia că ele s-ar integra mai degrabă în orizontul instrumental al civilizației tehnice decât în cel al culturii. Se lasă să se înțeleagă faptul că a sta sub îndrumarea unei rațiuni reci, impersonale înseamnă a sta sub semnul mediocrității. În medii intelectuale influente, demnitatea culturală pare să fie asociată cu infraraționalul sau cu supraraționalul. Marile idei nu ar avea nevoie să fie sprijinite prin producerea de temeiuri și argumente. O argumentare sistematică este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în Obiecte de tăcere (1979), A. folosește echerul și compasul pentru a ridica banalul la rangul de epură, de imagine idealizată și abstractă, care exorcizează trăirea directă și pasiunea de tip romantic și conduce poezia către un lirism obiectiv și impersonal. Volumul Singurătatea ciclopului (1988) încheie procesul înstrăinării de lume a poetului, care, izolat în singurătatea sa ca într-o cochilie de sticlă, contemplă obiectele, evenimentele și chiar propriul sine cu acea stare de melancolie adâncă și gravă care golește prezentul
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
dezvoltare personală: tinde să valorizeze potențialul propriu la maximum, dă dovadă de creativitate, simte nevoia unor provocări, respinge rutinei. În acest sens, pentru a obține starea de bine, un rol important îi revine familiei și școlii. Educarea părinților poate fi: Impersonală și generală: expuneri; cărți; presă; radio, film. sau Personală și specifică: convorbiri directe; cercetarea cazului; corespondență; vizite la domiciliu (făcute de asistenții sociali sau personalul medical, didactic etc.). 2. Informativă și consultativă: de exemplu, cărți, broșuri, scrisori, articole, conferințe. sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
întreprinderi, patronate, organizații voluntare. 6. Preocupată de toate aspectele vieții de familie. sau limitată la anumite aspecte: probleme școlare; probleme sociale, religioase, morale; dezvoltarea pshohologică a copilului; implicații psihologice ale statutului de părinte ș.a. Sursa: Stern, 1972, p. 38. Formele impersonale de educare a părinților, ca, de exemplu, cărți, broșuri, emisiuni radiofonice și televizate, articole publicate în presă, au o serie de avantaje, dar și dezavantaje. De exemplu, avantajul acestora constă în faptul că se adresează unui public larg, la care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
femeia este predispusă la statutul de victimă a violenței într-o măsură mai mare decât bărbatul poate fi explicat dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, femeile pot fi supuse acelui tip de violență structurală care are un caracter impersonal și este exercitată „de birocrațiile publice sau private, de instituțiile și organizațiile societale” (Mihăilescu, 2003, p. 140), iar pe de altă parte, sunt victimele violenței personale „exercitate de un individ sau de un grup mic, agenții violenței putând fi identificați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]