1,931 matches
-
4 luni. A. Asupra admisibilității 22. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Convenție. În plus, Curtea constată că nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. B. Pe fond 23. Curtea reamintește faptul că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și luând în considerare criteriile consacrate de jurisprudența Curții, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente (vezi
HOTĂRÂRE din 4 august 2005 în Cauza Stoianova şi Nedelcu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190141_a_191470]
-
asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor." A. Cu privire la admisibilitate 26. Curtea constată că plângerea nu este vădit neîntemeiată, în sensul art. 35 alin. 3 din Convenție. În plus, observă că nu există niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, o declară admisibilă. B. Pe fond 27. Amintind cauzele Brezny și Brezny împotriva Slovaciei [(decizie), nr. 23.131/93, 4 martie 1996], Kopecky împotriva Slovaciei ([MC], nr. 44.912/98, § 35, 28 septembrie 2004) și Costandache împotriva României
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2006 în Cauza Ruxanda Ionescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190193_a_191522]
-
termenului de 6 luni. 18. În plus, Curtea constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Convenție. De asemenea, Curtea arată că el nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Așadar, acesta va fi declarat admisibil. B. Asupra fondului 19. Guvernul afirmă că executarea în natură a hotărârilor judecătorești ce dispun punerea în posesie a reclamanților se lovește de o imposibilitate obiectivă, având în vedere faptul că nu există terenuri
HOTĂRÂRE din 7 aprilie 2005 în Cauza Dragne şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190255_a_191584]
-
a amenzilor." A. Asupra admisibilității 17. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 alin. 3 din Convenție. Mai mult, ea observă că nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate și, prin urmare, îl declară admisibil. B. Asupra fondului 18. Guvernul evocă dificultățile pe care le ridica problema caselor naționalizate la vremea respectivă, având în vedere contextul politic și juridic al societății românești. El insistă asupra preocupării legiuitorului de a
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Dimitrie Dan Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190184_a_191513]
-
natură să aducă atingere intereselor justiției." A. Asupra admisibilității 22. Curtea constată că cererea nu este evident neîntemeiată în sensul art. 35 alin. 3 din Convenție. În plus, Curtea subliniază că cererea nu este lovită de nici un alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarată admisibilă. B. Referitor la fond 23. Guvernul subliniază că, deși executarea unei hotărâri trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces", în sensul art. 6 (Cauza Hornsby împotriva Greciei, Hotărârea din 19 martie 1997, Culegere de
HOTĂRÂRE din 26 mai 2005 definitivă la 26 august 2005, în Cauza Costin împotriva României (Cererea nr. 57.810/2000). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176816_a_178145]
-
este respinsă. 3. Asupra fondului capătului de cerere 61. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat, în sensul art. 35 alin. 3 din Convenție. Ea arată că acesta nu prezintă nici un alt motiv de inadmisibilitate. În consecință, capătul de cerere este declarat admisibil. B. Asupra fondului 62. Guvernul admite că terenul pe care a fost pus în posesie reclamantul de către autorități nu corespunde cu exactitate cu amplasamentul fixat prin Hotărârea din 11 iunie 1992. Cu
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]
-
să depună notele scrise până la terminarea ședinței de judecată. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, arătând că inadmisibilitatea probelor în recurs, altele decât înscrisurile, se aplică tuturor părților în proces, ceea ce nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție. În acest sens se invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 234 din 5 iulie 2001 . În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 396 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305, ale art. 315 alin. 4 şi ale art. 316 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170464_a_171793]
-
în urma modificărilor și completărilor aduse Codului de procedură civilă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , în prezent recursul este o cale extraordinară de atac. Or, se justifică și din acest punct de vedere deosebirea față de apel în ceea ce privește inadmisibilitatea probelor noi, cu excepția înscrisurilor". Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția acestei decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. II. Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 alin. 4 și ale art.
DECIZIE nr. 396 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305, ale art. 315 alin. 4 şi ale art. 316 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170464_a_171793]
-
pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. Articolul 241^7 Dacă în cursul administrării probelor una dintre părți formulează o cerere, invocă o excepție, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanță care, cu citarea celeilalte părți, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunța de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168956_a_170285]
-
1.975/2004 al Tribunalului Covasna. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Ministerul Justiției, în calitate de parte în proces, a depus la dosarul cauzei note scrise cu privire la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. Președintele Curții Constituționale dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 145D/2005, nr. 146D/2005, nr. 147D/2005, nr. 148D/2005, nr. 149D/2005, nr. 150D/2005, nr. 152D/2005, nr. 153D/2005, nr. 154D
DECIZIE nr. 175 din 24 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , precum şi cele ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167838_a_169167]
-
de urgență nr. 177/2002 au abrogat prevederile Legii nr. 50/1996 care reglementau drepturile salariale ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora. De altfel, arată că, în cazul în care nu ar fi existat această cauză de inadmisibilitate, excepția ar fi fost neîntemeiată, întrucât drepturile salariale nu constituie un drept fundamental garantat de Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierile din 10 februarie 2005, pronunțată în dosarele 1.975/2004, nr. 1
DECIZIE nr. 175 din 24 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , precum şi cele ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167838_a_169167]
-
nr. 1.970/2004 al Tribunalului Covasna. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că Ministerul Justiției, în calitate de parte în proces, a depus la dosar note scrise cu privire la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. Președintele Curții Constituționale dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 142D/2005, nr. 143D/2005 și nr. 151D/2005, care au ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată în fața Tribunalului Covasna de Liviu Raicea în
DECIZIE nr. 174 din 24 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168033_a_169362]
-
a Guvernului nr. 177/2002 au abrogat prevederile Legii nr. 50/1996 , care reglementau drepturile salariale ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat acestora. În continuare arată că, în cazul în care nu ar fi existat această cauză de inadmisibilitate, excepția ar fi fost neîntemeiată, întrucât drepturile salariale nu constituie un drept fundamental garantat de Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 10 februarie 2005, pronunțate în dosarele nr. 1.970/2004, nr.
DECIZIE nr. 174 din 24 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , precum şi ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168033_a_169362]
-
zi de înfățișare, iar lipsa semnăturii în tot cursul judecății, conform art. 133 alin. 2 din Codul de procedură civilă. De altfel, Curtea Constituțională, fiind sesizată cu dispozițiile art. 308 alin. 4 din Codul de procedură civilă, care permiteau constatarea inadmisibilității recursului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă, fără citarea părților, a constatat neconstituționalitatea acestor dispoziții, apreciind că făceau imposibilă remedierea viciilor de formă ale cererii de recurs. Odată cu abrogarea dispozițiilor privind admisibilitatea în principiu a recursului, precum și din interpretarea coroborată a
DECIZIE nr. 226 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168186_a_169515]
-
iar în ceea ce privește semnătura, în tot cursul judecății, conform art. 133 alin. 2 din același cod. În opinia Guvernului, acesta este și sensul modificărilor aduse, prin Legea nr. 195/2004 , Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 , care permitea constatarea inadmisibilității recursului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă, fără citarea părților. De altfel, prin Decizia nr. 194/2004 , Curtea Constituțională a constatat ca fiind neconstituționale dispozițiile art. 308 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate și completate prin Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 315 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168903_a_170232]
-
nejustificată a programului prevăzut la alin. 1 atrage decăderea părții din dreptul de a mai administra proba respectivă. Dispozițiile art. 170 sunt aplicabile. Art. 241^7. - Dacă în cursul administrării probelor una dintre părți formulează o cerere, invocă o excepție, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanța care, cu citarea celeilalte părți, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunța de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile
LEGE nr. 219 din 6 iulie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168898_a_170227]
-
reprezenta un impediment în calea valorificării depline a dreptului la apărare, în speță, pentru sesizarea Curții Constituționale în scopul realizării controlului de constituționalitate a unui text de lege de care depinde soluționarea cauzei". În ceea ce privește susținerea reprezentantului Ministerului Public, referitoare la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului cu privire la dispozițiile art. 17 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, Curtea reține că excepția ridicată nu vizează dispozițiile din regulament, ci acestea au fost invocate de Avocatul Poporului ca
DECIZIE nr. 353 din 29 iunie 2005 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, referitoare la dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169578_a_170907]
-
iar în ceea ce privește semnătura, în tot cursul judecății, conform art. 133 alin. 2 din același cod. În opinia Guvernului, acesta este și sensul modificărilor aduse prin Legea nr. 195/2004 Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 , care permitea constatarea inadmisibilității recursului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă, fără citarea părților. De altfel, prin Decizia nr. 194/2004 , Curtea Constituțională a constatat ca fiind neconstituționale dispozițiile art. 308 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate și completate prin Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 332 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169577_a_170906]
-
impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor." A. Asupra admisibilității 27. Curtea constată că cererea nu este în mod vădit neîntemeiată, în sensul art. 35 paragraful 3 din Convenție. Ea consideră că cererea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Ca atare, o declară admisibilă. B. Asupra fondului 28. Guvernul consideră că reclamanta nu dispunea de un "bun", în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, întrucât dreptul său de proprietate nu a fost recunoscut de o hotărâre
HOTĂRÂRE din 16 februarie 2006 definitivă la 16 mai 2006, în Cauza Porţeanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180831_a_182160]
-
contribuții sau a amenzilor." A. Asupra admisibilității 55. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit neîntemeiat în sensul art. 35 paragraful 3 din Convenție. Mai mult, ea observă că nu există niciun alt motiv de inadmisibilitate și prin urmare îl declară admisibil. B. Asupra fondului 1. Argumentele părților a) Guvernul ... b) Reclamantul ... a) Apartamentul nr. 2 din corpul de clădire A ("apartamentul nr. 2") ... 56. După o amplă expunere, însoțită de numeroase referințe la doctrină și
HOTĂRÂRE din 1 decembrie 2005 definitivă la 1 martie 2006, în Cauza Păduraru împotriva României*) (Cererea nr. 63.252/00). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178308_a_179637]
-
dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 față de prevederile art. 21, 24 și ale art. 146 lit. d) din Constituție, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reținută. Instituirea prin textul de lege indicat a cazurilor de inadmisibilitate a unei excepții de neconstituționalitate nu contravine nici unei dispoziții constituționale și nu este de natură să conducă la ideea că, prin această, instanța care judecă fondul se substituie, sub acoperirea unei dispoziții legale, Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale
DECIZIE nr. 460 din 1 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, ale art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178491_a_179820]
-
nr. 137/2002 . Cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , instanța apreciază că este inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu soluționarea cauzei, fiind invocată doar pentru a evita instanța să se pronunțe asupra inadmisibilității excepției de neconstitu-ționalitate care privește art. 12 din Legea nr. 137/2002 . Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIE nr. 514 din 20 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179162_a_180491]
-
Parlamentului European și a Consiliului consacră medierea ca fiind o procedură facultativă, alternativă și informală, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 prevede că părțile sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, instituită de alin. (1^2) din același articol. Așa fiind, deși medierea este facultativă, totuși ședința de informare privind avantajele medierii este obligatorie. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177642_a_178971]
-
potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu este justificată o procedură specială de informare asupra conținutului unei atare legi. În mod indubitabil această obligație instituită sub orice sancțiune, nu doar sub aceea a inadmisibilității cererii de chemare în judecată, contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție, care prevăd că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177642_a_178971]
-
că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea accesului liber la justiție. Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece se constituie într-un filtru pentru exercitarea acestui drept constituțional, iar prin sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, acest drept este nu doar îngrădit, ci chiar interzis. Prin urmare, începând cu data de 10 august 2014, dispozițiile art. 2 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177642_a_178971]