1,625 matches
-
uneori fiind chiar evidentă „lupta“ pentru promovare, ce afectează negativ rezultatele Întregului colectiv; este metoda prin care se evidențiază cel mai bine manifestarea principiului lui Peter, potrivit căruia oamenii tind să urce pe scara ierarhică până ating nivelul lor de incompetență; activitatea Îndelungată a candidatului În cadrul organizației poate determina apariția favoritismului, prin exagerarea rolului experienței (confundată uneori cu vechimea) În defavoarea competenței profesionale, situații În care pot apărea conflicte În variate forme, generate de modul diferit de percepție a faptelor care au
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
procesului 35 ~ desfășurării procesului 35 ~ executant-mașină 35 Grupul Coordonator Tripartit pentru Probleme de Satisfacție În Muncă din Marea Britanie 40 I Ierarhie Ierarhic nivel ~ 39, 53 scara ~ 48 Ierarhizare ordine de ~ 42 scală de ~ 42 Ieșiri (plecări din firmă) 83, 84 Incompetență nivel de ~ 48 Indicatori ~ calculați pe baza volumului de producție 93 ~ de importanță a grevei 119 ~ de localizare a grevei 119 ~ ai productivității muncii 94, 129 ~ de profit 131 ~ de structură pe categorii de vârstă, pe sexe, după vechimea În
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
alături; Băsescu; calm; fără caracter; casă; cel mai bine; cine?; cinstit; colegi; cred; cuminte; curios; de ce; decedați; degeaba; deștept; nu doarme; drum; dușman; ei; nu face nimic; fals; familie; fantomă; fără; fericire; fiecare; fleac; furt; grijă; identitate; impersonal; improbabil; inanimat; incompetență; indiferent; interzis; inutil; Ion; încredere; fără însemnare; însuși; lasă; leneș; limitat; lipsit; loc; lucru; pe lume; maxim; micuț; nașpa; neant; necunoscuți; neexistent; negare; negru; neidentificabil; nenoroc; niciuna; fără nimic; nu-i; o; un om; oriunde; pe pămînt; perfect; nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alții și că nu putem face parte dintr-un grup. Al doilea domeniu este cel al slabei autonomii și performanțe și se referă la propria capacitate de a supraviețui și funcționa independent. Reprezentative pentru acest domeniu sunt următoarele scheme: Dependență/incompetență (DI) - credința că suntem incapabili să ne îndeplinim bine responsabilitățile zilnice fără un sprijin considerabil din partea celorlalți. Se manifestă neajutorarea. Vulnerabilitate la rău și boală (VH) - frica exagerată de catastrofe iminente ce pot să ni se întâmple oricând și nu
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
nu se ține seama de natura failibilă a omului. YSQ este format din 114 itemi și măsoară toate cele optsprezece scheme cognitive: Deprivare emoțională (ED) Abandon (AB) Neîncredere/abuz (MA) Izolare socială/înstrăinare (SI) Deficiență /rușine (DS) Eșec (FA) Dependență/incompetență (DI) Protecționism/sine nedezvoltat (EM) Vulnerabilitate la rău și boală (VH) Subjugare (SB) Sacrificiu de sine (SS) Inhibiție emoțională (EI) Standarde nerealiste/hipercriticism (US) Revendicare/grandoare (ET) Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS) Căutarea aprobării/recunoașterii (AS) Negativism/pasivitate (NP) Pedepsire (PU
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
incidentelor critice (evenimente și atitudini cu relevanță maximă) legate de persoana ce urmează să fie evaluată; • severitatea evaluatorului - poate cauza supraevaluarea, subevaluarea sau „eroarea de mediocrizare”/„evaluarea de mijloc/centru”. Cauze ale supraevaluării: - dorința managerului de a câștiga bunăvoința subordonaților; - incompetența managerului (în special ca evaluator); - frica de conflicte și represalii; - teama că obținerea unor calificative slabe de către subordonați va evidenția incompetența managerului; - lipsa de interes față de performanța subordonaților. Cauze ale subevaluării: - dorința managerului de a părea mai autoritar în fața subordonaților
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
subevaluarea sau „eroarea de mediocrizare”/„evaluarea de mijloc/centru”. Cauze ale supraevaluării: - dorința managerului de a câștiga bunăvoința subordonaților; - incompetența managerului (în special ca evaluator); - frica de conflicte și represalii; - teama că obținerea unor calificative slabe de către subordonați va evidenția incompetența managerului; - lipsa de interes față de performanța subordonaților. Cauze ale subevaluării: - dorința managerului de a părea mai autoritar în fața subordonaților; - dorința de a fi apreciat de șefii ierarhici; - spirit critic excesiv; - teama că subordonații care obțin calificative superioare îi pot afecta
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în utopia eliberării identitare în mediul Internetului. O problematizare a acestei discuții de gender online ia în considerare modul în care femeii i se atribuie un statut marginal în priceperea tehnologică, un rol deficitar în raport cu abilitățile tehnice masculine ori chiar incompetență tehnică (evident, o presupoziție care poate fi ușor demontatăă. Perspectiva așa-numitelor deficiențe feminine și a prezenței scăzute a femeilor online are în vedere educarea femeilor pentru a se mula pe cerințele tehnologic-informaționale, o perspectivă eronată care nu ia în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
susține eforturile funcționarilor bine pregătiți. La acestea trebuie adăugat și un al treilea factor, și anume puterea birocrației. În cazul în care puterea deținută de agenții nu este suficientă, în raport cu responsabilitățile atribuite, există pericolul ca acestea să fie acuzate de incompetență birocratică. Pe de altă parte, o birocrație mai puțin receptivă este preferată unei birocrații puternice din cauza opiniei, aproape unanim împărtășite de publicul larg, potrivit căreia birocrația, indiferent de câtă putere îi este încredințată, o va folosi incorect, chiar va abuza
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
trebui să existe, ci dacă puterea este receptivă la ceea ce publicul în general, cetățenii, în particular doresc. Patologii ale birocrației În ipoteza optimistă, birocrațiile servesc interesul public. În ipoteza pesimistă, acestea se comportă astfel încât să alimenteze opiniile referitoare la propria incompetență și lipsă de receptivitate. Din seria apreciabilă a viciilor de funcționare ale relațiilor birocratice menționăm, de asemenea, tendințele de centralizare a puterii de decizie, modalitățile de elaborare a regulilor, abordarea schimbării organizaționale, interpretarea regulilor. În literatura americană aceste comportamente sunt
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
își exprimă sentimentul de enervare cu privire la un eșec în afaceri. Chiar dacă sunt prezenți câțiva ingineri care aud diatriba șefului, ei nu vor considera aceste vorbe drept atacuri personale. Însă, dacă șeful se duce la ingineri și le spune: „Amatorismul și incompetența voastră de rahat ne-au costat o oportunitate de afaceri!”, atunci limbajul este clar beligerant. Această exprimare nu mai are ca scop simpla eliberare a unui sentiment de enervare, ci are ca scop să jignească profund. 3. Abuzul verbal pune
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
decât simple excepții Individul este capabil și chiar dornic de angajament necalculat în funcționarea sa în mediu social și organizațional. Manifestarea unui climat de oportunism și calcule interesate în sânul organi zației este manifestarea unor carențe de conducere și de incompetență administrativă Individul nu va ezita să-și maximizeze interesul, chiar dacă este conștient că în cazul în care toți ceilalți agenți vor proceda la fel, rezultatul global va fi catastrofal. Individul va căuta să trișeze și să beneficieze de munca altora
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
se numește criză -, înseamnă o situație în care vrei să rezolvi cu mijloace vechi o problemă nouă... și asta pentru că mijloacele noi încă nu au apărut și de asta, pînă apar, e oleacă de zăpăceală, oleacă de jaf, oleacă de incompetență, oleacă de etc.; și este și nu și e normal să se întîmple ce se întîmplă pentru că brambureala asta este mai scurtă sau mai lungă, e mai "așa" sau mai "altfel" în funcție de cine-o face și-o desface. Octav: Bubă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de rost/ O să-și bată alții capul s-o pătrundă cum a fost". Apoi, satirizează posteritatea care va fi preocupată de biografia, neinteresantă a omului de geniu și nu de operă. Poetul critică ipocrizia, lauda interesată a contemporanilor, reaua-credință, nepăsarea, incompetența, răutatea, scandalul, deși timpul se scurge și omul este muritor: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ Peste toate o lopată de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oricine se deschide metodic spre cultura umanistă, interesat de problematica omului, a spiritului creator în neistovită mișcare. Este oarecum înțelesul pe care îl atribuia în treacăt și Alexandru Paleologu, atunci când definea pe intelectualul autentic prin opoziția ireductibilă față de opacitate și incompetență în sfera culturii. În fond, datoria lui e să țină sub controlul iminent al inteligenței tot ce privește respectiva sferă și chiar o realitate mai amplă, adică tot ce ține de articulația culturii în sfera vieții sociale, deschiderea spre lume
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
îndoiește mereu e aproape un nonsens. Dar ea poate profita, când e destul de inteligentă, de îndoielile, clamările, contestațiile emise de cărturari. "În problemele vieții publice, ale vieții publice care interesează cultura și salvgardarea esențelor ei în fața opacității, a ireceptivității, a incompetenței și lașității, opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți facă sințită fără menajamente și fără abuz de prudență implacabilitatea". E un îndemn perfect actual, unul ce recomandă ca administratorii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prin felul în care se aplica reforma agrară articolele 61 și 63, combinate cu articolul 250 din Tratatul de Trianon ce dădea dreptul la libera conservare a bunurilor pe care maghiarii le posedau în România . Conferința ambasadorilor și-a declarat incompetența în această problemă la 31 august 1922. În răspunsul său se arăta: “Reclamațiile prezentate de către guvernul ungar, prin notele sale, se referă integral la stipulațiile tratatului dintre România și Principalele Puteri Aliate și Asociate privind minoritățile și trebuiesc conform acestui
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de dispozițiile articolelor 239 și 250 din Tratatul de la Trianon, articole care le dădeau dreptul de a supune problema optanților în fața Tribunalului Arbitral Mixt româno-maghiar. Aici avocații guvernului român Millerand, Politis și Rosenthal, n-au făcut altceva decât să demonstreze incompetența acestei instanțe , refuzând să se ocupe de fondul problemei respective. Guvernul român a depus în anul 1925, la aceeași instanță, cereri excepționale, negându-i competența în judecarea acestui caz, pentru că prin reforma agrară nu se încălcase nici un articol din Tratatul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
grave, de natură penală (tăierea mâinilor pentru orbirea intervenită în urma unei operații nereușite de îndepărtare a albeții) sau civilă (despăgubiri în bani sau alți sclavi)1. Textul avertizează eventualii amatori de experimente terapeutice hazardate pe pacienți, stabilind pedepse consistente pentru incompetență și neîndemânare. La fel, o astfel de criteriologie pentru stabilirea incidenței răspunderii medicale, care îndrumă și spre practici medicale deja aplicate și verificate, este cuprinsă, la vechii egipteni, în Cartea sacră, considerată a fi un adevărat cod de conduită. Mai
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
din 1596 obliga la plata de daune pe moștenitorii chirurgului care a pricinuit răni grave unui bolnav, mai târziu, o decizie a Parlamentului din Paris din 1696 susține lipsa răspunderii chirurgilor pentru faptele lor, dacă prejudiciile produse sunt cauzate de incompetența acestora și, mai mult, se considera că bolnavul însuși trebuie să-și impute alegerea făcută. Întrucât Codul lui Napoleon nu reglementa expres răspunderea profesională, s-a considerat, pentru un timp, că nu există un veritabil temei juridic pentru răspunderea medicală
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
modalitățile de realizare a culpei profesionale medicale, tocmai în vederea corectei cuantificări a daunelor compensatorii corespunzătoare. Astfel, în funcție de atitudinea caracteristică a profesionistului în momentul supus analizei precum și în funcție de cauza actului de conduită culpabil, putem distinge între culpa profesională medicală prin nepricepere (incompetență, nepregătire, neștiință) și cea prin nedibăcie (prin lipsa îndemânării, a aptitudinilor necesare), între culpa profesională prin neprevedere, cea prin imprudență sau neglijență (neatenție), precum și culpa prin ușurință sau nepăsare. În funcție de modalitățile efective de realizare a faptei, culpa profesională medicală poate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
unor calități, 86 MALPRAXISUL MEDICAL: OPORTUNITATE SAU REALITATE? 1. Narcis Giurgiu, Drept penal general, Ed. Cantes, Iași, 2000, p. 142. deprinderi sau îndemânări, indiferent dacă nepriceperea sau nedibăcia îi sunt sau nu imputabile“. Culpa profesională medicală prin nepregătire (sau neștiință, incompetență, nepricepere) poate fi invocată atunci când datorită nepregătirii sau pregătirii necorespunzătoare a medicului (sau a personalului medical) apar greșeli în activitatea de diagnostic și tratament. Incompetența, nepregătirea profesională se consideră a fi o reală problemă, întrucât, mai ales în situații de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
nepriceperea sau nedibăcia îi sunt sau nu imputabile“. Culpa profesională medicală prin nepregătire (sau neștiință, incompetență, nepricepere) poate fi invocată atunci când datorită nepregătirii sau pregătirii necorespunzătoare a medicului (sau a personalului medical) apar greșeli în activitatea de diagnostic și tratament. Incompetența, nepregătirea profesională se consideră a fi o reală problemă, întrucât, mai ales în situații de urgență, poate fi fatală pentru pacient. Într-un caz1, M. a fost pacientul, pentru o lungă perioadă de timp, al unui doctor de familie cu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
o leziune premalignă, tratamentul este total diferit. Prejudicierea pacientei apare dacă nodulii limfatici axilari sunt testați în timpul biopsiei excizionale; c) Neobservarea la timp a focarelor reduse ca dimensiuni, dar ușor de recunoscut, ale carcinomului lobular invaziv. La fel de gravă ca și incompetența sau pregătirea necorespunzătoare este și încrederea excesivă a medicului în propria opțiune și în propriul diagnostic și privarea pacientului fie de o a doua opinie, fie - mai mult - de opinia unui specialist, cu reală autoritate în domeniu. și aceste situații
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
reproșându-i, așa cum rezultă din declarațiile din dosar, că, deși starea pacientului se înrăutățea, acesta „...nu decidea nici o investigație [...], nu lua nici o măsură în ceea ce privea starea de sănătate a bolnavului“. Familia îl acuză pe dr. C. de indiferență și incompetență și declară că în perioada în cauză acesta era ocupat mai mult cu problemele sale personale, ceea ce a determinat neglijarea bolnavului și efectuarea cu întârziere a investigațiilor și tratamentelor. La ședința Comisiei de Disciplină dr. C. a declarat că a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]