2,622 matches
-
decizii naționale obligatorii care interpretează și fac aplicabile norme de drept intern, integrate în ordinea constituțională din România și în acord cu exigențele impuse de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, este de natură a încălca principiul legalității incriminării și pedepsei, așa cum este garantat de art. 7 din Convenție. ... 177. În acest context, ținând seama și de principiul preeminenței dreptului căruia îi sunt atașate, în principal, noțiunile de accesibilitate, previzibilitate și precizie a legii, și de absența unor
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Gorj. El nu a fost niciodată tras la răspundere, deși a contribuit la comiterea celei mai mari erori judiciare, consimțită de judecătorii de caz. A făcut o întreagă arhitectură judiciară pentru a condamna un om nevinovat. Baza de argumente ale incriminării era una totalmente aberantă: „Țundrea avea un comportament antisocial, a fost student la două facultăți de la care a fost exmatriculat, se certa cu soția, făcând urât la beție ... !”. Pentru a înfunda definitiv un om nevinovat, Diaconescu a dispus o expertiză
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
în malaxorul conflictelor de interese, într-o societate în care crește numărul procurorilor cu îndrăzneala apoteotică de a urca peste judecător, într-o societate alienantă în care judecata se mută uneori de la cauză la scop, iar ancheta, de la instrumente la incriminare, într-o societate în care rechizitoriul se preschimbă în provocare, într-o societate în care unii judecători și unii procurori, la un loc, sar de la adevăr la calcule întoarse totalizant în ecuații ce premerg șantajului încarnat până la măduva statului, într-
OANA STANCU. FIIND, LA RÂNDU-I, IZVOR DE VIAŢĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343482_a_344811]
-
În contextul particular al faptelor de camătă, când împrumutarea unei sume de bani dobândește relevanță infracțională doar din momentul în care această activitate prezintă un caracter de îndeletnicire, prin repetabilitatea și prelungirea în timp a acțiunii prevăzute de norma de incriminare, făptuitorul urmărește obținerea unui beneficiu patrimonial prin perceperea unei dobânzi cămătărești. Prin urmare, deținerea sumei folosite la acordarea împrumuturilor ilicite prezintă același nivel de periculozitate socială ca și deținerea dobânzii obținute în urma săvârșirii infracțiunii, aceasta fiind sursa principală a
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298177]
-
a confiscării speciale, conform art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, fiindcă ceea ce interesează pentru a decide cu privire la confiscarea în baza textului legal indicat nu este menționarea expresă sau implicită a bunului în norma de incriminare, ci utilizarea acestuia la comiterea acțiunii tipice prevăzute de normă. ... 27. Colectivul de drept penal al Facultății de Drept a Universității „Lucian Blaga“ din Sibiu, în punctul de vedere formulat, a specificat că, în cazul infracțiunii de camătă, vor fi
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298177]
-
legii și ținând seama de argumentele prezentate cu privire la contravenții și la tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate, nu se poate reține neconstituționalitatea normelor criticate din perspectiva pretinsei încălcări a principiului legalității, coroborat cu principiul legalității incriminării și al pedepsei, reglementate și dezvoltate atât la nivel constituțional, cât și la nivel convențional, și, prin urmare, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. ... 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297801]
-
astfel prețul de adjudecare“. ... 33. Prin urmare, făcând și o interpretare teleologică a dispozițiilor art. 246 din Codul penal, s-a constatat că legiuitorul a avut în vedere atât participantul propriu-zis, cât și potențialul participant la procedura de licitație publică, incriminarea prevăzută la art. 246 din Codul penal având ca scop protejarea desfășurării în strictă conformitate cu legea a procedurilor referitoare la licitațiile publice, printr-o reglementare specială considerată adecvată realității actuale. ... 34. Raportat la noțiunea de „constrângere“, instanța de trimitere
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
care persoana îndepărtată nu dobândise calitatea de participant, ci, eventual, avea intenția sau vocația de a participa la licitație, dar nu realizase demersurile necesare în momentul comiterii faptei. ... 45. În sprijinul acestei interpretări a fost avut în vedere principiul legalității incriminării și al strictei interpretări a normei penale; extinderea înțelesului noțiunii și la persoanele fizice sau juridice care ar avea vocație de a participa la licitație publică determină introducerea unui element de arbitrariu și reprezintă o interpretare imprevizibilă în defavoarea acuzatului
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
normei penale; extinderea înțelesului noțiunii și la persoanele fizice sau juridice care ar avea vocație de a participa la licitație publică determină introducerea unui element de arbitrariu și reprezintă o interpretare imprevizibilă în defavoarea acuzatului, care aduce atingere principiului legalității incriminării și previzibilității normei penale. Sfera noțiunii de persoane cu vocație de a participa la o licitație publică este lipsită de orice definiție normativă și, în funcție de procedura de licitație, această noțiune poate include un număr nedeterminat de persoane, vocația
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
presupune o privare de libertate, în sens fizic, constrângerea exercitată împotriva subiectului pasiv al infracțiunii de șantaj trebuie să îi producă acestuia o stare de temere, de natură a-l determina să acționeze conform conduitei prevăzute în dispoziția normei de incriminare. Prin urmare, constrângerea astfel exercitată reprezintă punerea în mișcare a unei forțe exterioare subiectului pasiv al infracțiunii, care poate fi de natură fizică sau morală. În cazul constrângerii fizice, aceasta poate fi exercitată, în mod direct, prin energia fizică a
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
constitutiv al infracțiunii, constrângerea trebuie să fie efectivă. Având în vedere aceste particularități ale infracțiunii de șantaj și, în mod special, obiectul său juridic, care are în vedere libertatea morală a persoanei, legiuitorul nu a prevăzut în cuprinsul normei de incriminare criticate modalitățile concrete de realizare a constrângerii, evitându-se astfel restrângerea, în mod nejustificat, a sferei de aplicare a prevederilor art. 207 alin. (1) din Codul penal. În acest fel intră sub incidența dispoziției legale analizate toate formele de constrângere
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
fie mai largă și să cuprindă inclusiv persoane interesate de procedura de licitație, chiar dacă la momentul realizării elementului material nu aveau efectiv calitatea de participant. În susținerea acestei opinii se arată că o atare opțiune legislativă, prin care sfera incriminării ar fi restrânsă, excluzând orice manopere frauduloase care ar împiedica însăși stabilirea corectă a cadrului în care urmează a se desfășura licitația, este criticabilă, făcând ca dispozițiile legale să nu fie aplicabile unor situații care corespund întru totul rațiunii textului
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
Totodată, s-a arătat că voința legiuitorului în sensul ca dispozițiile legale să se aplice și altor categorii de persoane în afara celor formal înscrise într-o procedură este expres formulată în expunerea de motive în care se arată că incriminarea este necesară pentru combaterea faptelor comise de unii participanți la licitație în scopul îndepărtării de la licitație a unor potențiali participanți. ... 63. Față de argumentele prezentate s-a concluzionat în sensul că noțiunea de „participant“ presupune existența unei licitații, dar
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
penal (care stabilește imprescriptibilitatea răspunderii penale în raport cu anumite infracțiuni determinate prin raportare la normele de drept substanțial. ) Încadrarea juridică este legată de prima trăsătură esențială a infracțiunii, tipicitatea, adică prevederea faptei în modelul abstract regăsit în norma de incriminare. Infracțiunea este unicul temei al răspunderii penale la angajarea căreia se poate ajunge în urma unui raport juridic de drept penal. Astfel, tipicitatea faptei este prima din lanțul condițiilor care trebuie îndeplinite pentru a se ajunge la justa soluționare a
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, ca urmare a necircumstanțierii sferei infracțiunilor predicat, a neindividualizării față de infracțiunea predicat și a creării unor paralelisme legislative, statu-quo care afectează și principiul legalității incriminării statuat de prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție și ale art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Susține aceleași transgresiuni ale Legii fundamentale în ceea ce privește interpretarea
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
acelor dubii ce persistă cu ocazia interpretării normelor, cu condiția ca rezultatul obținut să fie unul coerent cu substanța infracțiunii și să fie, în mod rezonabil, unul previzibil. Consideră că există elemente suficiente de diferențiere între cele două norme de incriminare, pe care organele judiciare sunt chemate să le analizeze și să le aplice in concreto, în cadrul instrumentării dosarelor penale cu astfel de infracțiuni. Faptul că nu există o circumstanțiere expresă în cuprinsul legii, așa cum se solicită de către
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la legalitatea incriminării și a pedepsei, și ale art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție, referitor la
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării și a pedepsei, precum și prevederilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la legalitatea incriminării și a pedepsei, și ale art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție, referitor la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 29 alin.
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
fi comisă de autorul infracțiunii din care provin bunurile, deoarece acesta nu se poate autofavoriza. Prin urmare, modalitatea normativă prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, prin felul în care este reglementată, exclude, de plano, incriminarea „autospălării“, motiv pentru care nu încalcă principiul ne bis in idem. ... 20. De asemenea, prin aceleași decizii, Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 sunt clare, precise și previzibile sub aspectul
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
numai cu bani albi. De asemenea, prin Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragraful 32, Curtea a constatat că infracțiunea de tăinuire, fiind inclusă în titlul IV al părții speciale a Codului penal - Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, reprezintă o incriminare cu caracter general, prin raportare la aceasta, dispozițiile legale criticate constituind norme juridice speciale de incriminare a unor infracțiuni cu un obiect juridic bine determinat, acela al protecției valorilor sociale din domeniul circulației legale a banilor și al prevenirii și
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
Curtea a constatat că infracțiunea de tăinuire, fiind inclusă în titlul IV al părții speciale a Codului penal - Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, reprezintă o incriminare cu caracter general, prin raportare la aceasta, dispozițiile legale criticate constituind norme juridice speciale de incriminare a unor infracțiuni cu un obiect juridic bine determinat, acela al protecției valorilor sociale din domeniul circulației legale a banilor și al prevenirii și combaterii finanțării terorismului. Așa fiind, încadrarea faptelor, potrivit art. 270 din Codul penal sau conform art.
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
referitoare la calitatea legii constând în condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate. De asemenea, instanța apreciază că norma legală criticată trebuie analizată și sub aspectul dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție, care impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Nu în
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
prin acțiuni specifice sau inacțiuni. Totodată, susține că din structura normei lipsește ipoteza. ... 6. Judecătoria Câmpina - Secția penală apreciază că textul de lege criticat corespunde exigențelor constituționale, respectă principiul clarității și previzibilității legii. Consideră că varianta alternativă a normei de incriminare, în forma „determinării“, reținută în sarcina autorului excepției, constituie un termen adecvat folosirii în domeniul penal. Reține că noțiunea menționată este definită de Dicționarul explicativ al limbii române și face parte din vocabularul fundamental al limbii române, constituie un cuvânt
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. “ ... 13. Referitor la momentul consumării infracțiunii, literatura de specialitate a stabilit că „o infracțiune tip se consideră consumată atunci când toate condițiile din conținutul incriminării sunt întrunite, adică atunci când fapta, în obiectivitatea sa concretă, corespunde perfect obiectivității juridice din textul incriminator“ (V. Dongoroz, Drept penal, Reeditarea ediției din 1939, Asociația Română de Științe Penale, București, 2000, p. 241); „infracțiunea fapt consumat se realizează atunci
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
2007, p. 438); „consumarea infracțiunii are loc în momentul în care sunt întrunite toate elementele constitutive ale acesteia, cu alte cuvinte atunci când se realizează o perfectă coincidență între fapta concret săvârșită de autor și modelul-tip descris în norma de incriminare“ (F.Streteanu, Tratat de drept penal, Partea generală, volumul I, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 666). Așadar, data la care se consideră săvârșită o infracțiune este data de la care fapta concret comisă dobândește relevanță penală, după caz: momentul consumării
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]