28,008 matches
-
speciali -1/9 (cu liniuță) .0 (cu punct 0) ‘... (de sinteză) 161. Prezentați metodologia clasificării documentelor R: Operațiunea de clasificare este numită și indexare. Etape: 1. Stabilirea subiectului documentului (analiza conținutului) 2. Identificarea indicelui / indicilor în tabele 3. Alcătuirea indicelui/indicilor Informațiile pentru stabilirea subiectului se iau din: Ø titlu Ø cuprins Ø introducere Ø conținut Ø bibliografie Ø dicționare, enciclopedii etc. Indexarea documentelor 162. Definiți indexarea R: Ø Reprezentarea cu ajutorul limbajului documentar sau natural a datelor care rezultă din analiza
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fundamentale Ø Catalogul sistematic al materialelor de referință Ø Evidența bibliografiilor întocmite la cerere Ø Catalogul bibliografiilor ascunse Se adaugă: enciclopedii, dicționare, Bibliografia Națională, cărți și articole din periodice, cataloage și repertorii pentru cărțile și revistele străine, cataloage de edituri, indici bibliografici, bibliografii, reviste de referate, sumare, anuare, ghiduri, sinteze. Fondul de referință este organizat în acces liber la raft, pe domenii, astfel încât să poată asigura sistematizat utilizatorului informații. Această sală creează obișnuința unei informări autonome, dar și satisfacerea interesului de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și drepturile conexe Ø METODOLOGIE privind recuperarea documentelor pierdute, distruse ori deteriorate și de taxare a serviciilor și a nerespectării termenelor de restituire a publicațiilor împrumutate. Anexa la O.M.Ed.C. nr. 4626/2005 Ø METODOLOGIE de calcul a pierderilor conform indicilor prețurilor de consum și ratei inflației Ø TABEL cu indicii de prețurilor de consum raportat la anul 2009 Ø REGULAMENTE de organizare și funcționare: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
doar acele drepturi de care părțile dispun. Ulterior, prin Legea nr 115/2013, conflictele prevăzute În art 2 alin. 1 și 2, ce face obiectul medierii după natura lor se extind și la alte materii, astfel că În art 60 indice 1, lit c sunt prevăzute și litigiile În legătură cu posesia, grănițuirea, strămutarea de hotare, cât și alte litigii În sfera raporturilor de vecinătate. b În ceea ce privește scopul urmărit prin cele două instituții este de arătat că, În mod neîndoios, acesta este de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
autentificării notarului public, ori, după caz, Încuviințării instanței de judecată, În condițiile prevăzute de art.63”. Din art.63 rezultă că instanța va pronunța, la cererea părților, o hotărâre În acest sens. Această prevedere este Întregită cu prevederile art.59 indice 1 și 59 indice 2 din Legea nr.115/2012, care modifică legea de bază a medierii, statuând În primul art. că dacă este vorba de o cauză succesorală, care a intervenit Înainte de eliberarea unui certificat de moștenitor, acordul se
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de mediere are drept obiect transferul dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra bunurilor imobile, la taxa de 20 lei se mai adaugă 50%, potrivit prevederilor din Ordonanța respectivă. În concret, dacă avem În vedere prevederile art 59 indice 1 și 59 indice 2 din legea medierii actualizată, care au fost arătate anterior, cât și cele din art.441 Cod procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art 438-440 din Codul de procedură civilă, ce se referă la hotărârea prin care
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
CERCETĂRII ........................... 55 II.1 Obiectivele și ipoteza cercetării .................................... 55 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului ........................ 57 CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII ÎNTREPRINSE ............................................... ...................... 69 III.1 Analiza comparativă a nivelului pregătirii fizice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 69 III. 2 Dinamica dezvoltării indicilor capacității coordinativ artistice la gimnastele supuse cercetării în cadrul experimentului pedagogic ............................................... .... 83 III.3. Dinamica indicatorilor aptitudinilor creativ - artistice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 88 6 III.4. Analiza indicatorilor pregătirii artistice a gimnastelor de 9 - 10 ani din cadrul experimentului pedagogic
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
celor două distribuții. Studierea reprezentativității cumulurilor selective la numărul real de observații [I. Radu, Н.А. Масальчин, В.С. Мхитаряна]. 67 În cercetarea noastră a fost soluționată una dintre problemele importante, des apărute, în determinarea nivelului reprezentativității cumulurilor selective după indicii caracteristicilor statistice, la numărul de observări aplicate asupra gimnastelor cercetate. Astfel a fost utilizată metoda statistică general cunoscută de determinare a exactității de exprimare a caracteristicilor statistice [S. F. Todea, Л.П. Матвеев]. %= m X (8) unde: = nivelul de exactitate
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
insuficientă a anumitor elemente artistice (în special săriturile artistice). În același timp realizarea unor mișcări artistice liber alese (diverse poze, mențineri, balansări) cu o deschidere amplă, frumoasă, la nivelul articulației coxo- femurale, ridică valoarea exercițiului. 83 III. 2 Dinamica dezvoltării indicilor capacității coordinativartistice la gimnastele supuse cercetării în cadrul experimentului pedagogic Gimnastica artistică este un sport al îndemânării, întrucât execuția exercițiilor solicită o capacitate de coordonare complexă: ritm, echilibru, capacitate de orientare spațio- temporală, precizia execuției, timp de reacție etc. Tabelul 8
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
05 8,68±0,20 9,42±0,19 2,74 <0,05 Notă: nm+ne-2 n=7 și 8 (f=13) P< 0,05, 0,01, 0,001 t= 2,160, 3,012, 4,221 Tabelul 15. Evoluția indicilor de îndeplinire a cerințelor de ținută și execuție corectă a exercițiilor la aparatele de gimnastică Parametrii înregistrați Grupa experiment (n=8) t P Grupa martor (n=7) t P Inițiale Finale Inițiale Finale Sărituri cu sprijin Notă 9,18±0
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05). 2. În ceea ce privește capacitatea coordinativă, la proba de ritmicitate în regim de coordonare, s-a înregistrat o creștere
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
1999, p. 5-55. 101. Macovei S. Gimnastica ritmică și suplețea. București: ANEFS; 1999, p. 22-63. 102. Macovei S., Buțu O. Gimnastica ritmică în școală. București: Man - Dellz, 2000, p. 3-34. 103. Macovei S., Mihale L. Simetric și asimetric în evoluția indicilor detentei în gimnastica ritmică. Conferința științifică internațională. București, 2005, p. 112-116. 104. Macovei S. Curs de gimnastică ritmică. București: ANEFS, 2007. 97 p. 105. Magyar V., Harvas B. Exerciții de bază în dansul clasic. București: Ed. de stat pentru imprimare
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
5 Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM 109 Tipologii relevante ale satelor României 109 Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate 111 Tipologia culturală a satelor 118 Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală 127 Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002 114 Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătate 115 Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat 123 Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT 2002 132 Figura 12. Structura relațiilor între formele de capital comunitar la nivel de sat 133 Figura 13. Gradul de similitudine a județelor în funcție de nivelul și profilul de dezvoltare socială rurală 134 Figura 14 Nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ANtreprenoriat-DEfinire a situației și informații despre Oportunități ANR Agenția Națională pentru Romi BOP Barometrul Opiniei Publice realizat, începând din 1994, prin finanțarea și coordonarea FSD CAR Centrul de Asistență Rurală, Timișoara CR Comunitate de Romi DEVCOM Dezvoltare comunitară DEVJUD 98 Indice al dezvoltării județului, construit cu date la nivelul anului 1998 DEVSAT Indice al dezvoltării satului cu valori calculate pentru toate satele României pentru 1992 și 2002 FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială FSD Fundația pentru o Societate Deschisă HIGHPROB Comunitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
BOP Barometrul Opiniei Publice realizat, începând din 1994, prin finanțarea și coordonarea FSD CAR Centrul de Asistență Rurală, Timișoara CR Comunitate de Romi DEVCOM Dezvoltare comunitară DEVJUD 98 Indice al dezvoltării județului, construit cu date la nivelul anului 1998 DEVSAT Indice al dezvoltării satului cu valori calculate pentru toate satele României pentru 1992 și 2002 FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială FSD Fundația pentru o Societate Deschisă HIGHPROB Comunitate de romi cu probleme foarte severe INS Institutul Național de Statistică IS
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
probleme severe NONPROB Comunitate de romi fără probleme deosebite de accesibilitate, infrastructură sau venituri PROROMI Sondaj realizat de Banca Mondială și ANR în anul 2005 la nivelul comunităților de romi de cel puțin 20 de gospodării, localizate relativ compact QLIFEUR Indice al calității vieții la nivel de comună sau oraș Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în Româniatc "Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în România" O inovație socialătc "O inovație socială" „Dezvoltarea comunitară” este o etichetă tolerantă pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă a efectului respectiv. Indicele dezvoltării satelor la nivelul anului 1998, înainte de apariția PL, indică aceeași ierarhie de dezvoltare între cele trei categorii de comune. Dacă selectivitatea adoptării inovației care se cheamă PL se menține în același sens, cu rata de adoptare mai mare la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cel mai relevant pentru tipul de cultură locală este cel care estimează rata de fertilitate. Cu cât aceasta este mai ridicată, cu atât este mai probabilă prezența unor mentalități tradiționale în legătură cu reproducerea populației, cultura sanitară sau cultura de tip religios. Indicele respectiv are valori maxime, așa cum era de așteptat, pentru satele tradiționale și valori minime în cele de imigrare. Nu este încă suficient de clar din ce anume derivă profilul specific alsatelor cu o pondere ridicată de minorități religioase. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii au valori estimate pe baza datelor de sondaj BOP-FSD, 2003 - date cumulate (numai mediul rural - 1.857 persoane). * Indice de numărare a instituțiilor/situațiilor la nivelul cărora persoana intervievată are relații utile (spital, tribunal, primărie, poliție, bancă, pentru obținerea unui loc de muncă, la conducerea județului, pentru afaceri, în străinătate). Calculele ne aparțin. Capitalul relațional maxim este înregistrat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru satisfacerea nevoilor socioumane (Sen, 1999) va fi urmărită la nivel comunitar, de sat. Interesul major va fi acela de a identifica nivelul relativ de dezvoltare al satelor, în raport cu media națională. Măsuri de tip absolut, de genul celor încercate prin indici ai sărăciei absolute, sunt greu, dacă nu imposibil de realizat pe o realitate multidimensională, în condițiile unui fond redus de date relevante de cuprindere națională. Centrarea pe dezvoltarea comunitară relativă și pe disparitățile de dezvoltare dintre sate, din perspectiva socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare dintre sate, din perspectiva socială, definesc abordarea pe care ne-o propunem în continuare. „Perspectiva socială” în măsurarea nivelului de dezvoltare al comunităților locale se definește, în cazul de față, prin interesul pentru: - capitalul uman; - capitalul social; - locuirea. Indicele dezvoltării satuluitc "Indicele dezvoltării satului" Desigur, dacă mergi și vezi direct, îți poți da seama (cu riscurile de rigoare asociate conceptualizării explicite sau implicite pe care o adopți) dacă satul este bogat sau sărac. Dar când ai de-a face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sate, din perspectiva socială, definesc abordarea pe care ne-o propunem în continuare. „Perspectiva socială” în măsurarea nivelului de dezvoltare al comunităților locale se definește, în cazul de față, prin interesul pentru: - capitalul uman; - capitalul social; - locuirea. Indicele dezvoltării satuluitc "Indicele dezvoltării satului" Desigur, dacă mergi și vezi direct, îți poți da seama (cu riscurile de rigoare asociate conceptualizării explicite sau implicite pe care o adopți) dacă satul este bogat sau sărac. Dar când ai de-a face cu o realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sporit de relevanță pentru dezvoltare, iar pe de altă parte, să existe date disponibile pentru măsurarea lor la nivel național, sat după sat. Pornind de la aceste premise și de la interesul explicit pentru aspectele sociale ale dezvoltării, vom opta pentru un indice al dezvoltării satului (DEVSAT) construit prin agregarea a patru indici componenți 1 referitori la capitalul uman, capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunității (vezi figura 11). DEVSAT realizează o măsurare indirectă a bunăstării comunitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]