2,142 matches
-
poate fi deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar socialiștii au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a fi mai drept și în aceea de a-și imagina că poate fi mai eficient. Deși a renunțat la
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a fi mai drept și în aceea de a-și imagina că poate fi mai eficient. Deși a renunțat la ideea de eficiență în favoarea ideii de dreptate socială. În "Anti-Dühring", Engels
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
demnitatea sunt atribuite morale care înfloresc dincolo de nevoile materiale de bază. Sentimentul românesc că se poate rata drumul libertății și capitalismului este unul acut și în contextul în care lumea capitalistă este o lume care nu promite nimic, dincolo de competiție, individualism și concurență. Capitalismul nu este o doctrină, nu este un sistem închegat de norme, legi sau cutume care să asigure fiecăruia cele necesare. Este adevărat că în ultimele decenii, prin nivelul de prosperitate pe care l-a produs, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o nevroză a căutărilor, pentru că, în contrastul părăsirii unui model societar de tip socialist-ceaușist și căutării reperelor unui model societar. Între durerile interioare ale românului se află și aceea legată de înțelegerea greșită și manifestarea sălbatică a unui tip de individualism, unic poate în lume. Dacă suntem plini de amabilități și bunăvoință față de străin, nu același lucru se întâmplă față de oamenii noștri, de conaționalii, vecinii și oamenii față de care ar trebui să manifestăm cele mai alese sentimente. Constantin Rădulescu Motru sesizează
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
același lucru se întâmplă față de oamenii noștri, de conaționalii, vecinii și oamenii față de care ar trebui să manifestăm cele mai alese sentimente. Constantin Rădulescu Motru sesizează diferența uriașă de înțelegere și manifestare a eu-lui în raport cu sine și cu lumea înconjurătoare: "Individualismul românesc este prin urmare de altă natură de cum este cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cele mai alese sentimente. Constantin Rădulescu Motru sesizează diferența uriașă de înțelegere și manifestare a eu-lui în raport cu sine și cu lumea înconjurătoare: "Individualismul românesc este prin urmare de altă natură de cum este cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism sub influența factorului biologic ereditar"1235. Da, ceea ce spune savantul român este profund adevărat. O singură corecție ar
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a eu-lui în raport cu sine și cu lumea înconjurătoare: "Individualismul românesc este prin urmare de altă natură de cum este cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism sub influența factorului biologic ereditar"1235. Da, ceea ce spune savantul român este profund adevărat. O singură corecție ar trebui făcută și anume aceea a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și "factorul biologic ereditar", așa cum se exprimă autorul. Cercetările ulterioare au negat o asemenea legătură, o asemenea corelație, astfel încât nu mai putem căuta asemenea justificări în explicarea unui primitivism al poporului român. Individualismul creator este străin poporului român, în stadiul de evoluție în care el se află azi . Negarea drumului spre libertate și stat de drept vine și ca o reacție la imposibilitatea de a crea instituții și de a respecta instituțiile existente
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
creator este străin poporului român, în stadiul de evoluție în care el se află azi . Negarea drumului spre libertate și stat de drept vine și ca o reacție la imposibilitatea de a crea instituții și de a respecta instituțiile existente. Individualismul distructiv - egoismul, ca mod de a fi, este una dintre trăsăturile distincte ale cetățeanului român. Noi nu dorim colaborarea și asocierea cu ceilalți cetățeni conaționali pentru că ei sunt întotdeauna cei răi, și nu "noi". Egoismul fără limite provoacă un fel
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de caracter la români nu este acela care este consecvent cu sine însuși, ci acel care n-a ieșit din cuvântul grupului, adică acela care a urmat întotdeauna clopotul turmei"1236. Am creat un cerc vicios, în care opinia și individualismul sănătos, creator de inițiativă, și care poate sparge barierele sunt rapid și grav pedepsite. Ne pândim unii pe alții în speranța că "va face o greșeală", după care urmează reclamația, ancheta, răzbunarea și în sfârșit pedeapsa celui "vinovat". Nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
perioadele târzii se fac între două orașe și înseamnă bani. Orașul nu înseamnă numai spirit, ci și bani". Vezi Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 117. 361 Fără a insista foarte mult asupra conceptului de "individualism economic", vom spune că starea naturală a omului epocii vechi era una de om liber, îngrădit doar de religie și poziția sa în raport cu divinitatea. De aceea nu există în epoca veche conceptul de proprietate comună asupra mărfurilor sau asupra uneltelor
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
individualistă (e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba mai mult chiar, Ecclesia era, în concepția statului, un instrument de poliție socială. În schimb, în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal ascetic, nemodern care a fost reprezentată de Ortodoxie și care a corectat "mondenismul ciocoiesc". Din această perspectivă, Vasile Băncilă vorbește de o "reactualizare a Ortodoxiei, a spiritului ei", în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva - popor sau individ - fiindcă e pentru el totodată și necesar, o contrarietate salvatoare și o afirmare creatoare, prin care respiră pozitiv ceea ce are el
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
antimodernității: o aristocrație e investită cu atributele democrației. În Evul Mediu, nevoia nobililor de a-și face recunoscute drepturile în fața autorității regelui a dus la instaurarea unui regim al egalității care să permită expresia liberă a voinței fiecăruia. E primul individualism recunoscut politic și prima posibilitate coerentă de gândi egalitatea, ca egalitate între nobili. Aceste idei au stat la baza proiectului liberal și au influențat constituirea unui ideal al democrației. Ceea ce arată Compagnon e că de-a lungul secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
menționează niciodată în operele sale, dar și despre care mărturisea că se teme ca într-o bună zi să nu-l acuze de plagiat. A fost, în sfârșit, definit ca vizionar al filozofiei existenței, și mai ales ca profet al individualismului anarhic, chiar dacă el nu a utilizat niciodată cuvântul "anarhie". În secolul XX, faima lui Stirner s-a răspândit fără precedent, cu unii admiratori de excepție precum Carl Schmitt, deja amintit, și Ernst Jünger. Schmitt recurge la Stirner în anii de la
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
multiplele sale fațete: creativitatea se opune cunoașterii abstracte, simplitatea originară intelectualității, iar plinătatea tulbure și demonică a vieții purității ascetice a raționalității. Și mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon, eroii (Helden) împotriva "negustorilor" (Händler), individualismul estetic împotriva universalismului moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit zur Politik), celebrând-o ca eliberare din sclavia lumii (Weltversklavung) și cucerire a
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și economia de piață, supraviețuirea unei mentalități comuniste 146 Factori extrinseci 2: foștii comuniști 147 Factori extrinseci 3: securiștii 148 Factori extrinseci 4: caracterul poporului român/mentalități consolidate de o istorie negativă a poporului român 149 Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupție 150 Explicarea centrării pe factorii extrinseci 150 Mass-media în tranziție 152 Mass-media și mecanismele democrației 152 Mass-media și voluptatea eșecului 155 Capitolul 8 - Spre o teorie explicativă a tranziției 158 Opțiunile strategice ca factori explicativi ai eșecurilor tranziției 158
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
la întrebarea „ Există un caracter al poporului român, suficient de cristalizat, care explică actualele probleme?”, ci la o cu totul alta: „Cum justificăm invocarea obsesivă a caracterului românului drept explicația cea mai importantă a dificultăților actuale?”. Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupțietc "Factori extrinseci 5\: imoralitate, individualism, corupție" O explicație a nereușitelor tranziției, tot mai des invocată în ultimul timp, care tinde să ia locul factorilor enumerați până acum - mentalitate comunistă, comuniști/securiști, caracterul poporului român -, o reprezintă un deficit de
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
poporului român, suficient de cristalizat, care explică actualele probleme?”, ci la o cu totul alta: „Cum justificăm invocarea obsesivă a caracterului românului drept explicația cea mai importantă a dificultăților actuale?”. Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupțietc "Factori extrinseci 5\: imoralitate, individualism, corupție" O explicație a nereușitelor tranziției, tot mai des invocată în ultimul timp, care tinde să ia locul factorilor enumerați până acum - mentalitate comunistă, comuniști/securiști, caracterul poporului român -, o reprezintă un deficit de moralitate, abuzul de putere, corupția. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care modelează orice persoană pot fi interpretate prin cele cinci dimensiuni culturale menționate de Geert Hofstede și Gert Jan Hofstede (2005) și care demonstrează relații (binare) între membrii aceleiași comunități culturale sau ale unor comunități diferite: indexul distanței față de putere, individualism, masculinitate, indexul de evitare a incertitudinii și orientare pe termen lung. Existența unei comunități sociale sau a unei organizații se bazează pe o interdependenta a cinci variabile care formează circuitul culturii, coexistând în strânsă legătură cu economia (du Gay 2006
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
interpreted through the five cultural dimensions mentioned by Geert Hofstede and Gert Jan Hofstede (2005) and which prove the existence of some (binary) relations between the members of the same cultural community or of some different communities: power distance index, individualism, masculinity, uncertainty avoidance index, long-term orientation. The existence of a social community relies on the interdependence of five variables (production, consumption, regulation, representation, identity) which form the circuit of culture (du Gay 2006) and which are în close connection to
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
comportamentale (ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice, retorice, de gen (descriere, narațiune, figuri retorice), coduri mass-media (radio, televiziune, film, ziare, reviste); C. Coduri interpretative: coduri ideologice (individualism, liberalism, feminism, rasism, capitalism, feminism) 3 *** Dicționar de terminologie literară (1970), București, Editura Științifică, p. 170. 4 În articolul "Discourse Analysis", Zellig Harris prezintă metodă aplicată în analiza de discurs ca fiind compusă din următorii pași: delimitarea elementelor în contexte
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în cunoașterea sportului propriu-zis. Astfel copiii vor putea cunoaște mai multe sporturi și vor avea posibilitatea de a-l alege pe cel ce-i reprezintă mai bine. Baudrilard (1992) afirmă că prin practicarea sporturilor în cadrul acestor cluburi se urmărește dezvoltarea individualismului, fiecare copil trebuind să știe că orice acțiune are un scop și trebuie să acționeze prin mijloace eficiente în acest sens. 2.2.2. Dezvoltarea psihomotrică și achizițiile școlare de bază Școlarizarea reprezintă între 6-7 ani prioritatea socializării. Aproape toate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
practicate” la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum sugerează, de altfel, și datele obținute din anchete internaționale (Inglehart, 1997). Situată între Occident și Orient ca mentalitate, având deci atuul unui echilibru între colectivismul apăsător și individualismul exacerbat (vezi Iluț, 2001) și începând să se stabilizeze într-o economie de siguranță, sunt semne că societatea românească se îndreaptă înspre practicarea în mai mare măsură a valorilor postmaterialiste, tot mai mulți membri ai ei profesând nevoile expresive și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]