1,115 matches
-
mai bine în grup decît individual (și pe măsura avansării în anii de școală, tendința devenea tot mai pronunțată, îndeosebi după vîrsta de 15 ani), spre deosebire de SUA, unde elevii lucrează mai bine individual. Plecînd de la concepția conform căreia în societățile individualiste lenea socială este mai ridicată, Early (1989) a realizat un studiu în SUA în care a comparat performanța unor manageri din SUA și China. Subiecților, zece la număr, li s-a cerut să completeze un chestionar și să execute o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție deschisă cu "celălalt", vegheat de o regulă a jocului social respectată transindividual (ca în versiunea sa nord-americană), ci unul în care "celălalt" se transformă din competitor în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a lui S. Asch. Se remarcă faptul că membrii culturilor colectiviste ce petrec mai mult timp împreună și caută armonia grupului determină un grad înalt de conformitate, datorită influenței sociale provocate de importanța implicită acordată apartenenței la grup, spre deosebire de culturile individualiste, unde acest fenomen e mai puțin pregnant. Totodată, în societățile care valorizează independența și inițiativa, scorurile mari de conformism au o conotație puternic negativă, căci "a te supune" este calificat drept ceva "degradant" în SUA, de exemplu, unde definirea unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
consimțite a fost încurajată pentru mai bine de o jumătate de secol de realitatea social politică din regimul comunist. Dacă parcurgem ansamblul studiilor citate se observă că procentul erorilor de evaluare este mai ridicat pentru societățile colectiviste decît pentru cele individualiste, iar numărul erorilor crește pentru subiecții care nu sînt studenți (deci nivelul de instrucție mai ridicat e un predictor al unui comportament mai autonom) (Bond, Smith, 1996). Tendința a fost semnalată și într-o replică românească pe care am coordonat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
moral), precum și înțelesul atribuit ordinului dat modifică semnificativ comportamentul supunerii consimțite ("devin liber în a decide ce se cuvine și ce nu") și influențează gradul de autonomizare al subiectului, care redevine "uman". Această situație este specifică precumpănitor culturilor naționale (popoarelor) individualiste, în care îndemnul public la responsabilizare și autonomie personală este gratificat simbolic și experimentat social mult mai frecvent. 5.7. Stilul de conducere În grupul de la Universitatea Iowa, Lewin, Lippit și White (1939) realizează o cercetare avînd ca subiecți tineri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prin profilul lor identitar pe baza celor patru dimensiuni evocate, faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud coreeni", ceea ce nu exclude posibilitatea ca unii (puțini sociologic) subiecți sud-coreeni să fie mai individualiști decît unii subiecți americani (vezi figura 1). Oricum, mediile scorurilor pentru culturile naționale reprezintă valorile prevalente în acest eșantion național
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud coreeni", ceea ce nu exclude posibilitatea ca unii (puțini sociologic) subiecți sud-coreeni să fie mai individualiști decît unii subiecți americani (vezi figura 1). Oricum, mediile scorurilor pentru culturile naționale reprezintă valorile prevalente în acest eșantion național. în figura 2 se prezintă corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care relevă un număr de patternuri grupale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
poate proba faptul că toate societățile sînt inegale, însă unele societăți promovează inegalitatea mai mult decît altele. Individualismul, pe de-o parte, și colectivismul, pe de altă parte, se referă la măsura în care indivizii sînt integrați în grupuri. Opțiunea individualistă caracterizează societățile în care legăturile dintre indivizi sînt mai slabe: se așteaptă de la fiecare persoană să aibă grijă de ea însăși și de rudele imediate. în versiunea identitară colectivistă găsim societățile în care, încă de la naștere, oamenii sînt integrați în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cercetării noastre, scorul pe eșantionul românesc ne situează la granița dintre aria colectivismului dependent și cea a individualismului dependent (cluster de țări care grupează ariile culturale caracterizate ca fiind preponderent cu distanță mare față de putere, dar mai pronunțat colectiviste, respectiv individualiste), fapt menționat în reprezentarea grafică aferentă (vezi figura 3, mențiunea RO 5V). Vom prezenta succint și alte rezultate relevante în aria culturală balcanică ale probei VSM94, care ne îngăduie să nuanțăm portretul cultural al organizațiilor din regiune (vezi tabelul 6
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Așa cum am menționat, odată cu Geert Hofstede, în jurul anului 1980 și mai apoi din ce în ce mai rafinat în ultimele două decenii, s-au derulat cercetări asupra specificului culturilor naționale, iar dimensiunea cea mai relevantă pusă în evidență a fost cea care disocia popoarele individualiste (din Occident, Statele Unite, îndeosebi, dar și popoarele din Europa Vestică) și cele colectiviste (din Orient, precum cele din Extremul Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă factură decît cel "tradițional", precum cel al "americanului". Bunăoară, pentru "american", realizarea destinului personal se petrecea nu împotriva "celuilalt", ci în competiție loială cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individuale. Shweder și Bourne (1984/ 1999) au propus termenii idiocentric-sociocentric, iar Kagitcibasi (1994) a lansat conceptele de "cultură de separație", respectiv "cultura relației". Ceea ce este semnificativ în asocierile conceptuale prezentate mai sus e faptul că persoanele ce trăiesc în culturi individualiste tind spre valori și comportamente idiocentrice, în timp ce culturile colectiviste promovează comportamente și atitudini alocentrice. Forgas și Bond (1985) au demonstrat existența unei asemenea tendințe, comparînd percepția subiectivă a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din aceeași zonă tematică au relevat faptul că subiecții din culturile colectiviste asiatice favorizau precumpănitor egalitatea în dauna echității, activînd o distribuție atribuțională egalitară, care nu are neapărat legătură cu contribuțiile personale angajate de fiecare membru al grupului, în timp ce cultura individualistă promova un tipar de atribuire contrar, în care contribuția fiecăruia era prețuită și valorizată (Kashima, Siegel, Tanaka și Isaka, 1988). De asemenea, Triandis, Bontempo, Villareal, Asai și Lucca (1988) au observat că subiecții din culturile colectiviste exprimau comportamente justițiare mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și valorizată (Kashima, Siegel, Tanaka și Isaka, 1988). De asemenea, Triandis, Bontempo, Villareal, Asai și Lucca (1988) au observat că subiecții din culturile colectiviste exprimau comportamente justițiare mai moderate în raport cu membrii grupului lor de apartenență (in-grup), comparativ cu subiecții culturilor individualiste, care erau foarte critici față de însoțitorii lor din in-grup atunci cînd era încălcat standardul colectiv. în schimb, ei se comportau similar cu cei din culturile individualiste față de exponenții out-grupului, la care se raportau cu multă severitate atunci cînd norma de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
justițiare mai moderate în raport cu membrii grupului lor de apartenență (in-grup), comparativ cu subiecții culturilor individualiste, care erau foarte critici față de însoțitorii lor din in-grup atunci cînd era încălcat standardul colectiv. în schimb, ei se comportau similar cu cei din culturile individualiste față de exponenții out-grupului, la care se raportau cu multă severitate atunci cînd norma de grup era încălcată. în sfîrșit, o temă studiată în anii din urmă explorează dacă polurile individualism colectivism ale scalei unidimensionale sînt opuse, deci exclusive, sau reprezintă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grupului fără a le supune unor judecăți de valoare. Asimilarea normelor presupune o asumare a implicitului cultural nondeliberativă, față de care aceste persoane nu ripostează și nu se împotrivesc. în contrast, fundalul social pentru formarea unei puternice structuri independente este cultura individualistă. Un asemenea tip de cultură oferă indivizilor multe drepturi, dar nu le furnizează resurse, sprijin social și nici securitate personală în asemenea pondere ca în cazul culturii colectiviste. într-o cercetare realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o tendință de a se vedea pe sine ca parte a unei rețele de grupuri sociale sau o reflecție a sinelui interdependent (Markus, Kitayama, 1998), fiind o expresie a nevoii de relaționare (Kagitcibasi, 1994). Sînt considerate a fi arii culturale individualiste Statele Unite ale Americii, Canada, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Națiunile colectiviste sînt cele asiatice (China, Japonia, India), cele din America Latină și cele din spațiul postsovietic (Europa de Est) (Hofstede, 1980/2001). în ceea ce privește raportarea indivizilor la normele grupului, Singelis și colaboratorii săi (1999) au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Singelis și colaboratorii săi (1999) au evidențiat că subiecții din culturile colectiviste acceptă normele fără a-și pune problema dacă e bine să o facă sau nu; acceptarea acestor norme semnifică o puternică asumare implicită a culturii proprii. în culturile individualiste există o anumită ambivalență (Hui, Yee, 1999), căci, chiar dacă indivizii acceptă normele grupului, ei își pun întrebări cu privire la necesitatea și utilitatea lor, găsind dificilă supunerea. Așadar, comportamentul subiecților poate fi conform normelor, dar în plan cognitiv și afectiv există îndoieli
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai ales cele care țin de stratul profund și durata lungă istorică (Braudel, 1958/ 1998). în societățile cu tradiție puternică, ce modelează semnificativ relațiile și structurile sociale, colectivismul poate persista, așa cum s a afirmat deja, în ciuda dezvoltării economice pe tipar individualist, cum este cazul Japoniei. Totuși, se pot regăsi și elemente caracteristice individualismului, născute prin diverse schimbări structurale, care dovedesc astfel complexitatea socială și economică a prefacerilor identitare la nivel macrocultural, ca expresie a istoricității ce însoțește articularea dimensiunilor individualism-colectivism. S-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nivel macrocultural, ca expresie a istoricității ce însoțește articularea dimensiunilor individualism-colectivism. S-a observat că persoanele dintr-o societate colectivistă dobîndesc o mai mare susținere socială din partea familiei, a prietenilor și a colectivului de lucru decît cele dintr-o societate individualistă. Acestea din urmă tind spre a se confrunta cu problemele fără a cere ajutorul altora, spre a le rezolva singuri, pe cînd cei din societățile colectiviste vor căuta ajutorul celorlalți din in-grup (Sinha, Tripathi, 1994). Subiecții din națiunile individualiste sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
societate individualistă. Acestea din urmă tind spre a se confrunta cu problemele fără a cere ajutorul altora, spre a le rezolva singuri, pe cînd cei din societățile colectiviste vor căuta ajutorul celorlalți din in-grup (Sinha, Tripathi, 1994). Subiecții din națiunile individualiste sînt învățați să valorifice și să urmărească independența și realizările personale (Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personale (Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent pe cultivarea relațiilor sociale. John Locke este o figură centrală și extrem de influentă în cultura americană; esența poziției sale exprimînd un individualism aproape ontologic, conform căruia individul este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]