905 matches
-
îi revine competența de judecată, potrivit dispozițiilor art. 35. În cazul prevăzut în art. 35 alin. 3, reunirea cauzelor se hotărăște de instanța civilă, care trimite dosarul instanței militare căreia îi revine competența. Cazuri speciale Articolul 37 În cazurile de indivizibilitate prevăzute în art. 33 lit. a) și b), precum și în cele de conexitate, cauzele sunt reunite dacă ele se află în fața primei instanțe de judecată, chiar după desființarea hotărârii cu trimitere de către instanță de apel sau după casarea cu trimitere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173452_a_174781]
-
de către instanță de apel sau după casarea cu trimitere de către instanță de recurs. Cauzele se reunesc și la instanțele de apel, precum și la cele de recurs, de acelasi grad, dacă se află în același stadiu de judecată. În cazul de indivizibilitate prevăzut în art. 33 lit. c), cauzele trebuie să fie reunite întotdeauna. Disjungerea Articolul 38 În cazul de indivizibilitate prevăzut în art. 33 lit. a), precum și în toate cazurile de conexitate, instanța poate dispune, în interesul unei bune judecați, disjungerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173452_a_174781]
-
de apel, precum și la cele de recurs, de acelasi grad, dacă se află în același stadiu de judecată. În cazul de indivizibilitate prevăzut în art. 33 lit. c), cauzele trebuie să fie reunite întotdeauna. Disjungerea Articolul 38 În cazul de indivizibilitate prevăzut în art. 33 lit. a), precum și în toate cazurile de conexitate, instanța poate dispune, în interesul unei bune judecați, disjungerea cauzei, astfel că judecarea unora dintre infractori sau dintre infracțiuni să se facă separat. Secțiunea IV Dispoziții comune Excepții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173452_a_174781]
-
arătate în art. 279 lit. b) și c), organul de urmărire penală cheamă persoană vătămată și dacă aceasta declară că face plingere prealabilă, după caz, continuă urmărirea penală sau trimite cauza organului competent. Procedura în caz de conexitate sau de indivizibilitate Articolul 281 În caz de conexitate sau de indivizibilitate între infracțiunile arătate în art. 279 lit. a)-c), daca disjungerea nu este posibilă, se aplică procedura prevăzută în art. 35. Aceeași procedură se aplică și în cazul când conexitatea sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173452_a_174781]
-
de urmărire penală cheamă persoană vătămată și dacă aceasta declară că face plingere prealabilă, după caz, continuă urmărirea penală sau trimite cauza organului competent. Procedura în caz de conexitate sau de indivizibilitate Articolul 281 În caz de conexitate sau de indivizibilitate între infracțiunile arătate în art. 279 lit. a)-c), daca disjungerea nu este posibilă, se aplică procedura prevăzută în art. 35. Aceeași procedură se aplică și în cazul când conexitatea sau indivizibilitatea privește o infracțiune pentru care punerea în mișcare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173452_a_174781]
-
Articolul 281 În caz de conexitate sau de indivizibilitate între infracțiunile arătate în art. 279 lit. a)-c), daca disjungerea nu este posibilă, se aplică procedura prevăzută în art. 35. Aceeași procedură se aplică și în cazul când conexitatea sau indivizibilitatea privește o infracțiune pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plingerea prealabilă și o alta infracțiune pentru care nu se cere plingere prealabilă dacă disjungerea nu este posibilă. Articolul 282 Abrogat. Conținutul plingerii Articolul 283 Plingerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173452_a_174781]
-
Cazul infracțiunilor concurente, indivizibile sau conexe Articolul 478 În caz de concurs de infracțiuni, cănd procedura prevăzută în prezentul capitol se aplică numai unora dintre infracțiunile concurente, se procedează la disjungere, urmărirea și judecarea infracțiunilor facindu-se separat. În caz de indivizibilitate sau conexitate, daca procedura prevăzută în prezentul capitol se aplică numai unora dintre fapte ori unora dintre infractori, iar disjungerea nu este posibilă, urmărirea și judecată se fac potrivit procedurii obișnuite. Cazuri când se aplică procedura specială Articolul 479 Procedura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173452_a_174781]
-
în active imobilizate combinate într-un mod indivizibil din punct de vedere economic. Pentru a stabili dacă o investiție este indivizibilă din punct de vedere economic se va ține seama de legăturile tehnice, funcționale și strategice și de proximitatea geografică. Indivizibilitatea economică este evaluată independent de proprietate. Aceasta înseamnă că pentru a stabili dacă un proiect mare de investiții reprezintă un proiect unic evaluarea trebuie să fie aceeași, indiferent dacă proiectul este realizat de o întreprindere, de mai multe întreprinderi care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257722_a_259051]
-
fi revocată de acesta, afară numai de va proba că a făcut-o din eroare de fapt. ------------------ Dispoziția primei părți din alin. 2 al art. 1206 a fost implicit modificată prin modificarea art. 129 și 130 Cod procedură civilă Regulă indivizibilității mărturisirii nu mai are caracter obligatoriu, ci constituie o simplă îndrumare pentru judecători, care sunt datori să stăruie prin toate mijloacele legale spre a descoperi adevărul. Secțiunea V Despre jurământ Articolul 1207-1222 (Abrogate prin Decretul nr. 205 din 12.VIII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
50%). Poate deține această funcție maxim 10 de ani (două mandate). Președinte al Poloniei este Andrzej Duda. Conform Constituției, Președintele este reprezentantul suprem al statului în relațiile interne și externe, este comandantul Forțelor armate ale Republicii Poloneze, garantează inviolabilitatea și indivizibilitatea teritorului statal, precum și respectarea Constituției. Principalele sale atribuții sunt: promulgarea legilor acceptate de Parlament, ratificarea tratatelor internaționale, numirea judecătorilor, acordarea cetățeniei sau folosirea dreptului de clemență. Organul consultativ al Președintelui în cazuri de siguranță statală este Consilul Siguranței Naționale ("Rada
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
și Pandulf. În 961, Landulf al II-lea a murit, după care Pandulf și fratele său au devenit singuri principi, cu toate că mai vârstnicul Pandulf impunea o mai mare autoritate. "Chronicon Salernitanum" afirmă că este vorba de co-regență și de principiul indivizibilității dintre Capua și Benevento, așa cum fusese el declarat de către Atenulf I în anul 900, când spunea "Beneventanorum principatum eius filii Pandolfum et Landulfum bifarie regebant . . . communi indivisoque iure", adică "principatul beneventin era condus în comun de către Pandulf și Landulf sub
Pandulf Cap de Fier () [Corola-website/Science/324614_a_325943]
-
Nikulitsa, Dragash și alții, este greu de explicat acea perioadă de pasivitate. Unii istorici explică acest fapt prin concesiunile oferite de Vasile al II-lea nobilimii bulgare, cu scopul de a le câștiga obediența. În primul rând, le-a garantat indivizibilitatea Bulgariei în cadrul frontierelor sale geografice, și nu a anulat în mod oficial conducerea nobilimii bulgare, acum parte din nobilimea bizantină, ca arhoni și strategi. În al doilea rând, autocefalia Arhiepiscopatului de la Ohrid a fost recunoscută prin decrete regale, ce i-
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
făcut nimic pentru a putea promova o înțelegere, iar comunicatul final nici măcar nu a fost transmis de către reprezentanții puterilor aliate guvernelor proprii. Cu toate acestea, lucrările conferinței au evidențiat două aspecte de bază: oportunitatea intervenției aliate în războiul civil și indivizibilitatea Rusiei.
Conferința antibolșevică de la Iași () [Corola-website/Science/334792_a_336121]
-
ca Gethen să se îndrepte către un război între Karhide și Orgoreyn. Cartea prezintă două religii majore: Handdara, un sistem informal similar Taoismului și Zenului și Yomeshta, sau cultul lui Meshe, o religie apropiată de monoteism bazată pe ideea conștientizării indivizibilității timpului, atinsă în timpul unei viziuni de către Meshe, un fost Prezicător al Handdarei, în timp ce încerca să răspundă la întrebarea: Care este sensul vieții?'. Handdara este mult mai veche și predomină în Karhide, în timp ce Yomesh este religia oficială din Orgoreyn. Diferențele dintre
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
domeniile ereditare, iar soțul ei, Francis Ștefan, să fie încoronat ca împărat romano-german. Carol al VI-lea a convins majoritatea statelor din Germania să accepte Pragmatica Sancțiune , diplomă oficială întocmită pe 19 aprilie 1713 ce prevedea pe de o parte indivizibilitatea țărilor Coroanei Habsburgice, iar pe de altă parte admitea succesiunea feminină la conducerea acestor țări. Pragmatica Sancțiune a devenit necesară ca urmare a faptului că împăratul Carol al VI-lea nu avea descendenți masculini, iar în aceste condiții exista la
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
este permisă utilizarea interogatoriului ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare sau pentru dovedirea motivelor de divorț. Potrivit Codului civil: "„mărturisirea nu poate fi luată decât în întregime împotriva celui care a mărturisit”", însă teoria dominantă consideră că regula indivizibilității mărturisirii judiciare este subordonată principiului rolului activ al judecătorului, astfel că judecătorul poate diviza mărturisirea calificată ori complexă. Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului pot servi la stabilirea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu alte fapte și
Mărturisire () [Corola-website/Science/314626_a_315955]
-
confirma Actul Guvernamental adoptat cu două zile în urmă, și "Zaręczenie Wzajemne Obojga Narodów" (Declarația Comună a celor Două Popoare, respectiv a Coroanei Poloniei și a Marelui Ducat al Lituaniei) din 22 octombrie 1791, prin care se afirma unitatea și indivizibilitatea Poloniei și a Marelui Ducat ca un singur stat și a reprezentării lor egale în organismele de guvernare. Declarația Comună întărea uniunea, păstrând intacte mai multe aspecte federative ale statului. Constituția din 3 mai a rămas până la sfârșit incompletă. Coautorul
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
a o face în evul mediu toți regenții cari vindeau, amanetau, sau împărțeau teritoriul lor ca niște moșii nu mai e astăzi compatibilă cu caracterul public al suveranității teritoriale. Dreptul public modern. mănține din contra ca regulă principiul nealienabilității și indivizibilității teritoriului statului. Numai prin escepție se poate admite o înstrăinare în forma dreptului public, în temeiul unei legi sau în urma unor tratate internaționale, la cari se numără și încheierile de pace. Hugo Grotius mai cere după dreptul natural, daca o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în genere de pe fața pământului, doi pentru unul, ca să-i lase noului cetățean în perspectivă două pâni, nu una. Noi credem că înainte de discutarea articolului 7 Camerele de revizuire ar trebui să gândească la îmbunătățirea stării românilor. Neînstrăinarea absolută și indivizibilitatea pământurilor țărănești, moștenirea imobilului indivizibil de către primul sau ultimul născut, împroprietărirea celorlalți fii pe moșiile parcelate sistematic ale statului sub aceeași lege de moștenire, iată măsuri ultraretrograde, dar românești, care ar asigura sporirea populației și existența măcar a unei singure
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi departe în care n-am mai avea decât orașe străine într-un deșert românesc. Nouă ni se pare așadar că un principiu care ar trebui admis în legislațiunea noastră, cel puțin pentru un număr anumit de ani, este indivizibilitatea pământurilor țărănești, pe lângă neînstrăinarea lor cătră nesăteni, va să zică maioratul. Dar corolarul acestei măsuri generale trebuie să fie neapărat parcelarea sistematică a moșiilor statului între minorii familiilor, adecă formarea altor minorate, minorum gentium, pe moșiile statului. în sine, pentru stat e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aliena niciodată (pentru că atunci poporul și-ar pierde calitatea de popor și ar deveni „un agregat de oameni”), și nici nu se poate diviza. Afirmând inalienabilitatea suveranității, Rousseau se opune lui Pufendorf și contractului său de supunere, iar insistând asupra indivizibilității ei, se opune teoriei lui Hobbes cu privire la reprezentare; pentru acesta din urmă, unitatea reprezentantului, care este exterior pactului social, este cea care dă unitatea poporului. Nu avem deci temeiuri nici să renunțăm voluntar la libertate, nici să distingem diverse puteri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Pache, este primul care pune să se graveze deviza pe frontonul edificiilor publice ale capitalei, exemplul său fiind urmat de autoritățile departamentale, care Îi invită pe locuitori să-și picteze sloganul (În care ghicim o umbră de amenințare) „Unitate și indivizibilitate pentru Republică; Libertate, Egalitate, Fraternitate sau moarte” pe zidurile caselor. Trei decenii mai târziu, În timpul Monarhiei din Iulie, se Încearcă scoaterea devizei din tăcerea În care fusese aruncată sub Imperiu, Însă de data aceasta este rândul libertății și egalității să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
o delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca expresie
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în acei ani, comparativ cu perioadele istorice care au urmat. Introducere Nicolae Titulescu poate fi considerat, pe bună dreptate, “briliantul” politicii externe românești în perioada interbelică. Susținând impunerea “forței dreptului” în dauna “dreptului forței”, în relațiile internaționale, autor al formulei “indivizibilității păcii” văzută de acesta ca “o stare de spirit”, pronunțându-se pentru respectarea suveranității, egalității în drepturi a tuturor statelor, pentru “spiritualizarea frontierelor”, Titulescu un mare vizionar. Folosindu-și această calitate de a fi în stare să “citească” viitorul, Titulescu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]