1,177 matches
-
precizie că progenitorii specifici ai SNE, fără potențial ecto-mezenchimo-formator sau melanocito-formator, se dezvoltă din crestele neurale vagale, truncale craniale și sacrale (1, 2, 3, 4, 24, 27). Potențialul inductor al crestelor neurale este bine cunoscut, dar momentul inițial și factorii inductori ai segregării și prespecificării materialului neuroenteroformator din crestele neurale primare în faza premigratorie rămân încă o enigmă (25). Studii experimentale recente cu celule neuroenterice au permis precizarea topografiei surselor materialului migrator și secvențele temporo-spațiale ale migrării propriu-zise (28, 29). La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
redistribuirea și dirijarea sângelui spre musculatura scheletică, bronșiile se dilată favorizând preluarea O2 atmosferic și eliminarea CO2 din organism. Concomitent, are loc intensificarea glicogenolizei hepatice și creșterea glucozei sanguine, indispensabilă metabolismului energetic cerebral și muscular. La rândul său, predominența parasimpatică inductoare de „rest and digest”, reduce frecvența cardiacă și crește motilitatea și secrețiile glandulare ale tubului digestiv (glande salivare, gastrointestinale, căi biliare, pancreatice), intensificând degradarea mecanică și chimică a alimentelor, întregită de activarea proceselor de absorbție și depunere a nutrimentelor în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale temperaturii corporale în două principale moduri: reflex și voluntar. Regiunea preoptică mediană a hipotalamusului anterior fiind bogată în neuroni sensibili la cald contribuie la realizarea reacțiilor termolitice induse de vasodilatația cutanată și sudație. Astfel, hipotalamusul coordonează atât mecanismele termogenetice inductoare de căldură, cât și pe cele termolitice de îndepărtare a excesului caloric, asigurând echilibrul balanței termice. Componenta vegetativă simpatică a termoreglării influențează simultan atât termogeneza metabolică realizată de intensificarea glicogenolizei hepatice și musculare, însoțită de lipoliza țesutului adipos brun pe cale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între cerințele organismului și capacitatea sa de răspuns. Această percepție subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin care persoana se evaluează pe sine pentru a determina potențialul său de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evitare. Primele, direcționează atenția persoanei spre modalități de neutralizare a stresului pentru a controla sau preveni efectele acestuia, în timp ce celelalte care se referă la modalități de deturnare a atenției de la sursa stresului în direcția autoapărării eului. 9.1.1. Agenți inductori de stres la locul de muncă În special începând cu anii ’90, o dată cu accentuarea globalizării, angajații sunt supuși unor situații tot mai stresante, datorită schimbărilor care au loc și care conduc la o creștere a insecurității posturilor și la suprasolicitare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de bio-feedback sau programele de training vizând managementul stresului sau timpului, ori îmbunătățirea abilităților sociale. Primele sunt denumite intervenții secundare, iar programele de training, intervenții terțiare, ambele acționând mai degrabă la nivelul reducerii morbidității generale decât țintit la nivelul agenților inductori de stres ocupațional. Alături de aceste acțiuni generale, există o serie de intervenții primare care vizează structuri la nivel structural sau organizațional menite să combată stresul. Aceste intervenții sunt menite să reducă influența unor agenți organizaționali nocivi cum ar fi reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
21 1.1. Prolegomena. Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator și eul empiric / 34 1.4. Emergentă eului creator / 36 1.5. Urizen că Doppelgänger al lui Blake / 47 Partea a II-a. Factorii inductori / 59 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake / 62 2.2. Imaginația / 66 2.3. Inspirația / 79 2.3.1. Forme indefinite ale inspirației / 87 2.3.2. Ipostaze personificate ale inspirației / 90 2.3.2.1. Dumnezeu / 90 2
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de înțeles în absența unei investigații practico-teoretice pe trei coordonate principale. Prima ar fi cea a eului ca subiect al cunoașterii, acesta fiind, evident, cel ce experimentează starea vizionara, receptorul propriu-zis al viziunii. A doua ar fi constituită de factorii inductori ai viziunii, aceștia reprezentând fenomene sau entități naturale sau supranaturale care ajută eul să intre în posesia stării vizionare și, ulterior, să convertească respectivele experiențe în materie artistică. A treia ar fi cea a viziunii propriu-zise, aceasta desemnând, pe de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
primului. După ce m-am axat asupra naturii și funcțiilor complexe ale eului blakean (implicând distincții de natură metafizica, ontologica, estetică, vizionara), am ajuns la capătul primei părți a investigației mele poetice. În continuare, discursul va fi centrat asupra analizei factorilor inductori ai viziunii, care-i permit eului să experimenteze și, ulterior, să estetizeze viziunile la care are acces. Partea a II-a Factorii inductori În interpretarea pe care o ofer, viziunile lui Blake sunt induse de o serie de factori, pe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
la capătul primei părți a investigației mele poetice. În continuare, discursul va fi centrat asupra analizei factorilor inductori ai viziunii, care-i permit eului să experimenteze și, ulterior, să estetizeze viziunile la care are acces. Partea a II-a Factorii inductori În interpretarea pe care o ofer, viziunile lui Blake sunt induse de o serie de factori, pe care ii împart în două clase sau categorii. Esențialmente, se poate vorbi, din perspectiva mea, de o genuina diadă creativă, informată, pe de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
legal, o persoană responsabilă și fiindcă este capabil de a produce o muncă artistică susținută și originală, mi se pare onest că operei sale să i se consacre o abordare cât mai sistematică. În continuare, îmi propun să examinez factorii inductori deja menționați și voi începe cu facultatea imaginației. 2.2. Imaginația Pentru că lectorul să poată înțelege mai bine imaginația vizionara, trebuie să discut în prealabil funcțiile generale ale acestei facultăți intelectuale. Formulă elementară spune că imaginația constituie "puterea de a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
are not Mine being of the same opinion with Milton when he says That the Muse visits his Slumbers & awakes & governs his Song when Morn purples The East" (E: 701). Zânele intra, la rându-le, în această subcategorie de factori inductori 92. K.M. Briggs, o specialista în temă, notează că, spre deosebire de muze însă, zânele nu trăiesc sau acționează independent, ci în comuniune cu oamenii: "Multe ființe își urmează viețile și destinele fără vreo dorința de interacțiune cu umanitatea, nerăbdătoare doar să
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
independent: nefiind supuse morții, ele transcend condiția efemera a omului. Doar în două cazuri (cel al îngerilor și diavolilor și cel al zânelor) agenții aducători de inspirație sunt influențați și chiar dominați de eul creator. Odată încheiate rândurile dedicate factorilor inductori, voi trece în continuare la radiografia viziunii în sine. Partea a III-a Esență viziunii În această secțiune, voi examina complexul modus operandi al viziunii, axându-mă atât asupra dimensiunii sale empirice, cât și asupra celei estetizate. În paralel, voi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prin medierea religiei. Ideea că Biblia este un mijlocitor al contemplației se regăsește și în poezia lui Friedrich Hölderlin. În Patmos, apare același scenariu blakean al oamenilor înnobilați de codul sacru, care acționează deopotrivă că stimulator estetic și ca factor inductor vizionar: "Wenn aber, als / Von schwellenden Augenbraunen / Der Welt vergessen / Stilleuchtende Kraft aus heiliger Schrift fällt, mögen / Der Gnade sich freund, sie / Am stillen Blicke sich üben" (1946-1985, ÎI, p. 171). Dar trebuie să recunoaștem deschis că limbajul profetic blakean
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
which I wrote & painted în ages of Eternity. before my mortal life [...]" (E: 710). În această schemă de interpretare, pare că, pentru a intra în posesia operelor eternului Blake, Blake cel muritor are nevoie de acțiunea conjugata a doi factori inductori: forță transcendență a inspirației trebuie să se conjuge cu puterea imanenta a imaginației. În al doilea rând, paradoxul viziunii rezidă în statutul binar al procesului de creație estetică (și, implicit, în aspectul dual al operei de artă). Precum am aratat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1985, p. 6). Având în minte observația lui Ferber, am încercat să nu abandonez lupta... Concret, în primele trei secțiuni, m-am străduit să demonstrez că examinarea poeticii vizionare blakeene trebuie să includă trei aspecte fundamentale: problemă eului, problema factorilor inductori și problema viziunii. Ulterior, am introdus în ecuația critică al patrulea aspect: chestiunea ipostazierii, la nivel textual (în cărțile profetice), a premiselor teoretice dezbătute anterior. Eul este un concept alunecos, dar, dată fiind importantă pe care el o dobândește în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Am pus punct acestei secțiuni prin realizarea unei radiografii sintetice a eului creator blakean, care grupează calități precum: sinceritatea deplină, devotamentul față de o cauză simultan estetică și etică, inflexibilitatea, electivitatea și puterea absolută (acordată de gnoza vizionara). În contextul factorilor inductori, apți deci de a-i permite eului să experimenteze starea vizionara și apoi s-o transforme în opera de artă, am discutat cazul a doi agenți principali, imaginația și inspirația, pe care am încercat să-i definesc pe rând. În timp ce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
verificarea structurii și organizării sale Etapa III Analiza în context printr-o reîntoarcere la principiile de argumentare ale actorilor (noi observații) și la practicile lor Fiecare dintre aceste momente trimite la tehnici variate (interviuri, teste asociative, chestionare, planșe cu desene inductoare, experimente, grile monografice). Felul în care sînt tratate datele poate permite depășirea unei perspective fenomenologice asupra conținuturilor, pentru a desprinde elementele organizatoare ale reprezentărilor. Același lucru este valabil pentru fiecare dintre tehnicile abuziv calificate drept ,,calitative'', precum interviurile asupra cărora
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
propusă de Moscovici. Putem încerca să reperăm aspectele figurative ale RS, descrise mai mult ca "expresie și producție a subiectului", și mai puțin ca "imagine, reproducere sau reflecție" (Moscovici, 1976, p. 63), utilizînd tehnici bazate pe procesul de proiecție. Planșele inductoare (Abric, 1994, p. 63) sînt un exemplu în această direcție: desenele pun în scenă tematica de anchetă într-o manieră destul de generoasă pentru ca subiecții interogați să își proiecteze propriile lor reprezentări pe obiectul ambiguu reprezentat în imagine spre a fi
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să dea curs liber tuturor ideilor sale în momentul în care îi vin în minte, fără restricții, selecții, fără cenzură pe conținut sau formă. Povestirea unui vis, a unui lapsus sau a unei situații de viață cotidiană este o formă inductoare a unui lanț asociativ și a unor reprezentări ce emană din inconștient, precum "fanteziile", "fantasmele", "imagourile", "condensări", "fi-gurări", "deplasări", "elaborări secundare". Plecînd tocmai de la aceste "semne" și "figuri" mai mult sau mai puțin mascate, terapeutul și pacientul vor începe să
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
test începe cu o întrebare în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile, expresiile sau adjectivele care îi vin în minte în fața unui termen stimul sau inductor. Asocierile produse, sau termeni induși, sînt considerate spontane și elaborate reactiv. Ele ascund o dimensiune proiectivă, deoarece cuvîntul stimulator nu este o frază sau o întrebare precisă și poate fi interpretat de fiecare subiect în funcție de propriul său cadru de gîndire
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ce trimite la înțelegerea individualizată a obiectului de reprezentare și la caracteristicile mai calitative ale elementelor unei astfel de structuri. Tabelul termenilor cel mai corelați, din punctul de vedere al frecvenței și al poziției lor medii, se prezintă pentru cuvîntul inductor "muncă", pentru ancheta lui Grize et al., după cum urmează: Asocieri induse de cuvîntul "muncă"* Poziție medie a termenilor Puternic Slab Frecvență Cele mai frecvente Salariu, a-și cîștiga traiul, bani, ocupație Contract, constrîngere Cele mai puțin frecvente Obligație, necesar Plăcere
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de asociere. Acestea sînt caracterizate de utilizarea complementară a mai multor metode (chestionare, scale, diferențiatori semantici, grafici sau metaforici, interviuri semidirective). În această sarcină, li se cere subiecților să traseze ei înșiși legături de înlănțuire sau de implicare între cuvîntul inductor (poziționat în centrul paginii) și termenii care îi vor fi asociați. Li se propune și conotarea diferitelor cuvinte induse de semnele (+) sau (-). Acest procedeu s-ar înrudi cu o formă de "tehnică proiectivă", pentru a repera "structurarea hărții semantice induse
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diferitelor cuvinte induse de semnele (+) sau (-). Acest procedeu s-ar înrudi cu o formă de "tehnică proiectivă", pentru a repera "structurarea hărții semantice induse de cuvintele-stimul și a explicita componentele sale conotative" (De Rosa, 1995, p. 101). Mai multe cuvinte inductoare ale unui același ansamblu reprezentațional ("națiune", "limită", "state membre" pentru RS a Europei, de exemplu) pot fi astfel testate, fie pe pagini diferite, fie pe aceeași pagină ("Est"/"Vest"). Aceste producții, proiective și asociative în același timp, fac apoi obiectul
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a doua etapă, li se cere subiecților să "explice" de ce au ales respectivele asocieri (faza de justificare). Într-o a treia etapă, li se cere să răspundă la un chestionar de caracterizare a relațiilor între acești termeni induși și cuvîntul inductor. Relațiile între elementele induse și termenul inductor sînt deja formalizate. Acestea sînt prezentate în "chestionarul SCB" care urmează acestui test asociativ. Subiecților li se propune să evalueze legăturile percepute de ei între cuvîntul inductor (S) și termenii evocați (X, Y
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]