1,161 matches
-
1 aprilie 1932 își ia subtitlul: revistă lunară independentă. Un număr din 1931 poartă mențiunea: Ediție de propagandă. Nu are data apariției. * Gazeta industriei și comerțului din Bucovina Gazeta industriei și comerțului din Bucovina publicație oficială a Asociației Generale a Industriașilor și comercianților din Bucovina, apare la Cernăuți și ființează între 1 mai 1943 - 25 decembrie 1943. Se redacta sub îngrijirea unui comitet de redacție, de trei ori pe lună, și se tipărea la Tipografia Societății de Editură și Arte Grafice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o dată” la bunul plac al unor „rechini capitaliști”, care, de astă dată, ei, cel puțin, au Învățat câte ceva din istoria unui secol, și acum ei se aliază În uriașe corporații, suprastatale, și ne propun ceea ce se numește „globalizare”? Iar legitimitatea industriașului din secolele al XIX-lea și XX de a crea produse ieftine și locuri de muncă se surpă cu repeziciune În anii noștri: capitalistul, În bună măsură, Își dublează sau triplează capitalul nu prin investiții și difuzare a produselor, ci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
greci și armeni — au ocupat aceste sectoare, imprimând românilor un complex de inferioritate. Ponderea evreilor a fost mare Îndeosebi În comerț. În fapt, societatea evreiască era ea Însăși puternic polarizată: pe de o parte unii evrei bogați, bancheri, comercianți sau industriași, pe de altă parte numeroși evrei trăind În condiții precare, În cartiere sărace. În privința științei de carte stăteau, În medie, mai bine decât românii; erau mulți evrei În profesiunile liberale: medici, avocați, jurnaliști... Incontestabil este și faptul că legionarii au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
noi. Cu toate acestea avem o constituție care pretinde așezarea Statului nou pe bresle. D. G. însă ar pretinde să rămâie muncitorimea neorganizată, cași restul Țării, pentru ca forța suverană să se exercite fără rezistență. Altul are interese de clasă (mare industriaș) etc. Legea va fi prezentată de d. Tătărăscu, în numele guvernului. Cu acest prilej d. Argetoianu a avut o butadă Signor Regele sprijină legea breslelor, ar fi spus d-sa; însă regele nu prea are trecere. * Masa Miercuri sara. Am participat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
revoluționară între muncitorii de la industria petroliferă m-au călit ca luptător practic. Aflându-mă în contact cu muncitorii înaintați din Bacu, de pildă Vațec, Saratoveț ș.a. pe de o parte, și în mijlocul furtunii celor mai adânci conflicte dintre muncitorii și industriașii petroliști, pe de altă parte, am aflat pentru întâia oară ce înseamnă a conduce mase mari de muncitori. Acolo la Bacu, am primit astfel cel de al doilea botez revoluționar de luptă, acolo am devenit calfă în uzina revoluției... În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Adrianopol (1829). Nu trebuie trecut cu vederea un anumit grad al dezinteresului autohtonilor pentru sfera comercială, mai ales la nivel internațional. După 1878, când le-a fost recunoscută cetățenia română, evreii, foști sudiți austrieci, ruși, sau prusaci, au devenit importanți industriași și negustori ai orașelor moldovene, contribuind substanțial la creșterea și diversificarea ramurilor de comerț și industrie, la apariția unor noi ramuri. În ceea ce privește evreii meșteșugari, mai puțin numeroși decât negustorii, erau considerați sobri, ordonați și harnici (Radu Rosetti). În economia țării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și această penibilă problemă rezolvată, dar că depinde, probabil, de eliberarea prizonierilor noștri din Germania; dânsa însă va porni, desigur, cu primul convoi. Până la evacuare, m a rugat să i se permită să viziteze pe d-na Wolf, soția marelui industriaș, căci îi era foarte penibilă viața de izolare ce duce. „Nimeni nu vă poate înțelege mai bine ca mine, doamnă, zece luni am fost internată de germani într-o mănăstire, unde nu puteam primi pe nimeni. Voi face ce voi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Criza a impus evident o amenințare pentru aristocrație și proprietarii de terenuri, al căror statut rural tradițional, identificat în continuare în unele zone ca feudal, a fost din ce în ce mai subminat de negustorii bogați și industriași care își cumpărau pozițiile de influență. Societatea britanică a rămas stratificată, desigur, dar mult mai puțin decât înainte, iar acceptabilitatea socială, profesională, personală și financiară din ce în ce mai ridicate mergeau mână în mână. Acest proces a fost simbolizat și accentuat de înmulțirea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
politică, pentru noile clase mijlocii apartenența la partid oferea asemenea oportunități de carieră și avansare, mobilitate socială ascendentă și noi relații sociale, încât pentru mulți, partidul și viața au devenit în mod inextricabil interconectate. Astfel de aranjamente au deschis uși industriașilor (și, prin căsătorie, tinerelor femei) dincolo de care chiar jumătate de secol mai devreme puțini ar fi visat să treacă și care erau indicatori ai unei adaptabilități ce contribuia mult la susținerea sistemului în sine. Astfel că până la începutul secolului XX
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
În viața mea nu le-am răspuns obraznic, niciodată nu i-am contrazis. Astăzi rămân uneori siderată când aud cum vorbesc unii copii - fiice sau fii - cu părinții lor. R.P. Ați fost, doamnă Ralian, fată de bancher și nepoată de industriaș. Totuși, după ani și ani, ați ajuns la Ministerul Culturii, într-un post important. Cine a produs această răsucire de carieră și, în fond, de viață? În mod normal, un asemenea dosar ar fi fost cea mai sonoră tinichea de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
lui de artă și cu poziția-i plină de pitoresc, merită poate afecțiunea noastră; ieșenii însă, cu atitudinea lor, nici într-un caz..." În primul rând, atitudinea aceasta e a oamenilor politici și a înalților demnitari. Un vechi antreprenor și industriaș din Iași, care a condus câțiva ani de-a rândul construcția palatului de justiție de acolo, îmi povestea cândva scena aceasta: "...Trecuse mai mult de un an de zile de când ministerul nu-mi mai făcuse nici o plată și de când refuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de evrei, nu este decât un singur mijloc : munciți și civilizați-vă” <endnote id="(898, p. 33)"/>. De la aceeași tribună, deputatul evreu Mayer Ebner (din Cernăuți) declara următoarele În 1926 : „Nu-i va trece nimănui prin minte de a contesta industriașului și meseriașului evreu productivitatea sa” ; iar În 1928, deputatul Wilhelm Filderman (reprezentând Uniunea Evreilor din România) critica manualul de geografie a României pentru clasa a III-a, prin care se inoculau elevilor clișee negative de tipul „evreii se ocupă cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iunie 1999, pp. 12-13 ; și Andrei Oișteanu, „Străinul stereotip. Legende de imagologie etnică”, Dilema, nr. 467, 22-28 februarie 2002, p. 7. 607. Este imaginea predilectă a evreului În Europa secolului al XIX-lea. „Evreul este temperamental antiproducător, nici agricultor, nici industriaș, nici măcar cu adevărat comerciant”, scria socialistul francez Pierre Proudhon. „El este un intermediar, Întotdeauna fraudulos și parazit, care, În afaceri ca și În filozofie, operează prin potriveală, prin contrafacere, prin samsarlâc. [...] În economie, Întreaga sa politică e negativă ; el este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se alimenta sau de a se prezenta la autorități și s-a cerut abrogarea ei. La 17 septembrie 1940, Filderman a obținut o audiență la Ion Antonescu, în timpul căreia a demonstrat că măsurile generau nesiguranță și neîncredere printre comercianți și industriași. La 9 decembrie 1940 un al doilea memoriu, prezentând abuzurile și actele de violență ale legionarilor. Antonescu a promis cercetarea cazurilor. Un alt memoriu, la 2 ianuarie 1941, în care Filderman făcea o comparație între situația evreilor din Germania, Italia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Împrumutul reîntregirii și-a încetat activitatea la sfârșitul lunii iunie 1941, ca urmare a faptului că, mulți consilieri din comitet au fost internați ca ostatici. Pe de altă parte, internarea în lagăre a fruntașilor vieții economice, comercianți, mari proprietari sau industriași și meseriași, a făcut ca din cele 14000000 lei, sumă impusă pentru subscrieri pentru evreii din Dorohoi, să nu fie strânsă decât 7500000 lei. În această situație, președintele girant, Pincu Polak, se adresează Prefecturii județului, motivând neîndeplinirea subscrierilor și cerând
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Comunității evreilor din Dorohoi a constituit un comitet pentru Împrumutul Reîntregirii, din care făceau parte: Isidor Abramovici președinte, Mendel Segal și Cezar Segal - liber profesioniști, Zaharia Hecht, Marcu Solomon, Cună Herșcu Iancu, Samuel Birbaum, Ifraim Pomârleanu - reprezentanți comercianților, Surlich - reprezentantul industriașilor, Ianu Cojocaru, Avram Surtenberg, Casapu Aron Ițic, Daniel Araței, Șmil Araței, Avram Curs - reprezentanții meseriașilor. În septembrie 1941, președintele Comunității comunica Federație Uniunilor de Comunități Evreiești din România că s-a constituit comitetul pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul Reîntregirii pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de evrei din Dorohoi au fost internați în lagărele de muncă forțată organizate la Craiova, Târgu-Jiu, Caracal Romanați, Calafat. Printre evreii internați în lagărele de muncă forțată au fost numeroși fruntași ai vieții economice din oraș, în special comercianți și industriași, dar și membri din conducerea comunității. Ca urmare, comitetul organizat pentru subscrierea la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat lucrările. De altfel, la 22 august 1941, dr.Isac Axler, președintele Comunității cere Federației să intervină locului în drept pentru a face
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și singura soluție ar fi ca Federația să facă demersuri pentru readucerea lor în Dorohoi: Sigmund Segal, Samson Rozen comerciant, fost președinte a comunității, Zalman Simionovici, Șmiel Lobel și Iosif Marcovici - mari proprietari, Mihal Rozen, Mișu Rozner - avocați, Dolciu Lerner - industriaș, Iosub Boxer comerciant măcelar, doctorii Mendel Segal și Cezar Segal. La 16 decembrie 1941, prin decretul-lege nr.3415, Federația uniunilor comunităților Evreiești din România a fost dizolvată. Centrala evreilor din România devenea singura organizație autorizată să reprezinte interesele colectivității evreiești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
orele 19,30 și 7,30. În timpul zilei, programul pe care evreii îl aveau stabilit era în funcție de categoria din care făcea parte. Astfel, „pentru aprovizionare cu alimentele de pe piață, evreii pot circula pe stradă între orele 9 și 10; comercianții, industriașii, profesioniștii pot circula pe stradă între 7,30-8; 13-13,30; 1919,30, dar circulația acestora era pe baza ordinului de serviciu eliberat de poliție. Pentru măcelari era permisă circulația pe stradă pentru aprovizionarea cu vite în zilele și orele stabilite
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
președinte, avocat Friedrich Lipovici, avocat Dady Polak șef serviciu contencios, farmacistul H.Roșu, avocat Solomon Haifler - efor, Lipa Lipovici, contabil autorizat, cenzorul comunității, Naftale șmerler rabinul comunității, Sigmund Segal comerciant, fost vicepreședinte, Zalman Simionovici - mare proprietar și comerciant, Dolciu Lerner - industriaș, Șmiel Lobel - mare proprietar, Iosif Marcoviciproprietar, Mihal Rozen și miși Rozner, medicii Mendel Segal, Cezar Segal. În lagărul de la Târgu-Jiu a fost trimis Marcu Craft Balan - efor; în lagărul de la Caracal-Romanați au fost trimiși Mandi Rorlich, Iosif Cornișteanu -efori, Haim
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nume, printre care: avocații Solomon Zalman, Mișu Rosner, Dady Polak, Isidor Abramovici, Solomon Haifler, Moise Lipovici, medicii Mendel Segal, Cezar Segal, farmacistul Herșcu Roșu, rabinul Șmerler, comercianții Herșcu Făgădău, Sigmund Segal, Friedrich Lipovici, Leon Mihăilișteanu, Zalaman Simionovici proprietar, Lerner Dolciu industriaș, încă șase femei. Până la sfârșitul lunii septembrie 1941, prefectura județului Dorohoi comunică poliției trimiterea unor grupuri mici de evrei din lagărele de la Craiova și Romanați, pentru care cere supravegherea și confirmarea primirii lor. Important este că la 8 septembrie 1941
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
toate personajele caragialiene țin de mahala sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este una precară. În atenția lui Caragiale stă o midlle class în curs de formare, aristocrația locală sau boierimea, marii industriași, marii latifundiari, laolaltă cu marea burghezie lipsesc. Este această midlle class a funcționarilor de tot felul o lume provincială ? Depinde la ce centru ne raportăm. Centrul nu îl constituie doar Bucureștiul, Centrul cu majusculă îl reprezintă Occidentul prin marile capitale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și Pablo Neruda, laureați ai Premiului Nobel pentru literatură. Dar nu știam că principala stradă din oraș se cheamă Alemania Germania! Coloniștii germani au dat un impuls dezvoltării economice a regiunii, practicând agricultura, comerțul și mici meșteșuguri, devenind azi fermieri, industriași și bancheri respectabili. După revenirea la democrație în Chile, despre nemții din zona "lacurilor și vulcanilor" aveau să apară însă și unele lucruri stranii. În apropierea localității Parral, aflată la circa 360 de kilometri sud de Santiago și la nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
degrabă entomologice decât mineralogice, dar revoluția mi-a dat peste cap acest proiect. Mama mea, Elena Ivanovna (29 august 1876 - 2 mai 1939) era fiica lui Ivan Vasilievici Rukavișnikov (1841-1901), proprietar de pământ, judecător de pace și filantrop, fiul unui industriaș milionar și al Olgăi Nikolaevna (1845-1901), fiica doctorului Kozlov. Ambii părinți ai mamei au murit de cancer, În același an, el În martie, ea În iunie. Dintre cei șapte frați ai ei, cinci au murit În prima copilărie și dintre
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și Pablo Neruda, laureați ai Premiului Nobel pentru literatură. Dar nu știam că principala stradă din oraș se cheamă Alemania Germania! Coloniștii germani au dat un impuls dezvoltării economice a regiunii, practicând agricultura, comerțul și mici meșteșuguri, devenind azi fermieri, industriași și bancheri respectabili. După revenirea la democrație în Chile, despre nemții din zona "lacurilor și vulcanilor" aveau să apară însă și unele lucruri stranii. În apropierea localității Parral, aflată la circa 360 de kilometri sud de Santiago și la nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]