1,173 matches
-
parte, a cărei practicare în planul guvernării o gestiona prima linie a conducerii, începe să ridice și să creeze probleme. Adoptarea modelului sovietic de construire a socialismului presupunea, între altele, confiscarea sau etatizarea mijloacelor de producție aparținând claselor exploatatoare bancheri, industriași și comercianți -, ca și colectivizarea sau cooperativizarea agriculturii și meșteșugurilor, respectiv, a proprietăților țăranilor și ale micilor burghezi. Cu concursul Uniunii Sovietice, care îi oferise edificarea a 156 obiective industriale, China Populară demarează construcția planificată în 1953, odată cu primul plan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
după muncă, ci și principiul distribuției dividendelor după aportul la avuția acestora. Chiar și așa, mulți țărani, de abia împroprietăriți, sunt contrariați de această politică, dar nu obiectează masiv. În 1954, se punea problema cum să fie tratate proprietățile bancherilor, industriașilor și comercianților în perspectiva dezvoltării ,,planice, proporționale": așa-zisa transformare socialistă a acestora apărea ca un imperativ ineluctabil. Dar bancherii, industriașii și comercianții nu erau simpli plugari: aceștia erau oameni instruiți și cultivați, stăpâni ai unor active însemnate atât în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
contrariați de această politică, dar nu obiectează masiv. În 1954, se punea problema cum să fie tratate proprietățile bancherilor, industriașilor și comercianților în perspectiva dezvoltării ,,planice, proporționale": așa-zisa transformare socialistă a acestora apărea ca un imperativ ineluctabil. Dar bancherii, industriașii și comercianții nu erau simpli plugari: aceștia erau oameni instruiți și cultivați, stăpâni ai unor active însemnate atât în China, cât și peste hotare, deprinși cu lupta politică și membri ai unor partide influente, care facilitaseră accesul la putere al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Groza în China în 1954. Șeful statului român era invitat să dea o mână de ajutor în soluționarea unei probleme majore, de care ținea potrivit gândirii momentului progresul Chinei; era invitat să contribuie prin evocarea propriei experiențe la convingerea bancherilor, industriașilor și comercianților chinezi să accepte de bună voie transformarea socialistă, într-o perspectivă certă, favorabilă tuturor claselor progresiste, eliberate de servituțile dominației imperialiste și carențele societății feudale. Deși, din motive lesne de înțeles, vizitei i s-a precizat de către Partea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de fond al vizitei era urmărit în cursul conferințelor și consfătuirilor pe care dr. Petru Groza le-a rostit, respectiv, la care a participat în fiecare dintre așezările menționate, în prezența mai cu seamă a liderilor și personalităților cercurilor bancherilor, industriașilor și comercianților, a reprezentanților partidelor democrate, ai comunităților religioase și ai naționalităților minoritare. Sălile erau populate de câteva sute de auditori. La Nanjing, a avut loc o consfătuire, la Shanghai o consfătuire și o conferință, la Hangzhou o consfătuire, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
despre averea moștenită de la părinți, de studiile făcute în tinerețe. În continuare, oratorul vorbea despre averea pe care reușise să o aibă după câtva timp de la căsătorie și anume: fabrici, hoteluri, bănci, moșii etc. Cunoscut în scurt timp în cercurile industriașilor și comercianților, ca și în cercurile politice, deși tânăr este ales în consiliile de administrație ale unor societăți și întreprinderi, iar mai apoi președintele Uniunii Industriașilor Români; de câteva ori este numit ministru. ,,Cunoscând însă "bucătăria" țării și dându-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
căsătorie și anume: fabrici, hoteluri, bănci, moșii etc. Cunoscut în scurt timp în cercurile industriașilor și comercianților, ca și în cercurile politice, deși tânăr este ales în consiliile de administrație ale unor societăți și întreprinderi, iar mai apoi președintele Uniunii Industriașilor Români; de câteva ori este numit ministru. ,,Cunoscând însă "bucătăria" țării și dându-și seama că poporul nu va mai mânca mult timp mâncarea ce i se pregătea (mai ales în timpul crizei din 1929)", dr. Petru Groza a hotărât să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a avea o mare putere de convingere. Cei prezenți cunoșteau foarte bine din propria experiență ce înseamnă agresiunea economică și dominația politică ale imperialismului. Aflând de situația asemănătoare din România (expunerea era plină de amănunte, uneori fiind vorba de mari industriași americani, englezi, germani, cu care avuseseră și ei de a face), ei se simțeau mai apropiați de vorbitor, de cele spuse de el. Potrivit însemnărilor din acea vreme: Când tovarășul președinte vorbea despre propria avere din trecut de fabrici, bănci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
apropiați de vorbitor, de cele spuse de el. Potrivit însemnărilor din acea vreme: Când tovarășul președinte vorbea despre propria avere din trecut de fabrici, bănci, hoteluri, moșii etc., auditoriul începea să zâmbească, iar când spunea că a fost președintele Uniunii Industriașilor Români izbucneau în hohote de râs. Erau de acum gata să asculte orice. În felul acesta, conferința era urmărită cu un deosebit interes. Într-adevăr, cele ce auzeau îi interesa foarte mult și constituiau probleme care îi frământau zi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
influența pe care au avut-o cuvintele sale asupra auditoriului. Aceste scrisori au fost reținute de gazde și este de presupus că, în elaborarea politicii de transformare socialistă a industriei și comerțului, conducătorii chinezi au ținut seama de opiniile bancherilor, industriașilor și comercianților autohtoni. Se știe că etatizarea proprietăților acestora s-a făcut cu o evidentă grijă pentru menținerea confortului familiilor lor, ei înșiși au fost menținuți în pozițiile manageriale ce le deținuseră anterior, pentru activele încorporate în proprietatea de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
noi. Cu toate acestea avem o constituție care pretinde așezarea Statului nou pe bresle. D. G. însă ar pretinde să rămâie muncitorimea neorganizată, cași restul Țării, pentru ca forța suverană să se exercite fără rezistență. Altul are interese de clasă (mare industriaș) etc. Legea va fi prezentată de d. Tătărăscu, în numele guvernului. Cu acest prilej d. Argetoianu a avut o butadă Signor Regele sprijină legea breslelor, ar fi spus d-sa; însă regele nu prea are trecere. * Masa Miercuri sara. Am participat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
revoluționară între muncitorii de la industria petroliferă m-au călit ca luptător practic. Aflându-mă în contact cu muncitorii înaintați din Bacu, de pildă Vațec, Saratoveț ș.a. pe de o parte, și în mijlocul furtunii celor mai adânci conflicte dintre muncitorii și industriașii petroliști, pe de altă parte, am aflat pentru întâia oară ce înseamnă a conduce mase mari de muncitori. Acolo la Bacu, am primit astfel cel de al doilea botez revoluționar de luptă, acolo am devenit calfă în uzina revoluției... În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o dată” la bunul plac al unor „rechini capitaliști”, care, de astă dată, ei, cel puțin, au Învățat câte ceva din istoria unui secol, și acum ei se aliază În uriașe corporații, suprastatale, și ne propun ceea ce se numește „globalizare”? Iar legitimitatea industriașului din secolele al XIX-lea și XX de a crea produse ieftine și locuri de muncă se surpă cu repeziciune În anii noștri: capitalistul, În bună măsură, Își dublează sau triplează capitalul nu prin investiții și difuzare a produselor, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și Pablo Neruda, laureați ai Premiului Nobel pentru literatură. Dar nu știam că principala stradă din oraș se cheamă Alemania Germania! Coloniștii germani au dat un impuls dezvoltării economice a regiunii, practicând agricultura, comerțul și mici meșteșuguri, devenind azi fermieri, industriași și bancheri respectabili. După revenirea la democrație în Chile, despre nemții din zona "lacurilor și vulcanilor" aveau să apară însă și unele lucruri stranii. În apropierea localității Parral, aflată la circa 360 de kilometri sud de Santiago și la nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
toate personajele caragialiene țin de mahala sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este una precară. În atenția lui Caragiale stă o midlle class în curs de formare, aristocrația locală sau boierimea, marii industriași, marii latifundiari, laolaltă cu marea burghezie lipsesc. Este această midlle class a funcționarilor de tot felul o lume provincială ? Depinde la ce centru ne raportăm. Centrul nu îl constituie doar Bucureștiul, Centrul cu majusculă îl reprezintă Occidentul prin marile capitale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și un arestat, urmat de santinela cu arma în mînă. Nebărbierit, cu părul zburlit, fără cravată la gît și fără șireturi la ghete, cu hainele motolite, arestatul era inginerul Nicolae Malaxa. Am fost, desigur, extrem de surprins. Nicolae Malaxa era marele industriaș, cunoscut de toată lumea. S-a făcut că nu știe cine eram și s-a oprit, respectuos, în fața biroului meu. Grefierul a tras din teancul de dosare acela cu numele Malaxa. L-am invitat să ia loc pe scaunul din fața mea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile țăranilor sînt expropriate, locuințele oamenilor sînt naționalizate, prăvăliile negustorilor, atelierele meseriașilor, fabricile industriașilor, totul este confiscat, totul devine proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și banii din pungile oamenilor sînt furați într-o noapte: moneda țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta. Noua monedă, importată din Rusia, nu este distribuită decît cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de lei cu înarmările, în loc ca acești bani să fie întrebuințați cu folos? Pentru ce nu sunt dați pentru ajutorarea celor lipsiți de lucru, pentru școli, pentru cărți, spitale și alte opere folositoare omenirii? Pentru că războiul este opera capitaliștilor - și industriașii care fac arme sunt stăpânii guvernelor și din ocupația lor sinistră ei scot averi fabuloase. Pentru că toți capitaliștii de orice fel, știu că în caz de război ei nu vor pleca să lupte, ci vor câștiga averi vânzând marfă proaspătă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din Paris (Înalte Studii Comerciale), moștenire a Imperiului Austriac. După aceea, își susținuse doctoratul la Universitatea din Torino. Lucrase ca funcționar la Reșița și, în ultimul timp, fusese salariat la Tehnoimport. Intrase în tratative pe teme de import cu un industriaș italian, care-i trimisese niște pachete. Acestea făcuseră obiectul unui denunț, fiind considerate plata pentru încheierea unor tranzacții în condiții dezavantajoase pentru România. Așa că acum era în închisoare. Mi-a spus că nu avea telefon acasă, dar microfoanele fuseseră instalate
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
locuința din care fuseseră alungați. În notele ei, Sanda Stolojan povestește evacuarea zbuciumată a familiei Stolojan, din cartierul lor frumos spre o mahala sinistră numită Grivița Roșie. Prin legea din 19 aprilie 1950, statul confisca bunurile orășenești aparținând „foștilor mari industriași, foștilor boieri, foștilor bancheri, foștilor mari comercianți și tuturor elementelor vechii mari burghezii“, noțiune destul de vagă pentru a putea permite toate interpretările. 1949 a fost anul în care a demarat o altă grozăvie comunistă: colectivizarea forțată a pământului. La 2
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
jumătatea lui februarie, să fie deportați din București: în primul rând, familiile deținuților politici, ale celor deportați, ale emigranților (prin familie înțelegându-se soțul, copiii, ascendenții, frații); în al doilea rând, militarii scoși din funcție, foștii magistrați și avocați, foștii industriași și comercianți cărora li se naționalizaseră întreprinderile, foștii proprietari funciari care posedaseră mai mult de 10 hectare, pensionarii mai tineri de 70 de ani. Deportații din prima categorie n-au dreptul să ia cu ei mai mult de 50 de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
purtau bine diademele și umerii lor, scoși din decolteuri bogate, rezistau cu îndîrjire la asaltul anilor. În cel de-al doilea sertar, baronii și cei recent înnobilați ardeau de dorința de a face parte din primul sertar, ca și marii industriași și bancherii bogați, și așa mai departe... "Cuiul" pentru diplomați era că trebuiau să se ferească să amestece sertarele și să invite, la același dineu, persoane de la niveluri diferite. Unii dintre colegii noștri, pătrunși de idei liberale, pretindeau că nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aride, ne plimbam prin pădurea deasă a stațiunii, unde se piteau construcții în stilul Napoleon al III-lea. Plătind un modest drept de intrare, pentru opere de binefacere, publicul era lăsat să viziteze, în subsolul unei frumoase proprietăți aparținînd unui industriaș textilist unde era cazată delegația franceză blockhausul amenajat pentru împăratul Wilhelm, care locuise în acea vilă cît stătuse la Spa, în perioada războiului. Printr-o ușă de oțel de modelul celor prin care pătrunzi în turela cuirasatelor sau în încăperile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
referitoare la alegerile comunale din Capitală, din iunie 1888: La alegerile comunale, luptă mare. Liberalii disidenți nu admit ca ei să nu facă parte din Consiliul Comunal, de aceea prezintă listă deosebită la Colegiul I, cu Nicolae Fleva. Comercianții și industriașii și cooperatorii lui Dimitrie Butculescu, neobositul luptător pentru cauza cooperației, pun și ei listă la același colegiu, apoi fac alianță cu Nicolae Fleva și prezintă listă împreună. Nicolae Fleva, „Tribunul“, cum i se spunea, avea o mare popularitate; mulți credeau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
organizau producția seriilor repetitive prezintă semne de epuizare și sunt repuse în cauză. Pentru a contracara încetinirea consumului provocată de saturarea piețelor domestice cu bunuri de consum de folosință îndelungată și pentru a răspunde mai bine nevoilor individualiste de diferențiere, industriașii au imaginat noi moduri de stimulare a cererii, fondate pe segmentarea piețelor, pe multiplicarea referințelor, pe modificarea variantelor de produse plecând de la componente identice. Sistemul producției de masă a lăsat locul unei logici de proliferare a varietății. Extinderea gamelor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]