5,610 matches
-
prezent, revoluția informatizării prin tehnologiile de excepție pe care le pune la dispoziție creează o formă de dezvoltare a capitalismului în care esențiale sunt cunoașterea informațională bazată pe tehnologia computerizată, informatizarea proceselor și comunicarea simbolică. În schimb ce în perioada industrializării capitalismul se concentra pe creșterea cantitativă a bunurilor și a profitului, actuala formă de capitalism se caracterizează printr-o sporire a puterii de cunoaștere care este direct proporțională cu nivelul informatizării. Această modificare a capitalismului nu rămâne în sfera economicului
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
În paranteză fie spus, chipul lui Tudor Vladimirescu a apărut pe bancnota de 1000 de lei emisă de Banca Națională a României, în anul 1948. Apoi, în 1966 Banca Națională a emis bancnota de 25 de lei. În noile condiții socio-economice, marcate de industrializarea României, figura lui Tudor Vladimirescu de pe fața bancnotei este asociată cu brandul pe care acesta îl reprezintă, sugerat de imaginea uzinei de pe verso. Ei, dar a venit „revoluția” din decembrie ’89, după care economia românească - asemeni celui care a dat
TUDOR VLADIMIRESCU, UN FOST BRAND DE ŢARĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379914_a_381243]
-
decurgea convingerea sa și, desigur, a acoliților în infailibilitatea deciziilor luate de unul singur, Stalin, prin urmare, avea mare nevoie pentru întreținerea mitului perfecțiunii, ca propriile erori, cauzatoare de imense dificultăți politico-economice (asasinatele în masă, războiul cu credința și libertatea, industrializarea nerealistă, colectivizarea forțată etc.), să le pună în cârca „dușmanilor poporului”. După mai mulți ani de strânsă colaborare, Boris Bajanov și-a format următoarea părere despre „marele” conducător: „Rezumând, voi spune: Stalin a fost un om amoral, cu predispoziție pentru
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
timpul și constatăm treptat că și-a mărit iarăși viteza de turație. Pe neștiute, pe ocolite, pe furiș, dar constant și sigur, ne-a luat în vârtejul ei și iată că acum, cu toții fredonăm pe diferite variante:"n-am timp". Industrializarea rapidă ne-a adus confort, dar ne-a furat din timp. Nimeni nu mai are timp de nimic, de visare, de iubire, de înțelegere, de reculegere, de viață pentru noi înșine, de așteptare răbdătoare. Cine o face, iese din ritmul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
timpul și constatăm treptat că și-a mărit iarăși viteza de turație. Pe neștiute, pe ocolite, pe furiș, dar constant și sigur, ne-a luat în vârtejul ei și iată că acum, cu toții fredonăm pe diferite variante:"n-am timp". Industrializarea rapidă ne-a adus confort, dar ne-a furat din timp. Nimeni nu mai are timp de nimic, de visare, de iubire, de înțelegere, de reculegere, de viață pentru noi înșine, de așteptare răbdătoare. Cine o face, iese din ritmul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
După Ștefan Zeletin, un orașul parazitar de patru milioane, câte unul de romanii occidentalizați, maghiari, germani și evrei, exploata 16 milioane de țărani analfabeți, prost hrăniți în folosul lui și mai ales a metropolelor din occident. La modernizarea Vechiului Regat, industrializarea Românie, evreii au avut un rol de frunte, iar la demararea dictaturii de dezvoltare, ocupau mai toate posturile de comandă. Sub Ceaușescu evreii au fost înlocuiți mai ales cu olteni, așa că ei au emigrat în masă. Din 1989 democratizarea o
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
o anamneză a vieții dvs.? Tudor Ghideanu: Ar trebui să încep, în răspunsul meu, de la momentul istoric real al patriei, când Școala națională a trebuit să fie reclădită de la A la Z în România. Momentul a fost legat de marea industrializare a țării, când, în Moldova au trebuit constituite fabrici, uzine, combinate metalurgice și siderurgice la Galați, la Iași, la Roman, la Onești etc. S-a impus și s-a realizat o dezvoltare simultană a țării, de pe vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
biodiversității”. Rezumând previziunile lui James Canton, se poate spune că viitorul este într-adevăr nepredictibil, iar ruptura de trecut va fi mult mai radicală decât cea marcată de trecerea de la marile descoperiri geografice și producția manufacturieră, la lumea modernă și industrializarea din sec. al XIX lea al XX lea. „Ocupat până ieri cu interpretarea trecutului, istoricul va trebui să învețe să-l priceapă, să-l expună și să-l explice prin prisma unui viitor alternativ, făcând din trecut trecut-uri și
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
pensia drastic diminuată nu le mai ajunge să trăiască nici măcar la limita decenței, să-i readucă în satele pe care le-au părăsit în cadrul atât de celebrelor, prin tam-tamul propagandistic făcut în jurul lor, mutații geografico-sociale prilejuite de furia megalomanică a industrializării socialiste din anii 50-60. Nonagenarul are bucuria să vadă că măcar una din fetele lui, Angelica Răducanu și soțul ei, Ilie, s-a întors la vatra părintească. N-a recurs din convingere, ci din stringentă nevoie, de nu cumva din
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
ne erau dați drept exemplu de succes literar, unul scriind romanul despre sentimentele combinelor, semănătorilor și secerătorilor mecanice pe întinsurile stepei, iar altul romanul cu trăiri de buldozere, aparate de sudură la ger, macarale trasportatoare și inginerii de montaj în industrializarea ghețurilor siberiene. Și se mai constituiau în cuplu exemplar prin încasări cu care au dus-o bine până la adânci bătrânețe, în urma tirajelor uriașe pe care li le-a impus aceeași critică de direcție, transformată-n indicații de CAER literar, către
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
firii noastre; negarea identității românești a populației majoritare și inocularea românofobiei; instrumentarea unui regim al „terorii memoriei”, al controlului, al constrângerilor și al persecuțiilor individualității umane pentru cea mai mică încercare de gândire liberă în raport cu regimul totalitar comunist; - promovarea unei industrializări și urbanizări de tip colonial, cu grave consecințe pe plan etnodemografic; înregistrarea unor mari dezechilibre ecologice și a unor urmări nefaste pentru sănătatea populației în urma experimentelor în sfera agriculturii bazate pe chimizarea și concentrarea excesivă a producției agricole; formarea unei
CE MAI POATE ÎNSEMNA 9 MAI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346886_a_348215]
-
nu servea când mergea la serviciu, ca să nu-i miroase gura. Săptămâna trecută a venit în audiență la mine, Popescu, directorul de la Baza județeană a Centrocoop și mi-a spus că de la întâi pleacă la pensie Diaconu, șeful sectorului de industrializare a legumelor și fructelor. În locul lui, îl numește pe Dan Stamate, care-i inginer și specialist în industria alimentară, iar locul lui de șef de birou rămâne liber... pentru tine! Postul prevede studii superioare, dar a zis că aranjează cu
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
culturii și societății românești și care suscită revolta minorităților naționale. Spiritul autohtonist triumfalist care a servit la gruparea maselor în jurul regimului Ceaușescu a beneficiat de audiență, în măsura în care puterea a reușit să convingă probînd o capacitate de dezvoltare și modernizare prin industrializare. Asociat mizeriei, același discurs naționalist exacerbat s-a transformat, în lipsă de speranță colectivă, în haz de necaz. Recurgerea la tradiție prin excluderea celuilalt funcționează și astăzi ca substitut de proiect politic, ca mijloc de șantaj intern și extern. Și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bună dezvoltare divizează elitele după interesele lor economice și după reprezentarea specifică a viitorului națiunii. Liberali și conservatori sînt împărțiți: primii ar reprezenta interesele industrialiste, ceilalți pe cele agrare. Divizările sînt de fapt mult mai complexe: conservatorii, convinși de necesitatea industrializării, se opun liberalilor în privința modalităților acestei politici și sînt mult mai deschiși față de investitorii străini. Dorința liberalilor privește stabilirea și menținerea controlului de stat asupra bogățiilor naționale. Ei sînt promotorii controlului de stat asupra băncii, ei sînt fondatorii, în 1880
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Liberalii își impun hotărîrea introducînd în 1904 o nouă lege protecționistă. Conservatorii se plîng de faptul că mașinile agricole ar fi importate la costuri prea ridicate și explică faptul că beneficiari ai acestei protecții sînt străinii care măresc, printr-o industrializare rapidă, depopularea satelor și ruina morală a țărănimii dezrădăcinate. Liberalii dispun de un contra-argument: ei votează în 1887 o lege de încurajare a industriei și o completează în 1912, pentru că "străinii vin în România ca să cîștige bani și apoi se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest profit burghez nu ar ști să reziste multă vreme, deoarece piața internă se degradează. Programul socialist propune transferul proprietății de stat către comune și transferul progresiv la comune al marilor proprietăți. Întreprinderile vor fi fondate pornind de la asociațiile muncitorești. Industrializarea este posibilă prin formarea unei piețe interne ce ar rezulta din îmbunătățirea vieții țărănimii. Socialismul nu este o utopie, ci forma socială care va înlocui forma burgheză de după feudalism. Stere își exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
70% din locurile din Cameră. Încredințați de sprijinul regelui, convinși că lor le revine sarcina de a conduce destinele României Mari, care este pentru ei o prelungire a Vechiului Regat, liberalii se lansează într-o acțiune de centralizare și de industrializare. Mizînd pe exploatarea zăcămintelor și a resurselor energetice petrol, gaze naturale în Transilvania (la est de Cluj), fier în Banat -, ei se străduiesc să creeze și să controleze resursele interne de finanțare, să protejeze investițiile, acționarii și mîna de lucru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care producea în vederea alimentării circuitelor comerciale destinate consumului urban. Incapabilă să iasă din această schemă statică, burghezia îndeplinește o funcție de ordine, de control social, care urmărește să împiedice revărsările țărănești. Revoluția socio-economică predicată de Manoilescu trebuie deci să impună o industrializare masivă care, doar ea, va rezolva problema suprapopulării și a sărăciei satelor, punînd burghezia în serviciul colectivității naționale a statului. Este necesar ca elitele să se îngrijească de mase; această grijă se înscrie într-o tradiție de binefacere inițiată de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
credincioși fideli Bisericii ca instituție spirituală și patriotică. Republica Populară Română recunoaște deci Biserica drept o instituție care, bine condusă, poate servi la promovarea propriei sale politici. Ateismul militant se manifesta atunci în surdină. Statul cere Bisericii să se alăture industrializării și colectivizării, să urmeze și să promoveze politica sa externă. Biserica acceptă să îndeplinească acest rol. Mai multe texte stabilesc normele relațiilor între aceste două puteri și reglementează funcționarea instituției religioase. Constituția din 1948 enunță ca principii generale: libertatea de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și băncilor, care sînt scutite de impozite și taxe. Sovrompetrolul sovietic absoarbe cele două mari companii naționale de petrol, Moldova și Muntenia. Problemele economice și mizele ideologice se suprapun: este imposibil să se realizeze o bună colectivizare care este corolarul industrializării, cu o populație analfabetă, afirma Dej în 1949. Este, așadar, necesar să se construiască un partid care să fie altceva decît o grupare vastă și idealistă pentru unii din membrii săi și deliberat oportunistă pentru alții. În 1949-1950, un număr
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
muncitorilor din lumea întreagă calea eliberării de sub jugul capitalist". Peisajul mental și decorul arhitectural sînt în plină mutație: lecția realismului socialist nutrește romanele anilor '50, cadrul urban se transformă. Colosalul stalinist se impune și la București, inseparabil de prioritatea acordată industrializării și spiritului stahanovist. Ideea depășirii este centrală: comuniștii se felicită, în 1961, pentru că producția industrială, numai a Bucureștiului, este cu 20% mai mare decît totalul producției industriale românești din anul 1938. Creșterea populației capitalei este de 18.555 locuitori pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai este frică, dar sînt în măsură așa cum arată analizele lui Kenneth Jowitt să-și reformuleze pozițiile față de Moscova. Aceasta pentru că au construit un partid care, cu toate criticile și autocriticile interne, este incontestabil instrumentul mutațiilor din ierarhiile sociale prin intermediul industrializării. Comuniștii români au ieșit în întregime din ghetoul lor și nu au intenția să suporte pasiv contraloviturile reglărilor de conturi care au loc la Kremlin. De partea sovietică, Nikita Hrușciov ar fi pe cale să treacă relațiile URSS cu democrațiile populare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de retragere a trupelor sovietice din România." Ordinea tovarășilor români urmează îndeaproape schimbarea ordinii tovarășilor sovietici. Înăsprirea situației în anii 1958-1960 este netă: urmăriri, arestări, critici la adresa intelectualilor "negativiști". Linia directoare este aceea a "spiritului constructiv". Se intensifică politica de industrializare. Se reia politica de colectivizare a pămînturilor. Aceste decizii sînt luate în Plenara Comitetului Central din 26-28 noiembrie 1958. În mai 1959 se anunță socializarea completă a satelor, eșalonată pe următorii trei ani. Ministrul Agriculturii, Ion Cozma, într-un articol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu sînt înțelese de populația care se teme de orice agresiune revoluționară, uitînd în întregime că ea însăși este înhămată la un proces revoluționar. MUNCA ȘI PATRIA SOCIALISTĂ Aspirațiile exprimate cu ocazia Congresului al IX-lea sînt simple: totul pentru industrializare. Acest obiectiv are un sens. Puterea lui i-a impresionat pe observatorii străini. Studiul lui Gilbert Trond consacrat modernizării României după al doilea Război Mondial este revelator în privința acestei admirații care declanșează un efort susținut. Țara a trecut de la starea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a exploata în folosul său schisma chino-sovietică. La București circulă zvonuri, reluate de observatorii americani, că Hrușciov ar fi organizat o răsturnare a lui Dej, dar, avertizat de Bodnăraș, Dej ar fi dejucat complotul. Bucureștiul înțelege să respecte programul de industrializare formulat în 1948 și să-și dezvolte industria oțelului... Or, Moscova contestă proiectul de dezvoltare a industriei românești de la Galați. Pentru Moscova nu este rentabil să ajute producția de la Galați transportînd cărbune și minereu de fier de la Krivoi-Rog din Ucraina
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]