784 matches
-
rate sau a afecta validitatea concluziei. Ne afl]m acum în poziția de a reafirmă principiile logice și autonomia eticii. S] definim pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f]r] a afecta validitatea inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f]r] a afecta validitatea inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție din (1), fiecare poate fi schimbat] cu cealalt]. Principiul logic susține c] nici o expresie (ilogic]) nu poate avea sens în concluzia unei inferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție din (1), fiecare poate fi schimbat] cu cealalt]. Principiul logic susține c] nici o expresie (ilogic]) nu poate avea sens în concluzia unei inferențe valide, dac] ea nu apare în premise. Aceast] afirmație poate fi verificat]. Autonomia eticii este pur si simplu incarnarea moral] a acestei afirmații - nici un trebuie s] relevant nu poate derivă din este (vezi Pigden, 1989). Cum este afectat naturalismul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sensuri preluate de la celelalte două orizonturi (care intră în sinteza sa), onticul (corespunzător "lucrului" sau ființării-simplu-prezente, preluate și prelucrate direct, prin ceea ce am putea numi acum intuiție, dar de mai multe feluri, "sensibilă", "categorială", "eidetică") și lingvisticul (corespunzător "cuvântului", propoziției, inferenței). De asemenea, problema adecvării devine principala problemă logică, iar adevărul termenul care va semnifica și adecvarea dintre lucru și cuvânt, dar, în primul rând, corespondența dintre (stările de) lucruri și cuvintele legate ca sinteză între ontic și lingvistic nu va
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logicii noi", caracterizează și logos-ul, înțeles: a) fie ca noțiune (formă a gândirii), fie ca termen (element al propoziției, al enunțării); b) fie ca judecată, fie ca enunțare (propoziție); c) fie ca raționament, fie ca exprimare a unui raționament (inferență). Limba română are un cuvânt apropiat, semantic, de logos-ul grecesc: rostire, care semnifică în același timp noțiune (conținut de gândire) și cuvânt (o formă de gândire asimilată unei forme de exprimare); judecată și enunțare, raționament și inferență; rostirea este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unui raționament (inferență). Limba română are un cuvânt apropiat, semantic, de logos-ul grecesc: rostire, care semnifică în același timp noțiune (conținut de gândire) și cuvânt (o formă de gândire asimilată unei forme de exprimare); judecată și enunțare, raționament și inferență; rostirea este, totuși, înainte de orice, cuvânt esențial (în sensul precizat mai sus). Nu trebuie înțeles, din cele spuse despre schimbarea de perspectivă adusă de logica simbolică și de logos-ul ei reformalizat, că ar exista o diferență totală între logic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite trepte de realitate, de la cele mai înalte la cele mai mărunte. Relația de tip simbolic e mai directă decît cauzalitatea, fiindcă mintea nu trebuie să parcurgă succesiv tot lanțul inferenței care leagă capetele. Lucrul cel mai comun, în măsura în care poartă o încărcătură simbolică, trimite direct la arhetipul pe care îl reflectă. Pentru a vorbi despre relația dintre idei și existente, Platon a luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
prin care animalul sau omul, dincolo de o asociere de percepții, elaborează prin gândire o ipoteză pe care o testează prin acțiune. De asemenea, Tolman, în 1932, introduce deja unele elemente cognitive în viziunea sa liberală asupra behaviorismului. El acceptă unele inferențe, unele constructe bazate pe elemente neobservabile, ceea ce behaviorismul radical califică cu dispreț drept „mentalism” și consideră a fi o gravă regresie. Dar putem oare să ignorăm în totalitate analiza inferențială? Aceasta este întrebarea pe care o pun Breger și McGaugh
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau terorizantă, evenimente banale. In sfârșit, aceste distorsiuni pot afecta viitorul datorită anticipărilor, predicțiilor catastrofice care conduc la evitare. Lucrând asupra cognițiilor, pacientul învață să identifice aceste distorsiuni cognitive și erorile sale cognitive, în special tendințele sale spre: - a realiza inferențe arbitrare (a trage concluzii catastrofice fără motiv în legătură cu gravitatea simptomelor fizice asociate anxietății, sau cu periculozitatea potențială a stimulilor fobogeni); - a generaliza la toate situațile posibile o experiență de angoasă acută; - a maximaliza pericolele și a minimaliza situațiile securizante; - a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vor fi axate pe un efort de restructurare cognitivă. Terapeutul cere pacientei să-și noteze gândurile automate și emoțiile resimțite în situațiile percepute ca fiind anxiogene, într-o manieră mai sistematică în ceea ce privește identificarea distorsiunilor cognitive care au reușit să activeze: inferența arbitrară, suprageneralizarea, eroarea de atribuire. Pacienta identifică maniera sa de a trata informația și va fi ajutată să manifeste o atitudine mai critică vis-à-vis de procesele de prelucrare a informației. Expunerile in vivo vor fi continuate sub formă de sarcini
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de seara aceasta și preferă să plece devreme pentru a nu fi prea obosită”. Anxietate, intensitate: 8/8 ”Intr-un mare magazin, o văd pe vânzătoarea raionului de mărfuri ce pare emoționată”. Ea a fost „agresată” de către un client reclamant (inferență arbitrară). „Este ceea ce mi se va întâmpla atunci când îmi voi relua postul”. (suprageneralizare) ” Poate că a primit o veste rea din partea familiei sale”. In intervalul scurs de la ultima ședință, doamna S. n-a avut nici un atac de panică și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schema. Schema orientează, deci, procesul spre asimilare mai degrabă decât spre acomodare așa cum o descrie Piaget. Proces și eveniment cognitiv Mecanismul prelucrării patologice a informației este calificat drept „proces cognitiv”. Sunt descrise mai multe astfel de mecanisme cum ar fi: - inferența arbitrară (a trage concluzii fără dovadă). - abstracția selectivă (focalizare excesivă asupra unui detaliu, o ipoteză, fără a ține cont de context), - suprageneralizarea (generalizare excesivă a unei observații), - personalizarea (a-și atribui în mod exagerat responsabilitatea), - maximalizarea (eșecurilor), - minimalizarea (reușitelor). Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1978. Fontaine și Wilmotte, 1981. Mai puțin important și mai puțin specific decât cel descris în cazul schizofreniei, de exemplu. De exemplu, ca o consecință a unei pierderi parentale precoce sau bazată pe o modelare pornind de la un părinte deprimat. Inferență arbitrară, abstracție selectivă, suprageneralizare, exagerare și etichetare inexacte. Imagine negativă de sine și pierderea motivației spontane. Pierderea greutății și a libidoului, tulburări de somn. Bedrosian și Beck, 1980. Stabilirea unei anumite distanțe, testarea ipotezelor alternative, schimbări ale atribuirilor cauzale, practica
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să activeze un "răspuns de alarmă" la fel cum se întâmplă în cazul atacurilor de panică nocturne. Pentru a lua în considerație un travaliu terapeutic în plan cognitiv. Sedința următoare este programată după două săptămâni,din cauza absenței terapeutului. Atenție selectivă, inferențe arbitrare și standarde imposibil de atins. S-a stabilit să nu mai lucreze la casa de bani. Control după o lună. Chiar dacă acestea nu mai sunt necesare în perioada de supraveghere. Control după două luni. Control după trei luni. Xanax
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc. (Chelcea, 2002, 42-52). În cele ce urmează voi semnala aspectele psihologice ce intervin în construirea opiniilor despre criminalitate (vezi Ericson, 1992, 121-124). Suprageneralizarea În general, tendința de a face generalizări pornind de la un singur caz este foarte puternică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obținem structura factorială (matricea saturațiilor, complexitatea factorială a variabilelor, gradul de determinare factorială a fiecărei variabile, relația dintre factori în termeni de ortogonalitate sau oblicitate) pornind de la corelațiile (covarianțele) cunoscute dintre variabilele observate. Dificultatea apare deoarece demersul prin care facem inferențe despre factori pornind de la covarianțele (corelațiile) dintre variabile conține o serie de nedeterminări. Aceeași structură de covarianță poate fi produsă de nenumărate structuri cauzale (modele factoriale). Cunoașterea covarianțelor dintre variabile nu duce imediat la cunoașterea structurii cauzale latente (a factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
obținute pe un eșantion de obiecte (indivizi, localități, produse, partide etc.) din populație. În cazul analizei factoriale, datele originale de la care pornim sunt corelațiile (sau covarianțele) din cadrul unui set de variabile observate, obținute pe un eșantion. Există două tipuri de inferențe pe care analistul trebuie să le facă. Primele se referă la estimarea structurii factoriale latente (estimarea saturațiilor factoriale pentru identificarea dimensiunilor latente și estimarea scorurilor factoriale pentru construcția scalelor factoriale). Celelalte se referă la generalizarea estimatelor obținute prin analiză la
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
facă. Primele se referă la estimarea structurii factoriale latente (estimarea saturațiilor factoriale pentru identificarea dimensiunilor latente și estimarea scorurilor factoriale pentru construcția scalelor factoriale). Celelalte se referă la generalizarea estimatelor obținute prin analiză la nivelul întregii populații. Primul tip de inferențe este unul ce ține de logica fenomenului studiat, cel de-al doilea este unul statistic. Discuția de până aici s-a referit la prima problemă. Cea de-a doua problemă constituie un capitol separat al statisticii, și anume inferența statistică
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de inferențe este unul ce ține de logica fenomenului studiat, cel de-al doilea este unul statistic. Discuția de până aici s-a referit la prima problemă. Cea de-a doua problemă constituie un capitol separat al statisticii, și anume inferența statistică. Rezolvarea acestei probleme presupune estimarea magnitudinii și a probabilității erorii pe care o facem atunci când extindem rezultatele descoperite pe eșantion la nivelul întregii populații. Dincolo de problemele de inferență statistică, validarea analizei factoriale are, de asemenea, aspecte logic-conceptuale, extrastatistice. Metoda
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a doua problemă constituie un capitol separat al statisticii, și anume inferența statistică. Rezolvarea acestei probleme presupune estimarea magnitudinii și a probabilității erorii pe care o facem atunci când extindem rezultatele descoperite pe eșantion la nivelul întregii populații. Dincolo de problemele de inferență statistică, validarea analizei factoriale are, de asemenea, aspecte logic-conceptuale, extrastatistice. Metoda cea mai directă de validare a rezultatelor este să trecem de la perspectiva exploratorie la una confirmatorie și să evaluăm replicabilitatea rezultatelor. Acest lucru se poate face, de exemplu, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
decât în cazul analizei cluster sau al analizei factoriale. De ce? Pentru că generalitatea rezultatelor trebuie să fie asigurată atât la nivelul obiectelor, cât și la nivelul populației. Pe de altă parte, singurele rezultate ale scalării multidimensionale care pot fi folosite în inferență sunt pozițiile relative ale obiectelor, în funcție de care este constituită harta perceptuală. Dacă similaritatea dispunerii lor este comparabilă, nu există însă bază de comparație pentru semnificația dimensiunilor. Astfel încât, dacă găsim variație în pozițiile relative ale obiectelor atunci când divizăm eșantionul și repetăm
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
un context favorabil pentru ca atitudinile distorsionate să influențeze mai puternic. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective, de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu preconcepții. Cu cât mai multe inferențe proprii trebuie să facem, cu atât mai de impact sunt stereotipurile de gen pentru deciziile pe care le luăm. a. Ce puteți face ca angajat/angajată: * Identificați și afirmați-vă propriile abilități și competențe care vă recomandă pentru o poziție
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
resurselor umane favorizează influențarea acțiunilor din organizație de atitudini distorsionate. Când nu ne putem baza pe repere externe obiective de interpretare a unei situații, "umplem golul" cu informații extrase din experiențele proprii anterioare sau cu preconcepții. Cu cât mai multe inferențe proprii trebuie să facem, cu atât mai de impact sunt stereotipurile de gen pentru deciziile pe care le luăm. 6.3.2. Ghid pentru acțiuni pro-performanță De ce există diferențe de gen în managementul performanței? * beneficiați, ca organizație, de talentul și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
într-un context interpersonal, mai ales dacă ținem cont și de capacitățile cognitive ce intervin în elaborarea experienței sociale a individului. Într-adevăr este foarte greu, aproape imposibil, de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul le face sub influența anturajului social imediat. Câteva studii experimentale, deja citate, au reușit să clarifice aceste dificultăți de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al observației. De exemplu, Kelly și Hake (1970) au studiat efectul suprimării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
independente Xi, prin intermediul coeficienților bi. Testele de semnificație Wald permit să determinăm dacă coeficienții bi sunt semnificativ diferiți de 0 (zero). Utilitatea practică a regresiei logistice constă și în aceea că atunci când se cunosc factorii independenți se poate prezice, prin inferență statistică, probabilitatea de realizare a variabilei dependente. Când variabila dependentă are mai mult de două clase, se aplică o variantă extinsă a regresiei logistice, și anume regresia logistică multinominală. În cazul particular când variabila dependentă este de tip ordinal, se
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]