KorAP: Find »[drukola/base=infestare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...42 >

1,026 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

plantele sunt distruse total, iar când infestarea are loc după formarea primelor silicve, pagubele pot ajunge la 60 - 70 %. La varza de toamnă pentru căpățână, dacă infestarea se produce la scurt timp după plantare, plantele sunt distruse total, iar când infestarea are loc după formarea căpățânii, pagubele ajung la 50 - 60 %. Măsuri de prevenire și combatere. Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: - adunarea și distrugerea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare (frunze, cotoare, rădăcini) pe care se găsesc

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fertilizare rațională cu principalele elemente nutritive, pe baza cartării agrochimice și a cerințelor plantelor corespunzătoare fenofazele, se asigură o rezistență sporită la atacul dăunătorilor; o igiena culturală. Îndepărtarea periodică din cultură a plantelor puternic atacate contribuie la diminuarea surselor de infestare; o executarea arăturii adânci de toamnă. Această lucrare asigură încorporarea în adâncime a resturilor vegetale rămase la suprafața solului după recoltare și contribuie la diminuarea rezervei biologice; o prașile mecanice și manuale. Aceste lucrări contribuie la distrugerea buruienilor, care sunt

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
frunză se poate găsi un număr mare de galerii. Atacul se manifestă în vetre, iar cu timpul devine generalizat. Datorită atacului, frunzele își reduc suprafața de asimilație, plantele se dezvoltă lent, iar producția de fructe este redusă. În cazul unei infestări puternice, cu o densitate mai mare de 10 - 15 galerii pe frunză și o frecvență a atacului ce depășește 50 %, culturile pot fi distruse în 2 - 3 săptămâni. Pragul economic de dăunare: 2 - 3 galerii pe frunză. Măsuri de prevenire

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
atacă cruciferele spontane și cultivate: varza, conopida, ridichile, rapița, muștarul etc. Larvele rod galerii în rădăcină și în zona coletului. Atacul începe uneori chiar din faza de răsad sau după plantare. Atacul devine evident după 25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele au o culoare verde-închis lăsate la nivelul solului. Plantele nu se mai dezvoltă și în cele din urmă se usucă (fig. 17 d). În galeriile din rădăcini se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea acestora. Pagubele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fig. 32). După distrugerea unui bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante atacate. Până la 15 % plante atacate se consideră infestare medie, iar peste 15 % infestare puternică. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri și anume: o asolament legumicol de 5 ani; o strângerea după recoltare a resturilor vegetale și distrugerea lor prin ardere sau îngropare; o

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante atacate. Până la 15 % plante atacate se consideră infestare medie, iar peste 15 % infestare puternică. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri și anume: o asolament legumicol de 5 ani; o strângerea după recoltare a resturilor vegetale și distrugerea lor prin ardere sau îngropare; o însămânțarea și plantarea arpagicului să

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
25 WG - 0,10 %; - Confidor 70 WG - 0,02 %; - Hostaquick 50 C - 0,05 %; - Confidor 20 SL - 0,04 %; - Actara 25 WG - 0,02 %. Tratamentele se fac la interval de 10 - 12 zile, iar numărul lor este în funcție de gradul de infestare a culturii și de condițiile climatic ale anului. Se recomandă ca înainte cu 3 - 4 zile de transplantarea răsadurilor în câmp, să se aplice un tratament la sol cu produsele Confidor 20 SL0,05 %, Confidor 70 WG - 0,02 %. Aceste

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
aratul și discuirea miriștilor de borceag cu mazăre sau de măzăriche de primăvară, pentru culturile succesive, distrug pe cale mecanică și prin scoaterea la suprafață, 15 - 20 % din populațiile de larve, pupe și adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de infestare se apreciază după scara: - 0 - 15 adulți/m2 - infestare slabă; - 16 - 30 adulți/m2 - infestare mijlocie; - 31 - 50 adulți/m2 - infestare puternică; - peste 50 adulți/m2 - infestare foarte puternică

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de primăvară, pentru culturile succesive, distrug pe cale mecanică și prin scoaterea la suprafață, 15 - 20 % din populațiile de larve, pupe și adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de infestare se apreciază după scara: - 0 - 15 adulți/m2 - infestare slabă; - 16 - 30 adulți/m2 - infestare mijlocie; - 31 - 50 adulți/m2 - infestare puternică; - peste 50 adulți/m2 - infestare foarte puternică. Se consideră că pragul inferior de dezvoltare este to = 70 C

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
prin scoaterea la suprafață, 15 - 20 % din populațiile de larve, pupe și adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de infestare se apreciază după scara: - 0 - 15 adulți/m2 - infestare slabă; - 16 - 30 adulți/m2 - infestare mijlocie; - 31 - 50 adulți/m2 - infestare puternică; - peste 50 adulți/m2 - infestare foarte puternică. Se consideră că pragul inferior de dezvoltare este to = 70 C, iar începutul migrării adulților spre locurile de hrănire are

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
din populațiile de larve, pupe și adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de infestare se apreciază după scara: - 0 - 15 adulți/m2 - infestare slabă; - 16 - 30 adulți/m2 - infestare mijlocie; - 31 - 50 adulți/m2 - infestare puternică; - peste 50 adulți/m2 - infestare foarte puternică. Se consideră că pragul inferior de dezvoltare este to = 70 C, iar începutul migrării adulților spre locurile de hrănire are loc la temperaturi mai mari de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
adulți (Săpunaru T.). Tratamentele chimice sunt obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de infestare se apreciază după scara: - 0 - 15 adulți/m2 - infestare slabă; - 16 - 30 adulți/m2 - infestare mijlocie; - 31 - 50 adulți/m2 - infestare puternică; - peste 50 adulți/m2 - infestare foarte puternică. Se consideră că pragul inferior de dezvoltare este to = 70 C, iar începutul migrării adulților spre locurile de hrănire are loc la temperaturi mai mari de 11,50 C. De obicei se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
obligatorii când infestarea culturilor depășește densitatea de 10 - 12 adulți/m2. Gradul de infestare se apreciază după scara: - 0 - 15 adulți/m2 - infestare slabă; - 16 - 30 adulți/m2 - infestare mijlocie; - 31 - 50 adulți/m2 - infestare puternică; - peste 50 adulți/m2 - infestare foarte puternică. Se consideră că pragul inferior de dezvoltare este to = 70 C, iar începutul migrării adulților spre locurile de hrănire are loc la temperaturi mai mari de 11,50 C. De obicei se aplică un singur tratament. În cazul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
puternică. Se consideră că pragul inferior de dezvoltare este to = 70 C, iar începutul migrării adulților spre locurile de hrănire are loc la temperaturi mai mari de 11,50 C. De obicei se aplică un singur tratament. În cazul unor infestări puternice este necesar și al doilea tratament la interval de 7 - 15 zile, cu unul din produsele Carbetox 37 CE - 0,4 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, precum și produse piretroide. De remarcat este faptul că la culturile de mazăre, unde

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
timp a mazării ce împiedică retragerea larvelor în sol pentru hibernare. - Efectuarea arăturilor adânci pentru introducerea sub brazdă a larvelor aflate în straturile superficiale ale solului. - Cultivarea de soiuri precoce, care sunt mai rezistente la atac. În condiții puternice de infestare se aplică tratamente chimice cu unul din insecticidele: Carbetox 37 CE - 0,4 %; Palas 50 EC - 0,3 %; Smart 44 EW - 0,3 %; Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Actellic 50 EC -0,15 %; Diazol 60 EC - 0,15 %, Decis 2

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
naștere unei noi generații. Gărgărița fasolei este un dăunător sensibil la temperaturi scăzute; pragul inferior de dezvoltare este de 14-0 C. Gărgărița fasolei este distrusă când în depozite temperatura scade sub 20C. Boabele cu o umiditate de 25%, împiedică producerea infestării lor. Gărgărița se dezvoltă în condiții optime la o temperatură de 26 - 300 C. La gărgărița fasolei sunt semnalați ca paraziți Triaspis thoracicus Curt. și Anisopteromalus calandrae Pz. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă boabele diferitelor specii și soiuri

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pot fi distruse complete; într-un bob se pot dezvolta 1 - 29 larve. Boabele atacate prezintă orificii de părăsire de către adulți, exuvii și excremente ale insectei (fig. 50 c). Pagube mai mari se înregistrează în anii secetoși, când procentul de infestare a boabelor ajunge până la 50 %. În condiții de depozitare, toate soiurile de fasole sunt atacate; gradul de infestare depinde de durata de păstrare a fasolei, ajungând uneori până la 100 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară pentru

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
părăsire de către adulți, exuvii și excremente ale insectei (fig. 50 c). Pagube mai mari se înregistrează în anii secetoși, când procentul de infestare a boabelor ajunge până la 50 %. În condiții de depozitare, toate soiurile de fasole sunt atacate; gradul de infestare depinde de durata de păstrare a fasolei, ajungând uneori până la 100 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară pentru împiedicarea răspândirii gărgăriței în alte zone; - Recoltarea la timp a fasolei pentru evitarea scuturării boabelor. - Arătura adâncă după

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți, salată morcov, țelină, varză, spanac, pepeni, fasole etc. Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadului, iar prezența galelor pe rădăcini se semnalează abia după 3 - 4 săptămâni. Forma și mărimea galelor variază în funcție de planta gazdă, densitatea populației și condițiile de mediu, ele putând să ajungă la dimensiunea unei

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
stadiul de femelă matură sau de ou, ce se găsesc în galele din sol sau resturile vegetale rămase în câmp după recoltare. În iernile cu temperaturi foarte scăzute, ouăle rezistă, însă femelele hibernante pier. Prezintă 2 - 3 generații pe an. Infestarea plantelor se face prin larvele de vârsta I-a și a II-a, care pătrund în țesuturile rădăcinilor din zona vârfului de creștere. Larvele se hrănesc cu conținutul celulelor, determinând hipertrofierea acestora iar nucleii se divid. Rezultă celule gigantice, polinucleate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cultură cu diferiți dăunători. Cultivatorul se va asigura că materialul biologic achiziționat este de cea mai bună calitate. - monitorizarea dăunătorilor S-a constatat că populațiile de dăunători își pot dubla numărul într-o singură zi sau descrește, în funcție de gradul de infestare al culturii. În acest scop, cele mai utilizate sunt capcanele luminoase pe bază de hârtie impregnată cu clei, care pot fi amplasate în diferite locuri ale ciupercăriei. Măsurile de combatere ce vor fi luate se vor stabili în funcție de informațiile obținute

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
În mod practice, această estimare se poate face prinn amplasarea din loc în loc a unor recipient care conțin apă și detergent, în care vor cădea insectele noastre, ca urmare a efectuării tratamentului respectiv. - încheierea ciclului de cultură În cazul unor infestări puternice, ciclul de cultură se va încheia mai devreme, evitându-se infestarea altor culture. Se va aplica un tratament fitosanitar în scopul reducerii numărului de dăunători care se pot răspândi în afara spațiului de cultură. Evacuarea substratului uzat se va realize

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în loc a unor recipient care conțin apă și detergent, în care vor cădea insectele noastre, ca urmare a efectuării tratamentului respectiv. - încheierea ciclului de cultură În cazul unor infestări puternice, ciclul de cultură se va încheia mai devreme, evitându-se infestarea altor culture. Se va aplica un tratament fitosanitar în scopul reducerii numărului de dăunători care se pot răspândi în afara spațiului de cultură. Evacuarea substratului uzat se va realize cât mai repede posibil. La aplicarea pesticidelor se va avea în vedere

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Corola-publishinghouse/Science/259_a_528

bacteriene cu rolul de a descompune substanțele organice existente. Aceste specii nu sunt periculoase pentru om. În apă pot ajunge însă și specii patogene de natură microbiană (transmițătoare de holeră, febră tifoidă, dizenterie) sau virotică (hepatită, meningită etc.). Sursele de infestare provin din: - dejecții de la combinatele de creștere a animalelor; - apele uzate provenite de la tăbăcării; - deversarea apelor menajere și de canalizare sau infiltrații în sursele de apă potabilă. Infestarea biologică a apelor se întâlnește adeseori în cazul catastrofelor naturale: inundații, cutremure

Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
de holeră, febră tifoidă, dizenterie) sau virotică (hepatită, meningită etc.). Sursele de infestare provin din: - dejecții de la combinatele de creștere a animalelor; - apele uzate provenite de la tăbăcării; - deversarea apelor menajere și de canalizare sau infiltrații în sursele de apă potabilă. Infestarea biologică a apelor se întâlnește adeseori în cazul catastrofelor naturale: inundații, cutremure, alunecări de teren, etc. Dezinfectarea apei se face prin metode fizice (filtre bacteriologice, raze u.v.) și chimice (tratare). 4) Poluarea chimică este rezultatul dezvoltării tehnico-industriale și al

Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea (2009) [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]