2,597 matches
-
se produc tocmai prin recursul salvator la organizarea intimă a spațiului confesiv. În concluzie, e greu de admis identitatea dintre limbajul intimității și stilul scriiturii. Relația dintre ele este una de la general la particular, rămasă mereu În cadrul interdependenței și al influențării reciproce. Convențiile pe care trebuie să le respecte jurnalul În căutarea identității pot fi, cel puțin temporar, surclasate prin apelul obstinat la regula intimității. Ca și aceea a secretului, ea poate să pară puțin relevantă pentru valoarea strict literară a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și subvențiile de exploatare. Impozitele indirecte sunt transferuri ale firmelor către stat (taxa pe valoarea adăugată, impozitele pe producție și pe import). Subvențiile de exploatare reprezintă transferuri de venituri acordate de stat (guvern) firmelor, în scopul sprijinirii producției și al influențării prețurilor. De regulă, sunt tratate ca impozite indirecte negative, care diminuează costurile și ca urmare se scad din impozitele indirecte totale. footnote> (IIN). Pornind de la produsul intern brut (PIB), se poate determina produsul intern net (PIN), indicator care evidențiază valoarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
două ore. Corylus avellana (alun). Mugurii de alun au acțiune antiscleroasă restabilind elasticitatea țesutului pulmonar afectat. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe de muguri la o cană. În cadrul tratamentului general trebuie să urmărim și influențarea SNV. În astm este o parasimpaticotonie, ce este favorizată și de alcaloză, de o modificare a echilibrului electrolitic în sensul unei prevalări a K+ față de Ca++. În general, pentru prevenirea crizelor și ameliorarea evidentă a astmului bronșic, în orice formă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
1-3 vârfuri de cuțit pe zi. Vinca minor (frunze de saschiu mic). Se bea 1-2 căni pe zi din decoctul cu două lingurițe la o cană. Rețete fitoterapeutice pentru scăderea colesterolului, trigliceridelor și a raportului LDL/HDL din sânge, prin influențarea metabolismului lipidelor : Cynara scolymus (anghinare). Infuzie din frunze cu o lingură la o jumătate de litru de apă plată. Jumătate din cantitate se bea pe stomacul gol dimineața, iar restul cu 30 minute înaintea meselor principale și se recomandă repaus
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte sînt nuanțate procesele de modificare (ameliorarea și degradarea), de conservare (protejare/ vs/frustrare) și de influențare (informarea și tăinuirea, obligația și interdicția, sfatul și sfatul inhibitor), iar pe de altă parte "morala povestirii constituie o învățare strategică în afara unei situații reale -, contribuind la îmbogățirea repertoriului de reacție a receptorului și acesta este unul din modurile specifice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
familial, orizontul social, astfel încât copiii sfârșesc prin a dori să reintre zilnic în mediul școlar, mult mai variat și cu mai multe satisfacții decât cele oferite de îngustimea mediului familial. Un element deosebit, care va avea o mare putere de influențare și un rol deosebit în configurarea personalității, îl constituie faptul că în școală statutul de elev se întemeiază nu pe confortul afectiv de tip familial, ca pe un coeficient subiectiv în tratarea copilului, și pe meritul personal. Nota oglindește principiul
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
istorice, oferă cititorului o viziunea cât mai pertinentă asupra întregii expuneri; tratarea acestei problematici a ținut cont și de unele articole din ANRW, din literatura de specialitate etc. Prezența creștinilor în armata romană, ascensiunea creștinismului și valoarea virtuților militare în influențarea teologiei creștine, dar și a teologiei și moralei creștine în influențarea vieții și conștiinței militare pe durata serviciului militar cât și după finalizarea sa, constituie tot atâtea elemente ale acestui studiu considerat cu minuțiozitate. O evaluare aprofundată a monumentelor paleocreștine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tratarea acestei problematici a ținut cont și de unele articole din ANRW, din literatura de specialitate etc. Prezența creștinilor în armata romană, ascensiunea creștinismului și valoarea virtuților militare în influențarea teologiei creștine, dar și a teologiei și moralei creștine în influențarea vieții și conștiinței militare pe durata serviciului militar cât și după finalizarea sa, constituie tot atâtea elemente ale acestui studiu considerat cu minuțiozitate. O evaluare aprofundată a monumentelor paleocreștine din castre, cetăți a prezenței lăcașurilor de cult va constitui un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
primul rând acțiune, cu mai multe semnificații, în demersul complex de umanizare. Abordarea este reală, dacă surprindem complexitatea proceselor implicate, a dimensiunilor, a factorilor, a contextelor, a efectelor, a restricțiilor, a strategiilor. Dacă educația este fundamental o acțiune specifică de influențare formativă, pedagogia este știința acțiunii educative, ca mod de cunoaștere, reflecție, interpretare a relației teorie-practică, în acest sens. Și nu poate fi doar ca "teorie practică" a educației, ca discurs normativ și asimilată sociologiei (Durkheim) sau ca "știința unei arte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de evenimente neobișnuite, cultură, artă sau experiențe profund spirituale, • raportare la mediul uman, • transmitere de valori, • dezvoltare a dimensiunii ereditare, • introducere în etica vieții, • schimbare a paradigmei instruirii cu cea a priorității educației, • eliberare ca ființă și manifestare a libertății, • influențare a echilibrului uman, • micșorare a influenței negative a sistemelor școlare nereformate. Atunci, constatăm că acțiunea educativă tinde să acopere variatele sensuri ale acestei dezvoltări umane, rezultând și diferite categorii de acțiuni: de socializare, de câștigare a moralității, de profesionalizare, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adevărului, proprii lumii subiective implicate. Desigur că rezultă posibilitatea reală a conceperii, studierii sensurilor acțiunii, a gradului de intenționalitate, a modului de punere în practică, a modului de comunicare și interpretare. Ceea ce este valabil și pentru metodologia acțiunii educaționale, pentru influențarea intenționată a educaților, deși se aplică aici criterii de evaluare, care să cuprindă și alte elemente ale complexității educației, chiar și ca acțiune. ► Paradigma și modelul multidisciplinar sprijină interpretarea acțiunii educaționale din perspectiva varietății cauzelor care o determină, a implicării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
schimbărilor de paradigme din metodologia educației, putem să deosebim aici ca sensuri: ► Acțiunea educațională să o analizăm sau să o proiectăm, ca fiind faptul concret desfășurat, iar practica ei să o abordăm ca ansamblul condițiilor, demersurilor în desfășurarea faptelor de influențare formativă, unde apar diferite probleme de soluționat, chiar de risc și trebuie făcut apel la concepția asupra praxisului. ► Iar praxisul, deși legat de aceste probleme ale practicii, constă în interpretarea, conceperea, proiectarea optimizării acțiunilor și ale practicii. Praxisul este acum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
domeniul științelor umane. El este necesar și educatorilor, pentru a îmbina și exersa achiziția și integrarea cunoștințelor generale de specialitate cu cele procedurale, socio-relaționale, pentru a pune în aplicare două noi concepte: știința-acțiune și praxiologia, ca metodologii ale intervenției de influențare a celuilalt, a educatului. Aprofundarea condițiilor de obținere a eficienței practicii educative a relevat nu numai rolul expertizei și competenței științifice în specialitate, dar și valoarea competenței relaționale, mai ales pentru atingerea eficacității, în orice aspect al rezolvării situațiilor profesionale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
declarative și procedurale, capacități, abilități, atitudini, motivații, trăiri), evaluat la anumite intervale, pe criterii de eficiență și eficacitate în situații, fapte, contexte complexe ale mediului real (școlare, sociale, profesionale, științifice, culturale). Atunci rolul educației nu este numai de cunoaștere și influențare prin metodologie specifică a fiecăruia dintre elementele sistemului de format, ci mai ales este influențarea lor la nivel superior, integrarea acestora, în noi sisteme-competențe, după criterii de mobilizare, de transfer a lor în variate combinații, date de practica vieții reale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficiență și eficacitate în situații, fapte, contexte complexe ale mediului real (școlare, sociale, profesionale, științifice, culturale). Atunci rolul educației nu este numai de cunoaștere și influențare prin metodologie specifică a fiecăruia dintre elementele sistemului de format, ci mai ales este influențarea lor la nivel superior, integrarea acestora, în noi sisteme-competențe, după criterii de mobilizare, de transfer a lor în variate combinații, date de practica vieții reale ulterioare etapei de formare. Acest sens al paradigmei formării competențelor ar trebui acceptat în curriculum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ipoteze, întrebări, soluții. • Acceptarea diversității răspunsurilor, exemplelor, ideilor. • Alăturarea proprie în căutare, analiză, procesare, rezolvare. • Participarea la dezbateri cu propria interpretare, argumentare, fără manipulare, fără impunere. Formularea de așteptări, rezultate, moduri de acțiune. • Afirmarea rolului de consilier, îndrumător, ghid, stimulator. • Influențarea prin modul de formulare, provocare, audiere. • Integrarea noilor tehnologii de informare în cunoaștere. • Coordonarea afirmării ideilor, întrebărilor, soluțiilor afișate. • Focalizarea pe moduri de cunoaștere, participare alternative. Aplică leadershipul prin • Proiectarea condițiilor contextului, acțiunilor, procedurilor, rolurilor, instrumentelor, oportunităților. • Organizarea resurselor, proceselor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ales practică a educației, dacă se consideră că alături de cei trei factori cunoscuți ai educabilității (ereditate, mediu, educație formală) se afirmă și rolul educatului însuși, transformat din obiect (suportă influențele educației) în subiect (își construiește singur acțiuni și moduri de influențare a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare (Wolfs, 2001, pp. 23-32), prin procedurile practice, efective proiectate și manifestate în demersul învățării și este definită ca activitatea efectuată în învățare, pentru a permite achiziția, interpretarea, aplicarea cunoștințelor declarative sau procedurale. Sunt conduite metodologice de înțelegere și de influențare a modului cum să se rezolve, implică ideea de proiectare a acțiunilor ce urmează a fi folosite în realizarea unui scop, sarcini, situații. Sau se referă la organizarea acțiunilor sau la afirmarea atitudinilor necesare realizării acestora sau indică procedurile de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestor actori ș.a. 6.2. Paradigma designului instrucțional sensuri ale actualizării In fond, designul a exprimat la acea etapă tocmai un mod tehnologic, chiar ingineresc de a căuta oportunități pentru găsirea, construirea condițiilor psihopedagogice care să faciliteze cât mai eficient influențarea acțiunilor, pașilor pe diferite obiective ale educației standardizate, ale învățării cunoștințelor, ale comportamentelor în sine (cognitive, afective, psihomotorii). Dar au crescut presiunile teoretice (noile teorii cognitiviste, constructiviste, umaniste ale învățării) și practice (noile așteptări socio-profesionale, complexitatea noilor contexte), mai ales
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculumului, cu centrarea pe educat, atunci și evaluarea se concepe pe evoluția acestora, pe interpretarea calitativă a progresului lor, pe formularea de soluții necesare sprijinirii, îndrumării formării eficiente a lor. Pentru că însăși formarea este un proces continuu de observare și influențare a dezvoltării competenței, prin punerea și manifestarea progresivă în situații specifice, pentru toate componentele și nivelurile, în faza inițială sau continuă. În fața caracteristicilor constructivismului aplicat și în acest domeniu al educației, putem afirma că și evaluarea este tot un construct
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
individual, rezolvarea de conflicte, comportament social). 8.2. Leadershipul versus managementul educatorului în contextul dinamic al clasei actuale Dacă prin management se formulează obiectivele strategice, se realizează planificarea, organizarea, administrarea activităților adecvate, leadershipul caracterizează managementul aplicat, efectiv al educatorului pentru influențarea, mobilizarea resurselor, a educaților pentru atingerea obiectivelor, prin apelul și la relațiile interpersonale, ca instrumente aici. La nivelul clasei, leadershipul va cuprinde atunci sistemul dinamic, adaptativ al acțiunilor, procedurilor, proceselor, instrumentelor, facilităților, îndrumărilor, punctelor de sprijin folosite de către educatorul-lider. Scopul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Allen, 1998): stabilirea relațiilor interpersonale în grup/clasă în comunicare și colaborare, utilizarea influenței și a charismei în determinarea acțională a celorlalți și atragerea, motivarea lor pentru realizarea obiectivelor. În fond, aici se vede dinamica relațiilor de bază în procesul influențării, atragerii, motivării elevilor prin alternative procedurale și de stimulare, disciplinare, conștientizare, responsabilizare. De unde și utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizarea termenului de relationship, ca bază pentru leadership în grup, unde comunicarea și colaborarea se pot realiza prin mijloace verbale, nonverbale, paraverbale sau acționale, încât leadershipul a putut fi definit și ca artă a creării mediului pedagogic, a procesului de influențare, de inspirare a celorlalți, pentru a găsi, a realiza calea cea așteptată, a direcționa opiniile și atitudinile grupului/clasei spre succesul acțiunilor (Erkens, 2004). În raport cu managementul clasic, în consecință, putem să considerăm leadershipul un instrument de realizare efectivă a sa
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
context. Dacă la nivelul școlii-organizație, aspectul managerial-administrativ se supune normativității formale și este chiar criteriul principal de evaluare a managementului școlar general, la nivelul activității din clasă apar probleme de leadership specific, chiar contradicții în îndeplinirea rolurilor, sarcinilor, gestionarea și influențarea resurselor umane specifice. Dar sunt autori (Păun, 1999, pp. 79-87) care semnalează și alte contradicții aici, inconsecvențe, disonanțe psiho-afective și comportamentale: Între diferitele categorii de așteptări de rol, formulate de către alți factori față de educatori (părinți, colegi ș.a.): unii pun accent
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și îndrumarea cooperării cu și între educați în procesul instruirii. Și cercetări tematice actuale evidențiază noi roluri pentru acesta (Krovetz și Arriaza, 2006) în: • completarea și perfecționarea culturii sale manageriale și de leadership, chiar și a educaților, • diversificarea metodelor de influențare a lor prin noile caracteristici ale relațiilor cu aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea educaților în timpul activităților în clasă, • rezolvarea chiar și a unor probleme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]