1,190 matches
-
e binevenită. Concentrarea instruirii poate fi realizată printr-o examinare atentă a scopurilor enunțate, a activităților de învățare și a metodelor de evaluare. Scopurile și obiectivele pot fi concretizate, dar numai atât cât este necesar pentru a fi folosite ca inputuri pentru proiectarea activităților și a metodelor de evaluare; d) Nu admite „capturarea” conținuturilor reale de învățare de către analiza scopurilor/sarcinilor pe care o realizezi! Conținutul unui manual nu ține de expertiza unei minți practice. Chiar dacă ești de părere că asemenea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unui proces decizional specific, sînt deseori în măsură să evalueze, cu o relativă certitudine, rezultatul activității grupurilor și lobby-știlor. Analiza consecințelor participării politice constituie, așadar, unul dintre terenurile neglijate ale științei și ale sociologiei politice contemporane. Preocupate mai mult de input, decît de output, mai mult de întrebări, decît de răspunsuri, analizele participării politice au luat în considerare mai degrabă motivațiile participării (pentru a aminti un adevărat clasic în materie, How and Why Do People Get Involved in Politics? [Milbrath și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dintre tematicile prezentate pînă aici are o importanță specifică. La un loc, însă, sînt absolut esențiale pentru analiza și pentru înțelegerea vieții politice. Ceea ce intră în sistem Toate aceste tematici aparțin, în limbajul sistematizat al științei politice, cadrului general al input-urilor, adică al cererilor, al preferințelor, al necesităților și al susținerilor care prin participarea politico-electorală, prin activitățile partidelor, ținînd seama de organizarea sistemelor politice, de forma lor de guverare și de diferite tipuri de regimuri se acumulează în număr mare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
au loc în cutia neagră, numită așa tocmai pentru opacitatea funcționării sale), nici de evaluarea efectelor de output adică a rezultatelor sau outcomes și a proceselor de retroactivitate (feedback) a acestor rezultate atît asupra structurării politicii, cît și asupra noilor input-uri. Cercetarea politicilor publice intenționează să acopere golurile analitice ale științei politice tradiționale, concen-trîndu-și atenția, în mod necesar, dar, după unii critici, într-o manieră excesivă și periculos de exclusivă, fie asupra procedurilor care au loc în cutia neagră, fie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
instituțional și a coaliției guvernamentale, fie de conflictele dintre actori, fără să fie implicate grupuri sociale prea ample. Sintetizînd, putem susține că, uneori, politicile publice răspund problemelor, cererilor și exigențelor; uneori chiar ele ridică probleme, formulează cereri, impun exigențe. Circuitul input cutie neagră output simplifică un proces care, așa cum a sugerat însuși David Easton, cel mai mare teoretician în domeniul analizei sistemice a politicii, poate fi complicat prin introducerea de inputuri realizate în interiorul cutiei negre a aceleiași autorități politice (withinputs). Nu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
uneori chiar ele ridică probleme, formulează cereri, impun exigențe. Circuitul input cutie neagră output simplifică un proces care, așa cum a sugerat însuși David Easton, cel mai mare teoretician în domeniul analizei sistemice a politicii, poate fi complicat prin introducerea de inputuri realizate în interiorul cutiei negre a aceleiași autorități politice (withinputs). Nu întotdeauna politica publică presupune prezența unei pro-bleme; invers, nu întotdeauna cînd există o problemă avem de-a face cu o politică publică. Totuși, cea mai mare parte a autorilor au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
bine - sunt îndeplinite aceste cerințe. Structura internațional) ↑ ↓ Unit)ți în interacțiune Figură 3.1 I Schematic, pentru Richard Rosecrance, sistemul internațional-politic arăt) că în fig. 3.2 (1963, p. 229). Schița să cuprinde patru elemente: (1) o surs) perturbatoare sau input-ul, (2) un mecanism regulator, (3) un tabel al constrângerilor de mediu, care convertește fenomenele înregistrate de punctele 1 și 2 în (4) rezultate (1963, pp. 220-221). Statele constituie sursele perturbatoare - într-o mai mare m)sur), dac), de exemplu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de interacțiunile acestora. Aceste dou) probleme nu sunt rezolvate. Mai întâi, Kaplan amestec) - sau confund) - sistemele internaționale cu mediile lor. Scriind despre modelele sistemului, el a afirmat urm)toarele: ,,Regulile de transformare pretind schimb)rilor care apar în sistem că input-uri ce traverseaz) granița sistemului, si care difer) de cele necesare echilibrului, s) încline sistemul fie c)tre instabilitate, fie c)tre stabilitatea unui nou sistem” (1969, pp. 212-213). Ins) unde se afl) granița dintre un sistem internațional și mediul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de feedback. Conceptul este împrumutat din cibernetic), unde este definit dup) cum urmeaz): atunci când ,,dorim că o miscare s) urmeze un anumit pattern, diferența dintre acest pattern și mișcarea care s-a petrecut de fapt este utilizat) că un nou input, pentru a determina partea dirijat) s) se miste într-un astfel de mod, încât s) apropie mai mult mișcarea să de cea imprimat) de pattern” (Wiener 1961, pp. 6-7). Dup) o astfel de definiție, feedback-ul opereaz) doar în interiorul unei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Importanța dezvoltării comunicării la copilul cu surdocecitate Prof. psihopedagog Lăcrămioara Gabriela Gherman Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Copilul cu surdocecitate are acces la o cantitate limitată de informație. Ca urmare a diminuării inputului senzorial, se confruntă cu absența sau insuficienta stimulare. Intervenientul are rolul de a crea situații propice pentru a minimaliza izolarea în care se află copilul față de mediul înconjurător. Modalitățile de intervenție principale sunt comunicarea, interacțiunea, adaptarea mediului și oferirea de
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
consideră că între angajat și organizație există o permanentă relație de schimb, localizată în planul perceptiv al angajatului. Termenii utilizați de Adams sunt: contribuții (inputs), rezultate (outcomes), Persoana (Person) și Altul (Other) (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 275-276). Inputurile sunt contribuțiile (investițiile) percepute de angajat, parte a schimbului cu angajatorul, pentru care acesta așteaptă o recompensă justă. Inputurile variază de la un angajat la altul putând fi: educația, inteligența, experiența, instruirea, abilitățile, vechimea în muncă, vârsta, sexul, apartenența etnică, statutul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
utilizați de Adams sunt: contribuții (inputs), rezultate (outcomes), Persoana (Person) și Altul (Other) (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 275-276). Inputurile sunt contribuțiile (investițiile) percepute de angajat, parte a schimbului cu angajatorul, pentru care acesta așteaptă o recompensă justă. Inputurile variază de la un angajat la altul putând fi: educația, inteligența, experiența, instruirea, abilitățile, vechimea în muncă, vârsta, sexul, apartenența etnică, statutul, efortul depus la locul de muncă. Tot inputuri pot fi: aspectul fizic, starea de sănătate, deținerea unui automobil, atributele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a schimbului cu angajatorul, pentru care acesta așteaptă o recompensă justă. Inputurile variază de la un angajat la altul putând fi: educația, inteligența, experiența, instruirea, abilitățile, vechimea în muncă, vârsta, sexul, apartenența etnică, statutul, efortul depus la locul de muncă. Tot inputuri pot fi: aspectul fizic, starea de sănătate, deținerea unui automobil, atributele soțului/soției etc. Rezultatele (outcomes) sunt recompensele oferite de organizație: salariu, recompense intrinseci postului, beneficii, sporuri, marcatori de status, recunoaștere formală și informală. Adams subliniază patru caracteristici ale inputurilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
inputuri pot fi: aspectul fizic, starea de sănătate, deținerea unui automobil, atributele soțului/soției etc. Rezultatele (outcomes) sunt recompensele oferite de organizație: salariu, recompense intrinseci postului, beneficii, sporuri, marcatori de status, recunoaștere formală și informală. Adams subliniază patru caracteristici ale inputurilor și rezultatelor: recunoașterea, relevanța, aditivitatea și interșanjabilitatea. O variabilă devine input atunci când este recunoscută ca parte a schimbului de către angajat sau de ambele părți. O variabilă nu este un potențial input dacă este perceput astfel doar de către angajator, deoarece angajatul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
atributele soțului/soției etc. Rezultatele (outcomes) sunt recompensele oferite de organizație: salariu, recompense intrinseci postului, beneficii, sporuri, marcatori de status, recunoaștere formală și informală. Adams subliniază patru caracteristici ale inputurilor și rezultatelor: recunoașterea, relevanța, aditivitatea și interșanjabilitatea. O variabilă devine input atunci când este recunoscută ca parte a schimbului de către angajat sau de ambele părți. O variabilă nu este un potențial input dacă este perceput astfel doar de către angajator, deoarece angajatul nu va aștepta recompensă pentru acesta. Inechitatea apare doar atunci când angajatul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
recunoaștere formală și informală. Adams subliniază patru caracteristici ale inputurilor și rezultatelor: recunoașterea, relevanța, aditivitatea și interșanjabilitatea. O variabilă devine input atunci când este recunoscută ca parte a schimbului de către angajat sau de ambele părți. O variabilă nu este un potențial input dacă este perceput astfel doar de către angajator, deoarece angajatul nu va aștepta recompensă pentru acesta. Inechitatea apare doar atunci când angajatul consideră relevant atributul pe care îl deține. În ceea ce privește recompensele, acestea au valoare psihologică atâta vreme cât sunt recunoscute de ambele părți și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este dată de compararea cu o persoană sau un grup de referință (Altul), care poate fi un coleg, o rudă, un vecin, dar și un grup de colegi, clasa specialiștilor dintr-un domeniu sau o întreagă industrie. Inechitatea apare atunci când inputurile și rezultatele proprii nu sunt în balanță cu inputurile și rezultatele grupului de referință. Autorul consideră că Altul, ca termen de referință, poate fi reprezentat și de subiectul care face compararea (Person) aflat în diverse situații, la locuri de muncă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
grup de referință (Altul), care poate fi un coleg, o rudă, un vecin, dar și un grup de colegi, clasa specialiștilor dintr-un domeniu sau o întreagă industrie. Inechitatea apare atunci când inputurile și rezultatele proprii nu sunt în balanță cu inputurile și rezultatele grupului de referință. Autorul consideră că Altul, ca termen de referință, poate fi reprezentat și de subiectul care face compararea (Person) aflat în diverse situații, la locuri de muncă anterioare sau chiar la locuri de muncă viitoare, la
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
că Altul, ca termen de referință, poate fi reprezentat și de subiectul care face compararea (Person) aflat în diverse situații, la locuri de muncă anterioare sau chiar la locuri de muncă viitoare, la care aspiră. Inechitatea apare pentru Persoană "ori de câte ori inputurile și/sau rezultatele proprii sunt percepute ca aflându-se, în plan psihologic, în opoziție (discrepanță) cu ceea ce este perceput ca input/rezultat al Altuia" (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 278). Inechitatea apare atât în situația de sub-recompensare, cât
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
locuri de muncă anterioare sau chiar la locuri de muncă viitoare, la care aspiră. Inechitatea apare pentru Persoană "ori de câte ori inputurile și/sau rezultatele proprii sunt percepute ca aflându-se, în plan psihologic, în opoziție (discrepanță) cu ceea ce este perceput ca input/rezultat al Altuia" (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 278). Inechitatea apare atât în situația de sub-recompensare, cât și în cea de supra-recompensare, dar în cea de-a doua situație sentimentul de inechitate apare mai greu decât în cazul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
situație sentimentul de inechitate apare mai greu decât în cazul sub-recompensării (plusul care determină inechitatea trebuie să fie mai mare decât minusul care declanșează inechitatea). Starea de inechitate prezintă mai multe grade de intensitate, punctul maxim fiind atins atunci când atât inputurile cât și rezultatele sunt discrepante. Pornind de la teoria disonanței cognitive, Adams prezintă două postulate ale teoriei sale (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 283): 1. Prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională ca și intensitate cu valoarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
creează tensiune, iar această tensiune este proporțională ca și intensitate cu valoarea inechității. 2. Tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată. De asemenea, sunt identificate modalitățile de reducere a inechității: modificarea inputurilor/rezultatelor, determinarea persoanei/grupului de referință să-și modifice inputul/rezultatul, schimbarea persoanei/grupului de referință, distorsiunea cognitivă a relevanței elementelor schimbului, dar și absenteismul, solicitarea schimbării locului de muncă, până la forma cea mai intensă: părăsirea organizației. Dintre toate inputurile
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu valoarea inechității. 2. Tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată. De asemenea, sunt identificate modalitățile de reducere a inechității: modificarea inputurilor/rezultatelor, determinarea persoanei/grupului de referință să-și modifice inputul/rezultatul, schimbarea persoanei/grupului de referință, distorsiunea cognitivă a relevanței elementelor schimbului, dar și absenteismul, solicitarea schimbării locului de muncă, până la forma cea mai intensă: părăsirea organizației. Dintre toate inputurile ce pot fi diminuate, efortul este cel mai susceptibil de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
inputurilor/rezultatelor, determinarea persoanei/grupului de referință să-și modifice inputul/rezultatul, schimbarea persoanei/grupului de referință, distorsiunea cognitivă a relevanței elementelor schimbului, dar și absenteismul, solicitarea schimbării locului de muncă, până la forma cea mai intensă: părăsirea organizației. Dintre toate inputurile ce pot fi diminuate, efortul este cel mai susceptibil de a fi redus, deoarece celelalte inputuri (educație, vârstă, sex, abilități) sunt "un dat", achiziția lor nefiind reversibilă. Cuplul "Persoană" "Altul" formează un sistem social atâta vreme cât fiecare constituie pentru celălalt elementul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
referință, distorsiunea cognitivă a relevanței elementelor schimbului, dar și absenteismul, solicitarea schimbării locului de muncă, până la forma cea mai intensă: părăsirea organizației. Dintre toate inputurile ce pot fi diminuate, efortul este cel mai susceptibil de a fi redus, deoarece celelalte inputuri (educație, vârstă, sex, abilități) sunt "un dat", achiziția lor nefiind reversibilă. Cuplul "Persoană" "Altul" formează un sistem social atâta vreme cât fiecare constituie pentru celălalt elementul de referință. Autorul susține validitatea postulatelor teoriei sale prin rezultatele experimentelor proprii, a celor realizate în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]