1,280 matches
-
la o marotă catastrofică e filoxera. Românii au avut un vin înainte de filoxeră și cu totul altul după plaga biologică din secolul al XIXlea. Numai că acesta e un criteriu extraliterar, fără putere de interpretare a operelor, cititorul rămînînd cu insatisfacția de a vedea cum cîmpul erudiției nu se strînge într-o orbită clară. Din acest motiv, capitolele pot fi citite separat, dinspre sfîrșit spre început, sau la întîmplare, căci impresia e aceeași: o carte didactică, cu multe citate, din care
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
o aplică destinul îi poate avea drept subiecți pe vecinii mei, dar faptul că implicarea mea în urmărirea filmului a rămas netulburată înseamnă că nu m-am lovit de vreun obstacol de veridicitate. În schimb, am bușit un prag de insatisfacție odată cu Piscina lui François Ozon (2003). Un regizor care, după gustul meu, joacă un soi de alba-neagra cu spectatorul. Mai exact, o peliculă bună, alta slăbuță, și tot așa. În ceea ce privește filmul de față, primul în engleză al regizorului, tind să
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
de la acel corp de corespondență inedită pentru a se conchide că de la mamă a moștenit scriitorul harul evocării și nu de la tatăl său, învățătorul, adăugîndu-se că "Ludovica este mai curînd o bovarică, o ființă în mod natural și obiectiv impusă insatisfacțiilor", ba chiar că ar fi fost invidioasă pe talentul fiului, în așa fel încît "reușita fiului reprezintă nu numai mărturia propriei nereușite, dar și oglinda a ceea ce ea însăși ar fi putut fi". Chiar și faptul că "nu se va
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
nu ridică nicăieri pretenția că opiniile sale sunt emanația adevărului divin și absolut (se mai înșeală omul în viață), dar buna sa credință nu se poate pune la îndoială. Viața autorului în epoca comunistă nu l-a scutit de neajunsuri, insatisfacții și de o anumită revoltă interioară. Pus pe liber de la o editură, din cauza dosarului său de cadre necorespunzător, el aspiră în mod onest și naiv la un post de redactor la televiziune (inaccesibil muritorilor de rând!), iar apoi la acela
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
Teologia naturală Sorin Lavric E o pacoste a oamenilor de știință aceea de a fi mefienți în privința doctrinelor religioase. Și la mijloc nu e o ră- utate gratuită, ci o insatisfacție adîncă, ce vine dintr-o constatare verificată de sute de ori: atunci cînd se apucă să descrie istoria universului, bazaconiile pe care le emit religiile sînt patente. Cu un singur exemplu: potrivit Bibliei, vîrsta Pămîntului e de 6000 de ani
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
se va intra în normalitate. Și chiar așa s-a întâmplat, în cele mai multe din privințe - dar nu pentru multă vreme. Sudura dintre părți n-a rezistat, o vizibilă disimetrie a scos la iveală un chip chinuit, minat de griji și insatisfacții. Coaliția, juna copiliță purtând cofița pe cap s-a transformat într-o chinuită de osteoporoză babetă. Riduri ce nu s-au mai putut ascunde au umplut de drăcească bucurie inima opoziției, ce-și vedea renăscând nădejdi la care, mai an
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
de dragul unor profituri temporare, va începe să rescrie istoria secolului XX în așa fel încît să facă pe placul noilor focare de presiune ideologică. Erau destui oportuniști în cursă ca să se coboare pînă la teapa lor. Dacă totuși încerci o insatisfacție în cazul lui Lucian Boia este că nu-l poți clasifica, și asta fiindcă, dintre istoricii actuali, el a mers cel mai departe în tehnica ecranării propriilor convingeri. Nimic din simpatiile sau idiosincraziile sale nu răzbat în discursul său. E
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
comentat neînțelegerile din interiorul formațiunii politice liberale spunând că oamenii politici trebuie să facă unele compromisuri, în sensul bun al cuvântului.” ” Nu cred că așa trebuie abordată relația cu Neagu Djuvara. Poate că el, ca și alții, are motive de insatisfacție. Poate unele justificate, poate altele nu. În mod cert unele sunt justificate și în final, eu ca unul care îl respect foarte mult pe Neagu Djuvara ca istoric, am să spun că în politică oamenii politici trebuie să facă în
Tăriceanu: De ce n-a criticat Djuvara și derapajele lui Băsescu? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41423_a_42748]
-
au încercat pînă la urmă și regizorii, Andrei Șerban chiar într-un episod recent!). Chestiunea pe care o pune insistent Bujor Nedelcovici, care se degajă obsedant din textele d-sale clocotind de patos justițiar, este cea a comportării scriitorilor față de insatisfacțiile grave ale societății civile. De ce aceștia n-au format un front unic, de ce nu s-au înrolat în lupta deschisă împotriva compromisurilor și abuzurilor, de ce verbul, și acțiunea lor n-au avut mai multă eficiență? Răspunsul rezidă în deturnarea mitului
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
cele mai neașteptate. Bastarzii, elemente perturbatoare, ca și avortonii sentimentali - am numit progeniturile legitime acoperite de aceeași neiubire parentală - se circumscriu sferei personajelor nerăsfățate de autoare, pentru care copiii par să cumuleze, prin generații succesive, defectele părinților. Experiențele traumatizante și insatisfacțiile infantile își pun pecetea asupra întregii lor existențe". Mecanismul transmiterii unui rău prenatal se complică uneori, sub pana Hortensiei Papadat-Bengescu, pe calea unei părelnice negări, care nu e însă o izbăvire, ci o altă înfățișare, distorsionată, a aberației. Poate că
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
pînze. Așa că, după minutele de... contemplație, simt nevoia să mărșăluiesc o oră pe trotuare. E și ăsta un fel de a-i cere celuilalt părerea. Ce s-o fi declanșînd în făptura bîntuită de orgolii, de îndoieli, de reușite, de insatisfacții, încît confruntarea cu celălalt - de ce nu firească nu numai la modeștii sau ratații artei, ci și la marii infatuați, siguri pe ei - să se consume în atare ton ultimativ? Dacă nu e formă bine deghizată de histrionism sau de farsă
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
în limba franceză și "un basm inițiatic", La chute vers le zenith, rod al unui "elan furios", tipărit la ultraprestigioasa Editură Gallimard și încununat cu un important premiu acordat de Société des Gens de Lettres. Episoade ce nu disipează însă insatisfacția cuibărită ca un morb în sufletul dezrădăcinatului ce nu și-a putut resorbi umilințele. Nostalgia începuturilor românești rămîne mistuitoare: "să ne înțelegem, eu am rămas la fel de izolat ca înainte, în afara lumii literare pariziene. Așa mă simt și astăzi, fără însă
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
cărei simptome Diderot le formulează cu o precizie clinică: tristețea definește pe cel care nu e complet mulțumit nici de ceilalți, dar nici de el însuși". Nu e un revoltat însetat de conflict, ci un om care caută, dar de insatisfacție cronică, de decepție perpetuu reînnoită pe fond "Esseyer encore, echouer toujours". El nu se angajează în lupte violente, dar nici nu adoptă izolarea sihaștrilor. Nu, dimpotrivă, el se agită, se deplasează, asemeni evreului care când e la Moscova, când la
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
principiu sau ipoteza generală a mitanalizei." (pp. 95-96) Să recunoaștem că asemenea rînduri descurajează orice încercare de formula întîmpinări malițioase pe marginea procedeului folosit de cercetătorul român. Ioan Petru Culianu mărturisește că a ajuns la acest tip de analiză în urma insatisfacției pe care i-au provocat-o curente de gîndire precum structuralismul, psihanaliza sau hermeneutica fenomenologică. Pentru Culianu, toate aceste mode culturale nu sînt nimic altceva decît simple forme de pseudocunoaștere, o apucătura snoabă și mondenă de a nu spune nimic
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
al limbajului său poartă amprenta elanului spre absolut. "Omul nu este doar o ființă finită, scria Berdiaev, cum vrea să afirme gîndirea contemporană, ci și o ființă infinită; el este infinitul sub o formă finită, sinteza finitului și a infinitului. Insatisfacția omului în fața finitului, aspirația sa către infinit sînt manifestări ale divinului în om, sînt mărturia omului în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință către nelimitarea divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Gheorghe Grigurcu Reiau o observație mai veche pe care am făcut-o asupra poeziei lui Emil Brumaru. Autorul se detașează de sine în virtutea unei insatisfacții secrete ce îmbracă forme de o mare varietate, generează fantasme care ascund și concomitent trădează acest nevralgic punct de pornire, nu ne putem da seama cît de conștientizat. Nu confesiunea ca atare constituie materia aventurii d-sale lirice, ci o
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
iar intelectualii neînregimentați suportau diverse persecuții administrative sau măcar agresiunea cercurilor protocroniste, inspirate de putere. Fără a fi ideală (ideală ar fi fost radicalizarea, riposta cetățenească imediată), rezistența, cîtă exista, avea nevoie de-o strategie inaparentă, „de culise”. Îmbinînd expresia insatisfacției, în proporția în care își putea găsi loc în mass media, cu tăcerea, aceasta se asocia cu mesajul Europei libere, ale cărei „voci de aur”, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, supuneau realitățile din țară unei radiografii implacabile, cu o salutară
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
convenabilă: "Te uiți ăntr-o bună zi prostit/ la propria ta viața,/ ai mai retușezi o mână,/ ai mai așezi o grimasa/ sub așternuturi de care nimeni nu stie/ ai mai torni un ghinion an pahar" (Zece mii de spânzurători). an temeiul insatisfacției, dorește a ănlocui universul obiectiv cu cel al subiectului, ăn rază unei umori corective, care luminează deriziunea: "Mi-e dor de poemele cărora doar eu ănsămi/ le eram universul./ ămi urmăream târșâitul zilnic,/ firișorul de păr câinesc/ crescut pe vârful
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
doar pe ele... Mai nou, posturile de televiziune au fost cu toatele invadate de o rasă umană necunoscută în trecut, aceea a comentatorilor politici, a formatorilor de opinie. O categorie de persoane a căror intimă voluptate este inducerea în telespectatori a insatisfacției sociale, a neliniștei, a spaimei, dezgustului, deznădejdei, în porții serale bine dozate. Veștile, concluziile sunt atât de rele, încât a nu te de îndată sinucide, chiar și fără a mai lăsa vreun bilețel explicativ, arată clară nesimțire, decizia de a
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
pînă în actualitate, cu o reevaluare a criteriului autenticității, al acestui "miraj" de care se leagă în mod programatic numele lui Camil Petrescu și care traversează experiență literară modernă și postmodernă. Gheorghe Crăciun găsea o dublă determinare a gestului, anume insatisfacția resimțită față de "excesul de negru" al romanelor perioadei revolute, ca și față de conținutul, prea puțin substanțial al volumelor cu subiect contemporan. Însă diagnosticul ar fi incomplet fără a privi autenticitatea că pe un răspuns la falia pe care procesul mistificării
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
să spre expresia elaborată, manifest artista, așezată pe bună dreptate de exegeți sub semnul barocului sau al manierismului, adică al unei "exasperări stilistice", cu funcție compensatoare. E un discurs "îmbelșugat", asianic, săturat de figuri de stil, menit parcă a răscumpără insatisfacția, anostul, indigentă existențiala. Un lux expresiv elocvent, la care recurge plebeul. Că și, pe de altă parte, o abila pacificare a revoltei, prefirata printre ornamente, deviată în strălucirile verbului obsedat de sine. O "bunăstare" a scriiturii calofile, atît de accentuată
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
și atent, capabil să stimuleze talentul, acolo unde acesta se făcea simțit. Dar alternanța între ipostaze atât de contradictorii nu se datora unor capricii ale firii, deși uneori interveneau și ele, ci acelei agitații interioare, dominată de stări depresive, de insatisfacții, de apăsarea unor clipe de derută, realitate pe care am evidențiat-o cu consecvență. Trec acum la evocarea unor întâmplări care au avut loc spre sfârșitul lui 1982 și care acoperă, în desfășurare, aproape ultimii trei ani din viața lui
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
ale societății. Popularitatea, absolut incredibilă și inexplicabilă pentru mine, a unui personaj precum generalul Antonescu își are originea în ideile vehiculate în cadrul unora din galeriile marilor cluburi fotbalistice. Ura de rasă și xenofobia au devenit forme curente de exprimare a insatisfacției sociale. Mai vechilor categorii, tocite prin suprauz (țiganii, evreii și ungurii), li s-au adăugat recent chinezii și arabii. Am avut prilejul unei discuții stupefiante cu un reprezentant tipic al acestui nou tip de xenofobie. "Și totuși, de ce-i urâți
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
indulgent față de opera mea. Nu mă sfiesc niciodată a tăia în carne vie. Știu din experiența de lector că e preferabil să regreți un gol decît să dai pagini întregi necitite. Am tăiat totdeauna fără cruțare". În rest, o masivă insatisfacție: "Critica literară a rămas aceeași. Și odinioară ca și azi, critica ți-o făceai singur... dacă voiai". Îi repugnă lui Rebreanu, în 1935, "înclinarea către critica-recenzie", care ar fi lipsită de "maturitate" ca și de "respirație", reducîndu-se "la un fel
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de reformulare, produse de insatisfacția locutorului față de propria relatare; narațiunea, dominată de timpul prezent, pune pe același plan acțiunile, renunțînd la ierarhizarea lor. într-un alt articol, un autor îl cita pe Valéry, cu afirmația provocatoare că povestirea visului e o povestire ca oricare alta
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]