1,213 matches
-
trebuie să-l primească omul obișnuit... Trebuie să facem din omul obișnuit înainte de toate un om cult (să-l situăm la înățimea timpului său) și un bun profesionist (specialist)... Dar Universitatea nu poate fi numai atât! Universitatea este distinctă, dar inseparabilă de știință, de cercetare. Universitatea este în afară de aceasta, știință. Mai mult Universitatea trebuie, înainte de a fi Universitate, să fie știință, cercetare! Știinta este demnitatea, sufletul Universității. Dar Universitatea este în afară de aceasta altceva! Are nevoie de existența publică, cu realitatea istorică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
claselor superioare de vârstă sunt depozitarii autorității politice. La populația Ochollo din Etiopia, problemele curente se discută în adunări plenare. Pe de altă parte, dispozitivele puterii trec adesea prin ritualuri și reprezentări cosmologice, ceea ce face ca antropologia politicului să fie inseparabilă de studiul reprezentărilor. Marc Augé a propus, de altfel, conceptul de ideologică pentru a desemna configurațiile care articulează simultan raporturile de putere și raporturile de sens. Instituția regală prezintă adesea o dimensiune sacră. Fiind la intersecția dintre lumea divină și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ele; în schimb ele îi răpesc garanția unui câștig statornic și sigur, punândusub dependența grevelor patronilor sau ale tovarășilor. Sub conducerea noastră poporul a distrus aristocrația care era protectoarea sa și doica sa naturală, pe ea, al cărei interes este inseparabil de bunăstarea poporului. Acum când aristocrația este distrusă, el a căzut sub jugul acaparatorilor, al necinstiților îmbogățiți, care îl apasă în mod nemilos. Noi îi vom apăra ca liberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
acestora, în vederea formării unui elev instrumentist ideal. Aceasta înseamnă un elev capabil să redea conținutul unei opere de artă adecvată vârstei, cu mijloacele tehnice și expresive cele mai eficiente. Pornind de la faptul că tehnica instrumentală cuprinde două laturi primordiale și inseparabile, care se află într-o permanentă stare de interdependență și condiționare reciprocă, a) latura mecanică și b) latura interpretativă, preocuparea de bază a pedagogului trebuie să constea tocmai în munca pentru îmbinarea acestora. Trebuie urmărită sprijinirea fenomenului interpretativ pe posedarea
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
acceptul sau dezacordul persoanelor inapte să ia decizii clare. În mod general, acceptul este o condiție necesară pentru continuarea proiectelor de cercetare și, de asemenea, o condiție suficienta pentru a opri cercetarea, cu excepția cazului când cercetarea presupune suficiente avantaje compensatorii inseparabile de participarea la cercetare. Regula nr.5 În absenta tuturor directivelor prealabile, persoanele inapte, persoanele ale căror aptitudini sunt dificil de evaluat și persoanele care sunt incapabile să ia o decizie clară, nu trebuie să participe la cercetări care le
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
elemnt de mișcare, schimbare, întoarcere, sau afinitate fiind folosit ca termen generic pentru orice figură de stil. 25 Anumite părți ale unui obiect pot fi indispensabile, Husserl le numește părți (Stücke, LI III §2). Alte părți ale unui obiect sunt inseparabile (untrennbar), precum culoarea sau gustul, acestea sunt numite de către Husserl momente. Cf. Edmund Husserl, Logische Untersuchungen, Felix Meiner, Hamburg, 2009. 26 Nicolai Hartman, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 305
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
etnologie și folclor la Universitatea din Cluj, ca și în cercetarea practică, etnografia are o sferă cuprinzătoare, incluzând și folclorul; între cele două ramuri există „o strânsă legătură internă, organică”, fenomenele din ambele apar „în realitate strâns legate și [...] aproape inseparabile”, civilizația materială, cât și cea spirituală fiind „părți componente ale unui întreg bine definit: civilizația rurală”. Tabelul care încheie studiul cuprinde întregul spectru al folclorului, de la credințe și superstiții, obiceiuri, ceremonii, rituri, cunoștințe, artă până la bogatul capitol de literatură populară
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
actului instructiv educativ, ca element definitoriu al misiunii educației în societatea cunoașterii. În primul capitol este prezentat cadrul general de organizare, conducere și funcționare a sistemului de învățământ din România. Managementul calității (sisteme, proceduri, mecanisme) reprezintă o parte integrantă și inseparabilă a funcționării și dezvoltării unității școlare. Implementarea programelor educaționale la nivelul copiilor de vârsta preșcolară, calitatea experimentelor de învățare, modele de comportament social sunt reliefate în capitolul al doilea. Sistemul de management al calității are un rol important în managementul
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
și, implicit, disciplinarea vechii practici a războiului prin îmblânzirea politicii internaționale în ceva asemănător politicii interne. Toate acestea ne conving de faptul că, pentru Morgenthau, lecțiile istoriei depind de calitatea relației dintre putere și pace. Pentru el, cele două sunt inseparabile. Adeseori le vedem situate în compartimente etanșe diferite, dar cele două trebuie privite împreună - nu în ultimul rând de către toți cei care, deținând funcții de decizie, trebuie să se confrunte cu terorismul și alte crize globale. Lumea trebuie să facă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
bazată pe Rațiune. Respingând premisele optimiste aflate la baza unor asemenea propuneri, Morgenthau a argumentat că, departe de a presupune o armonie eternă a intereselor, viața politică „își are rădăcinile în dorința de putere, comună tuturor oamenilor, șșiț este astfel inseparabilă de însăși viața socială”6. Plecând de la o interpretare augustiniană a naturii decăzute a omului, Morgenthau sugera, citându-l pe Luther, că „nu poate fi biruită concupiscența” și, în consecință, că dorința arzătoare de putere, ubicuă condiției umane, trebuie recunoscută
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putând să-și îmbunătățească performanța sportivă mai repede și mai bine decât lipsiți de acest fundament (Bompa, T., 2002, pag. 5). În conceptul de instruire timpurie se integrează și orientarea sportivă și selecția inițială. Acestea trebuie înțelese ca două procese inseparabile, dar care sunt delimitate de scopurile pe care le urmărește fiecare în parte. Orientarea sportivă se realizează prin evaluarea posibilităților subiectului respectiv, pleacă de la subiect și constă în identificarea calităților pe care le posedă subiectul, precum și îndrumarea acestuia spre practicarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
metodologice ce decurg dintr-o asemenea concepție. Dacă în paradigma interacțională a stresului constructele utilizabile sunt entități detașabile, capabile de a fi descrise independent și corelate liniar și unidirecțional, în paradigma tranzacțională a stresului fiecare construct este definit relațional și inseparabil unul de altul, relația dintre persoană și mediu fiind reciprocă, bilaterală. În cartea lor din 1984, Lazarus și Folkman fac o trecere în revistă a diferitelor tipuri de abordări ale stresului (ipsative vs. normative; naturaliste vs. experimentaliste), abordând totodată și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unificarea conștiințelor, să privilegiem o viziune sistematică sau să dezvoltăm o abordare relațională. Aceasta din urmă, foarte prezentă În lucrările lui Georg Simmel, subliniază faptul că societatea este locul unei interacțiuni perpetue Între forțe antagonice, dezacordurile care se exprimă fiind inseparabile de socializarea În jurul aceluiași obiect, astfel Încât „este aproape inevitabil ca orice element comunitar să se amestece cu ostilitatea”. De altfel, clivajele Între grupuri nu Înseamnă că În interiorul fiecărei tabere există o perfectă armonie: rivalitățile sau disidențele sunt aproape Întotdeauna prezente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a științelor umane (Dosse, 1997). Scientismul a Îndepărtat, pentru multă vreme, științele despre Om de diversitatea Umanității și de exigențele impuse de necesitatea de a salva biodiversitatea (vezi actualitatea temei „dezvoltării durabile”). Aceeași dezbatere internațională asupra constrângerilor ecologice va fi inseparabilă, mai devreme sau mai târziu, de o discuție asupra limitelor culturii de stăpânire și de acumulare a capitalismului (Weber, 1964). Un sistem economic ia sfârșit, ca și exclusivitatea culturii sale. Lumea ca mozaic: globalizarea „deglobalizată” Despre antireducționism. La acest Început
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi, apar două imperative care Îi condiționează autoritatea În exercitarea funcției sale. Mai Întâi, el trebuie să justifice existența postului său, iar În al doilea rând, trebuie să câștige respectul celor aflați În grija sa”. Transgresiunea și etichetarea sunt aici inseparabile, această „marcare” (labelling) traducându-se adesea printr-un efect de „stigmatizare”. Putem intersecta În continuare două mari „axe”: una reprezintă natura actelor comise (indiferent dacă este vorba de atingeri aduse bunurilor, persoanelor sau moravurilor), iar cealaltă ă reacțiile sau judecățile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noastre, putem distinge câteva puncte esențiale. Acestea se pot deduce din lectura Scrisorii despre toleranță (1686) și a celui de-Al Doilea Tratat despre cârmuire (1690). Așa cum nota Philippe Raynaud, la John Locke „«drepturile subiective» ale omului sunt un corelativ inseparabil al fundamentării lor pe Legea naturală” (Raynaud, 1996, p. 352). De unde importanța acordată libertății de conștiință și a cultului și, În general, chestiunii religioase, importanță al cărei ecou Îl regăsim În majoritatea Declarațiilor americane (Massachusetts, Virginia, Pennsylvania, Carolina de Nord
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
combătut rasismul „clasic”? Aceste Întrebări presupun că trebuie pusă la Îndoială justețea folosirii singularului: se poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă pluralitatea lor, trebuie să ținem seama de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de metamorfozele sale. Neorasisme fără „rasă”: de la diferențialismul cultural la geneticismul social Trebuie să insistăm asupra unei duble constatări, dacă pornim de la ceea ce se poate observa la ora actuală: rasismul se poate manifesta și altfel decât explicit, uneori chiar nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gândirii logice (căutarea adevărului), cea a acțiunii voluntare (căutarea binelui) și cea a reprezentării sau a sentimentului (căutarea frumosului). ν Așa cum remarca William Sumner În Folkways (1966), normele se referă la tehnici, la uzanțe, la moravuri și legi și sunt inseparabile de activitatea de reglementare care le creează și le menține. Proprii unui grup (În special În cadrul practicilor sau deontologiilor profesionale) sau unei societăți date (obiectivul fiind În acest caz acela de a „asigura prosperitatea publică” cu ajutorul preceptelor și interdicțiilor definite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
funcționează ca niște coduri sau ghiduri și a căror nerespectare sau transgresare este sinonimă cu devianța și susceptibilă să antreneze sancțiuni ori să provoace reacții de dezaprobare sau de ostracizare. Dacă Însușirea lor, așa cum bine a arătat Talcott Parsons, este inseparabilă de procesul de socializare și include nu doar cunoașterea prescripțiilor, ci și a marjelor de manevră de care dispunem (pentru că rolurile pe care ni le asumăm nu se reduc la o listă de proceduri strict delimitate), slăbirea sau incoerența lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
frază anterioară: Astăzi e o căldură insuportabilă. De aceea a plecat la ștrand. Din majoritatea situațiilor exemplificate (a, b; c) rezultă că unele trăsături ale coeziunii nu sînt total independente de aspectele semantice ale textului. Coeziunea este în gramatica textului inseparabilă de noțiunea de progresie tematică. Orice text prezintă un echilibru între elementele referențiale recurente, presupuse a fi cunoscute (din co(n)text), care asigură coeziunea ansamblului și elementele noi, care contribuie la expansiunea și la dinamica progresiei informative. Se consideră
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțurilor minime, descrierea este inerentă vorbirii și, de aceea, John Searle a localizat partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional pe care se aplică marca forței ilocuționare. Astfel, adjectivul bun, de exemplu, pentru a califica un restaurant este, în mod inseparabil, o afirmație descriptivă a unui lucru dintre obiectele lumii și un act ilocuționar de recomandare. Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al unei propoziții enunțiative ce orientează orice enunț din punct de vedere argumentativ, decurge faptul că procedura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
afirmație descriptivă a unui lucru dintre obiectele lumii și un act ilocuționar de recomandare. Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al unei propoziții enunțiative ce orientează orice enunț din punct de vedere argumentativ, decurge faptul că procedura este inseparabilă exprimării unui punct de vedere, unui scop al discursului. La nivelul organizării textuale, oricare ar fi obiectul discursului și extensiunea descrierii, se aplică un repertoriu de operații de bază care produc propoziții descriptive ce se grupează în secvențe de extindere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
COURTES 1979; SIOUFFI 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA Î ÎNCORPORARE. Pentru a denumi relația pe care etosul o stabilește între un discurs și destinatarul lui, D. Maingueneau a propus, în 1984, termenul încorporare. Semnificația exprimată de acesta are trei laturi inseparabile: 1) pe parcursul lecturii sau audiției, discursul permite destinatarului să-și construiască o reprezentare dinamică asupra enunțului, 2) destinatarul asimilează, încorporează schemele caracteristice ale acestui enunț, 3) acest proces dublu permite încorporarea imaginarului destinatarului în comunitatea care aderă la acest discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acolo unde domină oralitatea, iar punctuația este un auxiliar pentru a indica aceasta în scris. În civilizația textelor tipărite, punerea în pagină relevă dimensiunea vizuală a punctuației, care dispune textele în spațiu pentru cel care citește. De aceea, punctuația este inseparabilă normelor proprii fiecărui gen de discurs, raportabile la publicul și la practicile unor lecturi specifice. Unele dintre textele literare, intens marcate de subiectivitatea autorului, trebuie să recurgă în mod deosebit la strategii de punctuație, situație relevată, în literatura română, mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
social, căci el reprezintă numai urmarea unei tradiții. Spre deosebire de limbă, arată F. de Saussure, vorbirea este un act individual al voinței și intelectului locutorului, este concretizarea limbii într-un moment de către vorbitor. Ca atare, limba și vorbirea sînt două realități inseparabile, deoarece, dacă nu ar exista limba în mintea vorbitorilor, nici unul dintre ei nu ar putea realiza vorbirea individuală și, pe de altă parte, fiindcă, dacă nu s-ar concretiza în vorbire, limba nu ar putea exista, posibilitatea existenței ei abstracte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]