811 matches
-
textul poetic II, 1986; Florin Mugur, Schițe despre fericire, 1987; Traian T. Coșovei, Pornind de la un vers, 1990; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, 1993; Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1999; Gheorghe Grigurcu, Poezia română contemporană, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației'80, 2000; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
neființei. Sau, în termenii poetului, "un început de respirare", deci viața însăși. Referințe critice (selectiv): Radu G. Țeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Mircea A. Diaconu, în "Luceafărul", nr. 48, 25 decembrie 1996; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; Constantin Miu, în "Steaua", nr. 2-3, februarie-martie 1997; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, I, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, 2001; Marius Manta, în "Ateneu", nr. 9, septembrie 2002; Raluca Dună, în "Luceafărul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "România literară", nr. 51-52, 1990; Vasile Spiridon, în "România literară", nr. 7, 1992; Anton Horvath, în "Steaua", nr. 8-9, august-septembrie 1993; Constantin Miu, în "Steaua", nr. 7-8, iulie-august 1996; Liviu Leonte, în "Cronica", nr. 3, 1997; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; Mircea A. Diaconu, în "Luceafărul", nr. 9, martie 1999; Constantin Husanu, Cassian Maria Spiridon și Adi Cristi, în Lăcomia destinului, 2009; Mircea A. Diaconu, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2003; Sebastian Drăgulănescu, în Dicționarul general al literaturii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vol. II, 1986; Al. Cistelecan, în "Familia", nr. 6, 1987; Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. IV, 1989; Radu G. Țeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, 1993; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; Ion Roșioru, în "Convorbiri literare", nr. 8, august 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1999; Al. Cistelecan, Top ten (Recenzii rapide), 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației '80, 2000; Gheorghe Grigurcu, Poezia română contemporană, vol. II
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
orfani”. V.ț. mai conține studii și articole îndeosebi cu subiecte istorice (D. Caselli, A ființat cândva o „împărăție” bulgară?, Românii din Grecia), necrologuri (Take Ionescu, Carmen Sylva). O ilustrație bogată - grafică, portrete (semnate Iser, Silvan, B’Arg, N. Vermont), instantanee citadine, vederi, desene - înviorează paginile. Au mai colaborat Alex. St. Vernescu, C. Spiru Hasnaș, N.A. Bogdan, Pan Hallipa, N. Pora, Th. D. Speranția, Lia Hârsu, Eugen Ciuchi, Constanța Hodoș, Stan Palanka, O. Carp (G. Proca), Mircea Dem. Rădulescu, D. Marinescu-Marion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
de aici sunt notele care definesc prima etapă a poeziei lui S. O schimbare radicală se constată însă odată cu Melancolii inocente (1969), care probează frecventarea intensă a expresionismului german. Imaginea se desfășoară acum tentacular, discursul devine din liniar bidimensional, iar instantaneele fotografice se transformă în viziuni tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt al lumii - / nemărturisit și ascuns în pietre spălate de foc // și când se scoală cu toții iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
în sine: gestul de a ținti este la origini unul agresiv și apare ritualizat în jocuri ca: bowling, biliard, tir, tenis, polo, hochei etc. Apare frecvent în parcurile de distracții și în jocurile copiilor; tragem un film, capturăm imagini, prindem instantanee etc. Capitolul 9 Educația între nomos și physis Educația înseamnă îmblânzire, uneori la propriu, tocmai prin raportare la acest instinct primar și fundamental în evoluția noastră ca specie și ca indivizi; scopul unei astfel de educații presupune realizarea unei compatibilități
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deseori, la un astfel de inventar al materiilor, obiectelor și gesturilor banale, derizorii, ca într-o pagină de ziar, rezultatul fiind, cum s-a observat, o poezie „de pură notație”, „biografică, dar una care pare vidată de subiectivitate” (Gheorghe Crăciun). Instantaneele din realitate, simple, în registru „realist”, sunt contrapunctate, din loc în loc, prin versuri reflexive, vorbind cu autoironie despre „existența în alb și negru”. B. s-a afirmat, în paralel, printr-o suită de studii de critică și istorie literară, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
rupturii, în timp ce puterea se străduia să-i compromită, denunțându-i drept cosmopoliți, decadenți, anemici. Ce oferea în fapt I.L. Caragiale era rețeta convertirii cotidianului în literatură, a revalorificării materialelor joase, paraliterare, reportericești, în scrieri canonice. Schimbând ce era de schimbat, instantaneele din primul volum al lui L. sunt de fapt reportaje tip Caracudi: un fel de variațiuni pe temă dată aduse tehnic la zi, adică în era reportofonului și a camerei de luat vederi. Cartea trădează o înverșunare emfatică împotriva clișeului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
Închide totuși fereastra sau Fără maladii albastre au ca fundal mediul spitalului: e o lume închisă, strict delimitată, cu regulile și principiile ei. Macabrul, atemporalul, iluzia, jocul dintre vis și coșmar fac din acest spațiu un teritoriu instabil și fascinant. Instantaneele din viața cotidiană sunt distorsionate, captate și apoi oferite într-un mod similar cu „instantaneele” care apar în povestirile lui Friedrich Dürrenmatt. Personajele nu au în general un nume, sunt doar măști, himere care închid mici universuri, după legi ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
închisă, strict delimitată, cu regulile și principiile ei. Macabrul, atemporalul, iluzia, jocul dintre vis și coșmar fac din acest spațiu un teritoriu instabil și fascinant. Instantaneele din viața cotidiană sunt distorsionate, captate și apoi oferite într-un mod similar cu „instantaneele” care apar în povestirile lui Friedrich Dürrenmatt. Personajele nu au în general un nume, sunt doar măști, himere care închid mici universuri, după legi ce nu țin cont de universul exterior. Ele ilustrează o categorie anume: bolnavul, doctorul, asistenta medicală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 / 63 Noiembrie, ultimul bal... / 63 La capătul puterilor / 66 O liberalizare bine temperată / 73 Național-comunismul / 83 Noiembrie mohorât / 91 A fost sau n-a fost? / 96 Timișoara / 98 Zoe Petre REVOLUȚIA ȘI "REVOLUȚIA ÎN DIRECT" / 101 Instantaneul unei puteri care se prăbușește / 101 Noaptea / 104 Un imaginar care așteaptă să fie descifrat / 105 Jos comunismul! / 111 Armata / 114 Semne / 116 Revoluția în direct și protagoniștii acesteia / 120 Cele nespuse / 129 Zoe Petre MARȘUL CEL LUNG. Democratizarea societății
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
moment, nimeni nu s-a mai putut îndoi de gravitatea manifestațiilor. Odată cu instaurarea stării de necesitate în întreg județul Timiș, se anunțau pentru ziua următoare adunări de condamnare a "huliganilor". Era începutul sfârșitului. REVOLUȚIA ȘI "REVOLUȚIA ÎN DIRECT" Zoe Petre Instantaneul unei puteri care se prăbușește Din zorii zilei de 21 decembrie, în toată țara se organizează ședințe-fulger ale comitetelor PCR care condamnă "contrarevoluția" de la Timișoara și, la București, pregătesc marele miting popular care trebuia să afirme solidaritatea de nezdruncinat a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
colectiv mitingul de la București, pentru ca, în cel mai îndepărtat colț al țării, să se poată urmări marea manifestație. Pe loc, desigur, nimeni nu a avut răgazul să analizeze la rece ce se întâmpla, dar e clar, privind retrospectiv, că acest instantaneu al panicii și neliniștii conducătorilor, confruntați brusc cu o realitate pe care nu o mai controlează, a avut un rol esențial în revolta care a urmat: a transmis fulgerător dovada faptului că regimul era vulnerabil 24. Întreruperea de câteva minute
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fără voturile aliaților din turul doi al prezidențialelor, guvernul nu putea promova nici măcar o lege ordinară, ca să nu mai vorbim de cele organice. Încă din primele săptămâni după instalarea noului guvern, nucleul dur al electoratului CDR avid de schimbări radicale, instantanee și spectaculoase, dar din principiu neîncrezător față de statul cu care se înfruntaseră atâta vreme refuză să creadă că mai e ceva de negociat cu partidele aflate acum în opoziție, sau chiar cu partenerii de coaliție, și își clamează dezamăgirea cu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
reorganizării radicale a trecutului românesc de pe baze naționale pe temelii socialiste antinaționale. Chiar dacă, datorită efemerității sale, poate fi catalogată ca o revoluție mnemonică abortivă, reorganizarea radicală a trecutului românesc petrecută în epoca postbelică întruchipează modelul ideal-tipic al revoluției mnemonice totale - instantanee, atotcuprinzătoare, programată de sus-în-joc de autoritățile statale și executată cu brutalitate simbolică la adresa tradiției instituite de aducere aminte. În schimb, revoluția mnemonică națională, derulată în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, întruchipează modelul revoluției procesuale - cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că stăpânul casei respective este Jupiter. I TRANZITELE În prezent, tranzitele constituie cea mai răspândită metodă de lucru din astrologia previzională. În momentul venirii noastre pe lume, redactarea temei astrale „Încremenește” cerul de naștere, reducându-l la un fel de instantaneu, exact ca atunci când fotografiezi un subiect În mișcare. Dar, cu toate că e vorba de un moment deosebit de important, planetele nu se opresc din mersul lor. Ele continuă să se rotească În jurul soarelui, iar În această cursă regulată se Întâmplă să formeze
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
câteva, dintre cele mai importante clasificări ale stărilor reactive. Pentru E. Kretschmer, reacțiile sunt de două feluri: reacții primitive și reacții ale personalității. Reacțiile primitive sunt consecutive unor experiențe interne, care se manifestă imediat, în mod direct, prin acțiuni impulsive instantanee sau prin procese profunde de natură hipobulică sau hiponoică fără a angaja ansamblul personalității. Ele sunt specifice la copii, la persoanele needucate, la cei cu maturitate afectivă, intelectuală la limită, la alcoolici sau persoane psihopate. În cadrul acestui grup distingem următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
45; Monica Spiridon, Autoportretul criticului în tranziție, R, 1996, 10-12; Daniel Cristea-Enache, Criticul de tranziție, ALA, 1997, 365; Mircea Muthu, Rebreanu și gramatica realismului, RL, 1997, 49-52; Borbély, Xenograme, 93-102; Z. Ornea, Dincolo de realism, RL, 1998, 15; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 168-177; Cornel Munteanu, Diagnoza spiritului critic, JL, 2000, 15-18; Dimisianu, Lumea, 382-387; Micu. Ist. lit., 717; Irina Petraș, Vârste critice, APF, 2001, 2; Cristea-Enache, Concert, 442-448; Grigor, Moromete, 64-68; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 140-142; Petraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Peste decenii întâmplările consemnate în secțiunea Oameni și destine se colorează altfel, iar chipurile unor oameni de litere intrați de acum în istorie, ca Șerban Cioculescu, Mihai Beniuc sau George Ivașcu, par a fi ale unor personaje de roman. SCRIERI: Instantanee, Mediaș, 1937; Bat tunurile și bate inima..., Timișoara, 1942; Nuvele, București, 1944; Noi aspecte ale problemelor țărănești, București, 1947; Problema omului în societatea românească, București, 1947; Studii de istorie și limbă literară, București, 1970; Corelația limbă-literatură, București, 1971; Momente din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
RL, 1996, 20; Perian, Scriitori, 63-73; Rachieru, Poeți Bucovina, 510-523; Benoît Vitse, Matei Vișniec, CRC, 1997, 5; Roxana Sorescu, „Bine, mamă, dar ăsta ia moartea în bășcălie!”, LCF, 1997, 23; Alex. Ștefănescu, Matei Vișniec, RL, 1997, 40; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 259-264; Dicț. analitic, I, 40-42, II, 118-120, III, 231-233, 313-315, IV, 561-562; Alex. Ștefănescu, Matei Vișniec, contemporanul nostru, RL, 1999, 10; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 99-102; Dicț. esențial, 887-889; Ghițulescu, Istoria, 324-332; Marin Mincu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
decât cu ce scoteai din raniță. Erau locuri de război, situații, chipuri de fotografie din obligație cum puteau fi, În altă ordine de idei, Parisul, Taj Mahalul ori podul din Brooklyn: nouă din zece fotografi abia sosiți respectau ritualul, căutând instantaneul care să-i Înscrie În clubul select al turiștilor ororii. Dar acesta nu fusese nicicând cazul lui Faulques. El nu avea pretenția să-și justifice caracterul prădător al fotografiilor, precum cei ce dădeau asigurări că voiajau prin războaie fiindcă le
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Biroul Medical din Lourdes (situat în Franța pe râul Pau în Pirineii Înalți mare loc de pelerinaj consacrat Sfintei Fecioare Maria) cu privire la influența rugăciunilor asupra stărilor patologice, s-a constatat pe bază de observare a bolnavilor o vindecare rapidă (aproape instantanee) a diferitelor boli: tuberculoză osoasă sau peritoneală, abcese reci, plăgi supurate, lupus, cancer etc. Mai întâi pacientul acuză o mare durere, apoi subit, senzația unei vindecări complete, în câteva secunde, minute, mult câteva ore, plăgile se cicatrizau, simptomele generale dispăreau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
40; Vasile Spiridon, Afinități elective, ATN, 1994, 2; L. D. Clement, Povestiri din vremea ciumei, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 2; Horia Gârbea, Cum să dai de dracu’?, CRC, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998, 242-246; Emilian Galaicu-Păun, Poezia după poezie, Chișinău, 1999, 186-191; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 141-143, 197-202; Marius Manta, „Infernul migrator”, ATN, 2000, 1; Vasile Spiridon, Gloria greierului, CL, 2000, 4; Grigurcu, Poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
și suferințele sfinților, Iași, 1997; Povestiri din istoria neamului românesc, Iași, 1997; Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]