1,015 matches
-
biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face pe om să reziste până la un punct instinctelor prin ceea ce Paulescu denumea voință inhibitoare ca rezultat al educației, totuși impulsia instinctivă, oricât de puternică ar fi, dispare în fața unui risc serios, mai ales atunci când existența individului este amenințată. Voința inhibitoare ca act voluntar, urmare a raționamentului, nu acționează niciodată asupra reflexelor inconștiente, ci numai asupra celor conștiente, mai ales asupra acelora
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
științifică sau artistică. De regulă acestea sunt rezultatul unor raționamente care, dacă în etapa inițială sunt conștiente, prin repetiție ele pot deveni inconștiente așa cum este scrierea de exemplu. Concluzia lui Paulescu este că și actele voluntare sunt complemente ale actelor instinctive, realizând în fapt finalitatea actelor instinctive (subzistența și reproducția) impuse omului prin structură, pe care nu poate decât să le modereze în plus sau în minus. Importanța lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt rezultatul unor raționamente care, dacă în etapa inițială sunt conștiente, prin repetiție ele pot deveni inconștiente așa cum este scrierea de exemplu. Concluzia lui Paulescu este că și actele voluntare sunt complemente ale actelor instinctive, realizând în fapt finalitatea actelor instinctive (subzistența și reproducția) impuse omului prin structură, pe care nu poate decât să le modereze în plus sau în minus. Importanța lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare opunându-se astfel rolului lor natural
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bolnav? Pentru a găsi răspunsul recurge la o explicație științifică pornind de la resorturile intime ale ființei umane față de semeni. Astfel reușește să descifreze trei mijloace prin care se poate explica această atitudine. Primul este sentimentul de milă, sentiment de natură instinctivă, ce se întâlnește frecvent în lumea animală și constă în acea înclinație către compasiune, înțelegere și ajutor pentru semeni. Acest sentiment este foarte puternic în cadrul familiei și pentru membrii familiei. El va slăbi pe măsură ce depășește cadrul familial, fiind aproape nul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Mila diminuă considerabil când este vorba de inamici sau când este vorba de cei care au vicii. Pentru semeni, dincolo de familie, mila este înlocuită de filantropie, sentiment din aceeași categorie dar incomparabil mai slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de altfel pentru orice act instinctiv. Cel de al treilea mijloc, caritatea, iese din sfera instinctual ă pentru că este un act voluntar, ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înlocuită de filantropie, sentiment din aceeași categorie dar incomparabil mai slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de altfel pentru orice act instinctiv. Cel de al treilea mijloc, caritatea, iese din sfera instinctual ă pentru că este un act voluntar, ca efect al rațiunii și educației în sensul înțelegerii suferinței și nevoii de ajutor. De data aceasta atât mijloacele cât și scopul sunt cunoscute
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de organizare și supraviețuire. La originea lor stau instinctele individuale și îndeosebi instinctul de reproducere cu caracterul său specific, iubirea sexuală. Aceste instincte sunt cel mai bine reprezentate la nivelul familiei. De altfel însăși constituirea familiei este una de sorginte instinctivă, pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a-i crește, împlinind astfel cerința biologică de bază a speciei și anume aceea de a se perpetua. Este o finalitate instinctivă pe care individul o ignoră. Iubirea sexuală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
însăși constituirea familiei este una de sorginte instinctivă, pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a-i crește, împlinind astfel cerința biologică de bază a speciei și anume aceea de a se perpetua. Este o finalitate instinctivă pe care individul o ignoră. Iubirea sexuală instinctivă care duce la apariția copiilor, în baza acestei afinități, odată cu îndeplinirea acestui deziderat se transformă repede în iubire conjugală, ceea ce determină cuplul să rămână împreună cu scopul de a asigura dezvoltarea și protecția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru că scopul în fapt este de a da naștere copiilor și a-i crește, împlinind astfel cerința biologică de bază a speciei și anume aceea de a se perpetua. Este o finalitate instinctivă pe care individul o ignoră. Iubirea sexuală instinctivă care duce la apariția copiilor, în baza acestei afinități, odată cu îndeplinirea acestui deziderat se transformă repede în iubire conjugală, ceea ce determină cuplul să rămână împreună cu scopul de a asigura dezvoltarea și protecția progeniturii până ce aceasta este capabilă să-și asigure
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le conferă acestora siguranță și un sentiment de plăcere. Deci scopul familiei este în primul rând unul biologic și rezidă în a da naștere, a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele când resursele în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
motive și pentru că ne bizuim pe grija altora’’. Acest adevăr s-a vădit ori de câte ori s-a încercat comunizarea proprietății, corolarul acesteia fiind sistemul comunist, iar eșecul comunismului a dovedit din plin spusele lui Aristotel. Cu toate acestea există un sentiment instinctiv care se răsfrânge, după cum arătam mai sus, asupra perimetrului geografic național locuit și folosit de conaționali, sentiment cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu referire la umanitarism, acel sentiment de iubire omenească (afecțiune instinctivă pentru semeni) ce se extinde dincolo de limitele neamului sau nației și care se manifestă mai ales față de copii, suferinzi și năpăstuiți ai sorții (prin calamități naturale, războaie, epidemii etc.) trebuie spus că este considerat un derivat al sentimentului de milă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
autonom). Studiul comportamentului uman în evoluția social istorică, pornind de la societățile primitive unde similitudinile cu societatea animalelor (pești, păsări, mamifere) sunt izbitoare, au permis concluzia că în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică modificarea comportamentului instinctiv prin experiență. Au existat și există și astăzi diverse modalități de a vedea și înțelege comportamentul uman, după cum este vorba de biologi, psihologi, filosofi, psihiatri, sociologi etc., fiecare susținându-și argumentația conform propriei viziuni. Până la începutul secolului al XX-lea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază trei elemente: - instinctele - care satisfac și răspund trebuințelor bazale necesare subzistenței, existenței și reproducerii individului și speciei; - structură nervoasă - extrem de evoluată în cazul omului, care asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește. Toate au, fără îndoială, o bază genetică, fie direct prin înscrierea în codul genetic la nivel de genă, sau indirect ca predispoziție genetică prin determinare poligenică. Natura instinctuală a conflictelor sociale Să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
când viața este pusă în pericol sub raportul nevoilor nutritive (foame), de relație (pericol) și de proprietate (ce amenință securitatea individului). Conflictele naturale se regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și raționamente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
om înțelege și cunoaște scopul instinctelor: alegerea mijloacelor și momentului poate deveni o armă periculoasă cu care se poate chiar sinucide când sunt în mâinile unui ignorant sau neînțelept’ spunea Paulescu. Există în fapt tot atâtea vicii (patimi) câte trebuințe instinctive sunt, iar cele mai importante pot fi grupate în două categorii: - individuale - cu referire în principal la instinctele de nutriție și reproducere; - sociale - cu referire la proprietate și dominație. Viciile individuale: atunci când satisfacerea nevoilor nutritive depășește cadrul delimitat de instinct
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sclavi), astăzi mijloacele și modalitățile îndeplinirii acestui scop au devenit mai rafinate. Printre cele mai comune și caracteristice epocii contemporane sunt realizarea dependenței economice și politice prin mijloace financiare, scopul însă a rămas același. În plan individual neîndeplinirea acestei trebuințe instinctive alterate, în contrast cu satisfacția celor care și-o pot realiza, determină apariția unui sentiment de insatisfacție și nemulțumire care se transformă treptat în invidie (pizmă), ceea ce îndeobște se definește ca ciudă sau necaz, aspecte ce pot degenera în ură neîmpăcată și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
omului. Viziunea lui se transformă însă în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este o tendință instinctivă întâlnită pe toată scara lumii viețuitoare, întrucât de la plante până la mamiferele superioare, fiecare individ își delimitează un perimetru necesar lui și familiei sale pentru subzistență și supraviețuire. Lovește, de asemenea, în familie pe care o suprimă. Legătura consfințită de căsătoria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
părinților și prin urmare autoritatea asupra lor nu ar avea nici o motivație. Nu ar exista dreptul de supunere a acestora față de părinți pentru că în acest fel ar fi subminat principiul egalității dintre oameni. Este evident că socialiștii nu înțeleg natura instinctivă a iubirii conjugale, părintești și filiale, instincte ce stau la baza organizării familiei, ca și instinctul de dominație și subordonare propriu familiei ce se extinde și asupra organizării sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția familială prin susținerea unor „inepții ce întrec pe cele din contractul social ai lui Rousseau" cum spune Paulescu. Atacă în egală măsură sentimentele (sau mai bine zis manifestările instinctive) de patriotism și naționalism pe care nu numai că nu le recunosc, dar le și dezavuează opunându-le internaționalismul, noțiune abstractă, neviabilă, nefiind susținută decât în mică măsură de umanitarism, sentiment palid în comparație cu cel național și care nu va rezista
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca ideologie de Mikhail Bakunin în Rusia, adepții acestui curent fiind cunoscuți în epocă sub numele de nihiliști. Concluzia la care ajunge Paulescu este că toate cele trei ideologii au rădăcinile în Revoluția Franceză, toate ignoră sau nu cunosc caracterul instinctiv al proprietății și dominației. Urmăresc în realitate suprimarea lor parțială sau totală în funcție de doctrină și interes, cultivând de fapt ura împotriva legilor naturii. Cultivă, de asemenea, ateismul în spirit materialist, negând latura spirituală a existenței umane. Nici una din aceste ideologii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
făcut unuia din acești frați ai mei prea mici, Mie Mi le-ați făcut’ (Matei 25). Iată cum și această redută negativă a personalității umane poate fi armonizată cu legea naturală a ființei umane, bazându-se, de asemenea, pe pornirea instinctivă pe care omul o posedă. Modul și convingerea cu care Iisus Hristos a propovăduit aceste aspecte existențiale a dat esență și consistență creștinismului, apropiindu-l de natura materială a omului în conjuncție cu esența sa divină. Prin aceasta creștinismul s-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inspirație, atât prin exemplul personal, cât și prin logica științifică extrem de riguroasă care i-au permis concluzii greu de combătut prin argumente științifice. Ajunge la concluzia, de pildă, că evoluția individuală, dar și istorică a omului, este dominată de componenta instinctiv emoțională care-i determină în fapt comportamentul individual și social, cu impact puternic asupra evoluției societății omenești în ansamblul ei. Anticipează, fără să definească explicit, cele două componente ale activității cerebrale, ceea ce avea să fie aprofundat și dezvoltat mai târziu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea pentru cel slab și în suferință asociată cu tendința instinctivă de a-i sări în ajutor), a cărui intensitate însă scade
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]