1,093 matches
-
fi folosite în lupta revoluționară și la reconstrucția țării, precum și atragerea la colaborare a tinerei generații, care era încurajată să denunțe autorităților orice manifestare contra politicii bolșevice existentă în rândul propriei familii 16. În ceea ce privește situația copiilor, aceștia trebuiau să fie instituționalizați. Familia - susținea Alexandra Kollontai - "este instrumentul cel mai puternic, care ucide efortul proletar spre libertate și ucide spiritul revoluționar. Grijile familiale fac să se înconvoaie spinarea lucrătorului și-l silește să facă concesii capitalului. Ce nu sunt în stare să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bazele unei organizații profesionale alternative față de mai vechea Speech Association of America (Asociația Americană a Oratoriei), și anume International Communication Association (Asociația Internațională a Științelor Comunicării). Cu alte cuvinte, iată că adepții cercetării empirice în ce privește comunicarea umană achiziționează spațiu discursiv instituționalizat în cadrul noului domeniu, spațiu care revendică, printre altele și chiar în primul rând, numele, termenul de "comunicare", drept emblemă a identității sale. Prin urmare, primii care își documentează experiențele, la nivel discursiv instituțional, prin aproprierea termenului "comunicare" sunt cercetătorii empirici
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
individuală sau una relațională? Pierre Bourdieu (1980) îl consideră "o sumă de resurse, actuale și virtuale, care se acumulează la nivel individual sau de grup prin deținerea unei rețele sociale durabile sau a unor relații mai mult sau mai puțin instituționalizate de recunoaștere mutuală". Resursele actuale și potențiale, continuă autorul, sunt legate deci de apartenența la un grup, ca ansamblu de agenți care nu sunt doar caracterizați de trăsături comune, ci și de relații permanente și utile. Aceste relații nu sunt
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mutațiilor în valorile cetățenilor și a transformărilor sociale, Suedia continuă să reprezinte un caz de conservare a încrederii sociale, a participării voluntare și a solidarității, iar cauza pare să fie tocmai modul în care sistemul de asistență socială a fost instituționalizat. Revenind la cazul spaniol, putem spune că Spania apare astăzi ca un exemplu pentru noile democrații post-comuniste. În ciuda tezelor capitalului social, care văd în participarea în organizații secundare o condiție a bunei guvernări, controlului civil asupra guvernării, consolidării democrației, cazul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
strict controlat de stat și de Biserică. O altă explicație este tranziția însăși, din moment ce ea s-a realizat prin negocierea elitelor, nu prin mobilizare de masă (în ciuda scurtelor momente de presiune populară). În consecință, participarea nu a ajuns să fie instituționalizată, ea alimentând pe mai departe neîncrederea socială. Paradoxal, democrația din Spania nu urmează același model. Similar cu educația, există un efect de grupe de vârstă evident, cei mai tineri fiind mai atașați legitimității democratice a noului regim politic spaniol, iar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
părut că le suntem datoare mai ales celor neduși. Doina (Ștefănescu) a început un vast program de cultură civică (mulți copii învață și acum după manualele ei de educație civică), eu am încercat alte tipuri și în timp le-am instituționalizat. Știam că Manhatan nu vom avea niciodată dar o societate mai americană nu ar fi utopic să ne-o imaginăm.” Lumea aceasta spre care nu obosește să arate profesoara de la SNSPA este aproape ca o țară a făgăduinței pentru că aici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de evoluția societății și a școlilor românești din epocă, ci de curentul modernizării, de spiritul european pe care l-au adus și transplantat, oarecum forțat. Diagnosticul e sec, dur, exact: „Într-o țară În care nici măcar Învățământul primar nu era instituționalizat și În care lipseau liceele, profesorii calificați și infrastructura școlară, universitatea nu era o prioritate, și acest fapt a fost Îndelung comentat de junimiști, fiind unul dintre cele mai la Îndemână exemple pentru a ilustra teoria formelor fără fond. În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a societății. Iar la forma convențională în care circulă astăzi noțiunea au contribuit majoritatea disciplinelor teoretice și, într-o formă sau alta, gânditori și practicieni din aproape toate domeniile cunoașterii. Capitolul încearcă să ilustreze cîteva dintre reperele cronologice, empirice și instituționalizate prin care a trecut etica afacerilor de-a lungul timpului. Din multitudinea surselor am ales gânditori, idei și instituții care converg cu subiectul nostru și pe care se grefează puncte de vedere actuale referitoare la creșterea economică durabilă și etica
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o societate civilă sănătoasă și dinamică. Concluzie Urmare a presiunilor din ce în ce mai acute din partea societății civile, responsabilitatea socială corporativă, cu sensul de proactivism moral al afacerii, a ajuns în stadiul de instituționalizare formală. Ca orice început, acest nou tip de responsabilitate instituționalizată pentru mediul de afaceri lasă loc la interpretări și poziții partizane. Implicarea mediului de afaceri în dezvoltarea susținut-responsabilă a societății pare însă nu numai un punct de vedere echitabil, dar și singurul orizont pentru depășirea potențialelor riscuri în evoluția umanității
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
faptului că suntem, mai mult decât oricând, actanți într-o lume ireversibil globalizată. Mai mult chiar, "a fi local într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare", apreciază Zigmunt Bauman (2006)11. Globalizarea s-a instituționalizat operând la nivel mondial, printr-o rețea de relații de dominație și/sau de colaborare. Corporațiile transnaționale, organizațiile și organismele internaționale, comerțul și tehnologia comunicațiilor au fost identificate ca fiind principalii actori ai globalizării. Una din rațiunile pentru care se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
naturale în sensul propriu al termenului, omul este o ființă-altfel, și anume o ființă culturală. El și-a sistematizat cunoașterea în științe și și-a înlesnit viața prin artefacte. Societatea digitalizată, mai mult decât oricând în istoria omenirii, a reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație, contra-culturație
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
3 P" s-au păstrat, dar și-au devansat orbita: au trecut de la misiune-Productivitate, Profit, Piață la viziune, căpătând o semnificație nouă: Profit, Persoane, Planetă. Demersul eticist pare a depăși, pe de o parte, disjuncția între valorile organizaționale admise și instituționalizate în interior și acțiunile și comportamentele neonorate în exterior. În interior, firma a pretins dintotdeauna angajaților să fie morali în relațiile intraorganizaționale, le-a cerut să dovedească integritate și loialitate în asumarea clauzelor contractului, și formal, și mutual. În exterior
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
socială a afacerii avea un sens foarte lax și se desfășura pe două direcții: acoperirea nevoilor de bunuri ale oamenilor și datoria față de stat. Prima dintre datorii era parte din contractul social și îi conferea acesteia dreptul de a fi instituționalizată ca firmă și dreptul de a transpune oferta de bunuri într-o misiune personalizată marca proprie. Spațiul ei virtual de mișcare era piața și valorile acesteia. Unitățile de măsură a realizării misiunii erau "cei trei P": triada Productivitate, Produs, Profit
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
apăruse în acea Rusie „curată de evrei” de până atunci, ca un efect secundar nedorit al împărțirii Poloniei: „raionul” îi va izola pe aceștia în zona vestică a Poloniei de până atunci, creându-le un statut special (1791), care va instituționaliza și va înăspri „statutul evreului” (1804). Represiunea autocrației țariste va viza atât poporul imperial rus, cât și minoritățile, însă, antisemitismul adus la rang de politică de stat, va provoca o explozie în existența specific evreiască, deoarece evreii secularizați se vor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
iubitoare de călătorii, muzică și... sporturi extreme.” Emilian Florin Verza „În anul 1996 am devenit doctorand în psihologie, având drept conducător științific pe doamna prof. univ. dr. Ursula Șchiopu, cu tema pentru teză „Relația dintre comunicare și afectivitate la copiii instituționalizați din casele de copii”. Teza am susținut-o în anul 2003, obținând astfel titlul de doctor în psihologie. În prezent, sunt conferențiar la secția de Psihopedagogie specială a Facultății de Psihologie și Științele Educației, ocazie cu care am desfășurat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
prin intermediul vieții lui Iisus, viață relatată în Evanghelii, devine religia oficială în Imperiul Roman înainte de a se structura statul și societatea medievală și de a deveni sistemul social-politic dominant în plan european. Începând cu anul 313, când Constantin cel Mare instituționalizează creștinismul ca religie oficială în stat, lumea romană intră într-un proces lent de decădere și declin pe toate palierele vieții sociale. Imperiul începe să se destrame, chiar dacă transformarea creștinismului în religie de stat se voia a fi un factor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
estetic și, în fine nu în ultimul rând, un altul fizic (sanitar și sportiv) al ,,noilor educații”. Între demersurile generale ale fenomenului educației și noile orizonturi educative se creează o serie de raporturi metodologice, care antrenează patru demersuri pedagogice, deja instituționalizate la nivelul sistemului modern de învățământ: 1. demersul ,,infuzional” prin care sunt antrenate noile imperative educaționale în aria unor discipline de învățământ diferite, dar și a unor dimensiuni ale educației diferite: de pildă, problemele educației ecologice sunt deja tratate simultan
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
teritoriale locale autonome din punct de vedere administrativ (ex.: Franța); 5. regiuni funcționale, ce au fost create prin desconcentrare și sunt simple circumscripții ale administrației centrale de stat (ex.: Grecia); 6. regiuni prin cooperare, ce au fost organizate ca forme instituționalizate de cooperare între colectivitățile teritoriale locale (ex.: România)5. În literatura de specialitate ce abordează problema descentralizării pot fi identificate două perspective: 1. Prima dintre acestea este teoretică și are ca suport "teoria alegerii raționale", al cărei argument central este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de o conferință interguvernamentală și care a fost adoptat de Consiliul European reunit la Luxemburg în decembrie 1985. Acest "Act unic" european, care va fi ratificat fără dificultate de parlamentele naționale și va intra în vigoare pe l iulie 1987, instituționalizează Consiliul European devenit din 1973 adevăratul organ de conducere al Comunității, generalizează în cadrul acestuia votul prin majoritate în drept (unanimitatea rămînînd regulă doar pentru problemele de securitate, a locurilor de muncă și de sănătate) și mărește prerogativele Parlamentului. El extinde
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
partid comunist este răspunzător în fața poporului său dar și în fața tuturor țărilor socialiste". Din această ultimă propoziție, care aplică la întreg sistemul procedura legitimității la care puterea sovietică a recurs în mod constant de la Lenin încoace, rezultă dreptul de intervenție instituționalizat de puterea dominantă și de asociații săi din pactul de la Varșovia. Acesta decurge din însăși logica organizării politico-ideologice a blocului și nu putea fi aplicată în mod automat, nici nu se putea recurge la o acțiune unilaterală a URSS, cum
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
șanse de reușită acolo unde grupurile tradiționale (tribale, etnice) au încă o oarecare putere. Partidele populiste au primit sprijin din partea noilor grupuri instituționale, în special a birocrației, și uneori din partea grupurilor religioase, în special în Orientul Mijlociu, unde religia musulmană este instituționalizată și a fost asociată înainte de independență cu naționalismul. În toate situațiile (deși mai mult în rândul partidelor comuniste și populiste decât al celor autoritare conservatoare), scopul pe termen lung este de a "educa" populația în vederea sprijinirii scopurilor regimului, deci de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
plînge uneori. Așa cum sînt suficient de încrîncenat pentru a mă detașa de tot ce mi-e ostil și sărac. Ai perfectă dreptate insinuînd că toate aceste "chutes" ale mele îmi sînt de fapt favorabile. Pentru că niciodată nu voi putea fi instituționalizat, ori poezia are nevoie numai de întîmplări strîmbe, de incomoditate. Pentru POET absolut tot ce e rău în aparență este, de fapt, constructiv în sine. De cîteva zile mă amenință și leucemia, de parcă n-ar ști că eu nu mor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai insolente, nu sunt decât forme ale tropismelor sociale, ale sterilității și veleitarismului; când nu sunt simple și scuzabile, uneori fermecătoare aspecte ale snobismului; cum sunt, azi, atâtea forme ale avangardismului, ce, „el însuși”, din marginal și „revoluționar” odată, se instituționalizează, nu totdeauna cu demnitate, cu inspirat calm creativ. 2 Cariera mea, cea „adevărată”, asemănătoare cu a altor colegi de nivelul meu, contemporani mie, cum o spuneam mai sus, nu a însumat mai mult de șase ani - ’65-’71 -, în ciuda „zarvei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un student se Întreține dintr’o bursă de 70 de mii, Înseamnă o sută25 de lei de locuitor. Eu, și poate și dumneavoastră, sunt dispus să adaug o sută de lei la impozit, cu condiția ca acești oameni să fie instituționalizați Într’un azil sau orfelinat, unde pot fi ținuți sub control și nu să-i văd pe stradă, adică acolo unde poluează frumusețea și demnitatea umană. Nici un animal nu decade În acest fel. Pe cei bătrâni Îi va aduna, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e pe la noi, căci riviera, adică acea Îngustă plajă, de nisip ori prundiș, mărginită de o faleză stâncoasă, a devenit un etalon abia acum o sută și ceva de ani, când călătoriile, depășind sensul strict practic, au devenit o modă, instituționalizată În turism; nu pentru că ea ar fi Într’adevăr idealul, ci pentru că era acolo unde s’a născut moda: Coasta de Azur. Ca și șampania, care n’a fost creată pentru ceva anume, ci pentru că a existat, a devenit un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]