3,826 matches
-
În primul rând la schimbul fizic de mărfuri, ci la drepturi sociale anterior definite. Bunurile sunt doar forme ce deservesc drepturile, iar drepturile decurg din instituții. Tranzacția este un schimb de bunuri, servicii, fizice sau simbolice Într-un cadru reglementat, instituționalizat, În timp ce schimbul social poate să fie informal, bazat pe reciprocitate. Tranzacția este un schimb ce presupune un principiu al ordinii asumat social. „Unitatea ultimă de activitate (n.a. tranzacția) trebuie să conțină În sine trei principii ale conflictului, mutualității și ordinii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cea a pieței. Din perspectiva primei abordări, organizația ar fi o instituție care se diferențiază de piață prin specificitatea relațiilor de asociere și de muncă față de cele comerciale, de schimb. Relațiile de muncă, precum și cele de asociere ar fi mai instituționalizate, În sensul că prevederile legale, componenta socială, au o pondere mai mare decât În cazul relațiilor comerciale. Propunându-și să răspundă la Întrebarea dacă Într-adevăr organizația constituie o instituție distinctă față de piață, Scott E. Masten (1993) analizează bazele legale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizare și generare ad-hoc a ordinii În cadrul tranzacțiilor. Am operat astfel o dublă distincție În privința mecanismelor de guvernare a relațiilor de cooperare: pe de o parte, după gradul de construcție socială, am distins Între relații preponderent contractuale și relații preponderent instituționalizate, pe de altă parte, după gradul de formalizare și constrângere, Între relații negociate și relații reciproce. De asemenea, polaritățile identificate sunt mai degrabă tipuri ideale, relațiile concrete de cooperare bazându-se atât pe Încredere, cât și pe asigurare (În proporții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituie concepții culturale, fabricate de sistemele de cunoaștere socială (În special academică) care au rol important nu doar În explicarea, cât mai ales În modelarea și legitimarea unui anumit pattern al relațiilor organizaționale. Cooperarea dintre actorii constitutivi În spațiul astfel instituționalizat (normativizat atât la nivel formal, cât și cognitiv) al organizațiilor nu poate fi privită doar ca o chestiune de eficiență economică, având o determinare mecanicistă. Instituțiile care formează structura de roluri jucate de actorii constitutivi sunt deopotrivă construcții cognitive având
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În cadrul organizației. În primele cazuri, ar exista o tehnologie de producție justificată pe considerente de eficiență, În celelalte ar exista o tehnologie socială, justificată prin Înțelegerile Împărtășite Într-un anumit domeniu. În concepția noastră, ambele tipuri de medii sunt deopotrivă instituționalizate: În primul caz Însă, regulile și credințele vizează și „construiesc” deopotrivă produsul final și caracteristicile de conformitate ale acestuia, dar și mijloacele de realizare. Ele definesc un produs bun, social responsabil și apoi construiesc dispozițiile și preferințelor actorilor. Piața, spun
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
elaborarea și dezvoltarea miturilor raționale. Ele sunt Înglobate În structura formală pentru a conferi organizației legitimitatea și credibilitate. Cu cât crește numărul regulilor, simbolurilor, „miturilor raționale” cu atât mai mult se va dezvolta organizarea formală pe ordinea acestora. Structura formală instituționalizată nu este Însă direct corelată cu eficiența, motiv pentru care, afirmă aceiași autori, există decuplare Între structurile formale și organizarea reală În mediile instituționale. În concepția noastră, sensul termenului de eficiență este social definit, nu este independent de semnificația atribuită
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și economică. În plus, la nivel conceptual, există o tensiune Între acțiunea Îndreptată spre scopuri, finalități și prescripțiile instituționale atotcuprinzătoare. Astfel, În așa zisele medii instituționale, activitățile sunt funcționale În măsura În care sunt decuplate de structurile organizaționale care exprimă sisteme de credințe instituționalizate (Scott și Meyer, 1991:124 - 5). Pe de altă parte, am arătat ubicuitatea infuziunii instituționale chiar și În acele medii În care, aparent, tehnologiile de producție sunt reificate. O concepție mai nuanțată este aceea În care acțiunea și instituțiile sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
grad mare de specificare interacțională Între actori. Instituțiile presupun asigurarea, luată ca atare, privind un anumit pattern al relaționărilor actorilor În funcție de rolurile prescrise și construcția socială a acestora. În ceea ce ne privește, suntem interesați de modelele de cooperare socială organizată/instituționalizată, de dinamica factorilor sociali care produc patternurile sociale ale cooperării, sub forma piețelor, a firmelor, a organizațiilor publice și voluntare, precum și a rețelelor sociale (forme hibrid de organizare). Cooperarea este un proiect societal, deopotrivă cultural (instituțional), dar și politic; rolul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constrângă. În cele ce urmează, vom propune un model explicativ integrativ al cooperării economice și sociale În care considerăm dinamica factorilor reglativi, culturali și structurali odată cu asumarea unei concepții acționale explicite În privința actorilor pentru explicarea patternurilor sociale ale cooperării organizate/instituționalizate. Vom considera deopotrivă piețele ca și multitudinea formelor organizaționale și a rețelelor drept incidențe ale unui tip de cooperare formală care, În combinații diferite produc ceea ce Coase (1992) numea structura instituțională de producție sau, altfel spus, o anumită configurație a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca fiind o structură socială constituită din instituții și rețele; comportamentele cooperatoare sunt facilitate de consecvența dintre capitalul cultural (instituții, norme) și capitalul social generat de rețelele sociale. Stabilizarea câmpurilor reprezintă structurarea relațiilor dintre actori coroborată cu emergența unor practici instituționalizate ce presupun convergența percepțiilor deținute de actorii sociali asupra mediului. Preluând definiția lui Lin, „capitalul cultural conține valori, reguli, norme sancționate de câmpul instituțional dominant”, iar „capitalul social reflectă extinderea conexiunilor sociale În care resursele implicate pot fi folosite pentru
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
menite să asigure succesul În anumite condiții. Pe baza microcercetării Întreprinse de noi, afirmăm că strategia firmelor românești din industria confecțiilor de „identificare” a unor parteneri „stabili” pentru exportul capacității productive În sistem lohn și cultivarea acestor relații a devenit „instituționalizată” (o regulă a succesului În domeniu) și a difuzat ca atare printre actori, În ciuda semnalelor privind viabilitatea doar pe termen scurt a acestei strategii. Definiția pe care o dăm legitimității implică abilitatea strategiilor practice instituționalizate să se perpetueze chiar În fața
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cultivarea acestor relații a devenit „instituționalizată” (o regulă a succesului În domeniu) și a difuzat ca atare printre actori, În ciuda semnalelor privind viabilitatea doar pe termen scurt a acestei strategii. Definiția pe care o dăm legitimității implică abilitatea strategiilor practice instituționalizate să se perpetueze chiar În fața provocărilor bazate pe rațiuni instrumentale (Douglas, 2002) deoarece acestea iau În considerare alți factori (structuri de capitaluri diferite). Piețele, spune White (1981), sunt structuri sociale având mecanisme de autoreproducere; actorii Își reproduc propriul set de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
menținerea relațiilor implicate este investiția În capital social a ambelor părți și pare a fi funcțională În condițiile de tranzacționare menționate În care există amenințarea unui conflict. Această strategie este foarte răspândită În rândul firmelor percepute ca dominante, fiind chiar instituționalizată ca un model de succes pentru ceilalți actori, constituindu-se Într-o logică a câmpului. Pe de o parte există un pattern de relaționare stabil care reduce incertitudinea și oportunismul dar și percepții, justificări, instituiri ale acelui pattern ce se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cognitive ale patternurilor relaționale. Schimbările survenite În structura de relații ar putea fi explicate prin tensiunea dintre capitalul social (relații sociale) existent și modelele culturale emergente (instituții formale și informale). Câmpurile sociale sunt modele teoretice ce explică incidența cooperării organizate/instituționalizate luând În calcul atât determinări de ordin socio-structural, dar și normativ și cultural. Valoarea euristică a noțiunii de câmp se regăsește În perceperea acestuia ca sistem de acțiune structurat de anumite relații și mize de putere, dar care este În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un sistem concret de acțiune, ordonat după repartiția capitalurilor specifice (material, cultural, social), În special prin relații sociale relativ stabile (capital social) și difuziunea de concepții, ideologii proprii (capital cultural). Câmpul este un tip de organizare socială În același timp instituționalizat, dar care lasă loc acțiunii sociale și care se plasează, din punct de vedere epistemic, Între extremele teoretice ale pieței libere născută din concepția individualismului metodologic și cel al organizației instituționalizate ce rezultă dintr-o poziție macrosocială sau holistă. Câmpurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este un tip de organizare socială În același timp instituționalizat, dar care lasă loc acțiunii sociale și care se plasează, din punct de vedere epistemic, Între extremele teoretice ale pieței libere născută din concepția individualismului metodologic și cel al organizației instituționalizate ce rezultă dintr-o poziție macrosocială sau holistă. Câmpurile sunt spații mezosociale În care acțiunea și instituțiile interacționează pentru a explica structurile stabile atât la nivel organizațional cât și social mai larg. Ele rezultă din stabilizarea relativă a relațiilor de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
poate să fie explicată unilateral prin determinism economicxe "„determinism economic". Termenul sexismxe "„sexism" a devenit proeminent în dezbaterile anilor ’60, cu referire la aranjamente sociale, politici, limbaje și practici impuse de către bărbați și prin care se exprimă credința sistematică, adesea instituționalizată, că femeile sunt inferioare, și bărbații, superiori. Că activitatea femeilor este mai puțin importantă, mai puțin valoroasă și, adesea, mai prost plătită decât cea a bărbaților. Sexismulxe "„sexism" se exprimă în religiexe "„religie", mituri, legi, instituții, filosofie, politică, prin reacții
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
alegere nefericită”, anume „fie să manipuleze rolul lor diminuat ca mame în interiorul unor familii tot mai lipsite de putere, fie să se alăture bărbaților, asumându-și roluri și identități masculinexe "„masculin", intrând în competiția pentru putere în termeni prestabiliți și instituționalizați” (Elshtain, 1992, p. 116). Dar alegerea rămâne „nefericită”, fapt mai puțin explicat: de ce femeile trăiesc „schisma” între formele puterii și între cele două sfere mai dramatic decât bărbații? Cert este însă că o asemenea abordare „cochetează” la limită cu cea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
era posibil. În consecință, oamenii aveau diferite grade de culpabilitate și, o dată cu acestea, diferite doze de lașitate. „Cetățenii” unui stat totalitar devin victime colaboraționiste ale propriului opresor 35 (adesea și torționar, vezi vasta bibliografie despre comunismul gulagurilor). „Prin intermediul strategiilor disciplinare instituționalizate și al retoricii despre acestea, statulxe "„stat" a definit parametrii permisibilului și tolerabilului (a construit o - n. M.M.) ordine simbolică ce se slujea pe ea însăși, prin intermediul căreia alte interese decât cele ale statului au fost complet subjugate.” (Kligmanxe "„Kligman
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
axată pe atenuarea inegalităților are consecințe minore fiindcă patriarhatulxe "„patriarhat" este endemic încastrat în relațiile dintre femei și bărbați, diferențele fiind doar vârf de aisberg. - Forma de contestare directă a patriarhatului este feminismul. Când avem de-a face cu diferențe instituționalizate, cu privare de drepturi, sarcina feminismului este mai ușoară, fiindcă cere abolirea discriminărilor și tratament egal. Când avem de-a face cu formele sale endemice, încastrate în moduri de viață, contestarea este mai grea, iar strategia de destructurare este pe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
termenul cel mai popular al filosofiei conservatoare” (Baradatxe "„Baradat,Leon", 2000, p. 28). Conservatorismul de stânga nu se opune direct și explicit capitalismului și democrației, ci se opune acelor categorii de schimbări care zdruncină adânc siguranța și stabilitatea. Este rutină instituționalizată. De aceea, orice ideologiexe "„ideologie" a emancipării îi este ostilă 25 (feminismul cu atât mai mult). Fiind orientat prioritar spre supraviețuire, conservatorismul de stânga promovează creșterea organică a economiei de piață și a democrației din economia centralizată și autoritarismul. E
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
meu, și al acestei lucrări. Când am început studierea Teoriei Alegerii Sociale, porneam cu o serie de handicapuri. Era vorba despre un domeniu cvasinecunoscut în România pentru care nu urmasem, și nu aș fi putut urma, nicio formă de educație instituționalizată. În plus, nimic (sau foarte puțin), din ceea ce studiasem anterior nu mă pregătise pentru ce avea să vină. Din aceste motive efortul pe care l-am depus nu ar fi putut fi finalizat cu succes fără sprijinul profesorilor, colegilor, prietenilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Printre aspectele negative sunt enumerate: - existența a numeroase bariere birocratice și colaborarea ineficientă În programele de interes comun a instituțiilor și structurilor administrative și executive responsabile de problematica persoanelor cu cerințe speciale; - cu toate măsurile reformiste aplicate până În prezent, educația instituționalizată acoperă doar educația școlară (a copiilor, inclusiv a celor cu dizabilități) și se manifestă doar anumite Încercări de extindere către educația părinților și a familiilor; există și programe derulate de unele organizații neguvernamentale În favoarea persoanelor cu dizabilități, dar la nivel
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
școlaritate și formare/instruire a individului; bă igiena mintală colectivă, ce are ca obiectiv sănătatea mintală a colectivităților social-umane și se desfășoară în trei direcții: igiena mintală a colectivităților umane; igiena mintală a mediilor sociale și igiena mintală a grupurilor instituționalizate; că igiena mintală specializată, diferențiată ca formă de acțiune practică în raport cu obiectivele pe care și le propune, ca subspecialități, și anume: igiena mintală a bolnavilor psihic, igiena mintală a bolnavilor somatic și psihosomatic și igiena mintală a persoanelor cu handicap
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
În Anatoliada, unde poetul vorbește de ritul Împreunării, fantezia părăsește cuplul primordial la marginile așternutului moale și Înmiresmat. CÎntul se sfîrșește, de altfel, cu elogiul (Încă un elogiu) al amorului conjugal. Este chemat acum bardul Albionei, Milton, să celebreze plăcerea instituționalizată, bucuria virtuților familiale: „Salută ca un vate amorul conjugal Cu care numai omul a fost dotat din ceruri”. În Serafita (1872) imaginația este mai slobod pămînteană, erosul mai vinovat. Heliade cîntă „buzișoarele” de coraliu, „limbulița” iute, dar trece repede pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]