1,202 matches
-
ți l-ai asumat? Anumite poziții presupun un grad ridicat de tenacitate precum și abilitatea de a te ridica după ce ai suferit un eșec. Aducând exemple de situații în care ți-ai asumat riscuri, demonstrează abilitatea ta de a trece peste insuccese, dar și capacitatea de a face mutații pentru a-ți îndeplini obiectivul. 9. S-a întâmplat vreodată să pui sub semnul întrebării decizia șefului tău? Intervievatorul este interesat să audă un răspuns care presupune umilința dar și abilitatea ta de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
iau naștere oblicele descentralizate, elemente cu semnificație majoră în imagine. Ele sunt orientate și pornesc din partea stângă de sus a imaginii și se îndreaptă spre colțul de jos din partea dreaptă. Semnificația lor e negativă, este expresia ratării, a eșecului, a insuccesului și a morții. Este calea cea de pe urmă, care accentuează tristețea, neliniștea, amărăciunea. Ea se poate folosi în teme dramatice sau tragice, în care personajele trăiesc înfrângerea după o bătălie, mâhnirea după insuccesul într-o întrecere, singurătatea pe drumul sfârșitului
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
negativă, este expresia ratării, a eșecului, a insuccesului și a morții. Este calea cea de pe urmă, care accentuează tristețea, neliniștea, amărăciunea. Ea se poate folosi în teme dramatice sau tragice, în care personajele trăiesc înfrângerea după o bătălie, mâhnirea după insuccesul într-o întrecere, singurătatea pe drumul sfârșitului. Cu cât această linie sau orientare este mai apropiată de verticală, înclinarea este mai abruptă, prezența în imagine este mai violentă, iar pe măsură ce se apropie de orizontală, tensiunile descresc și se liniștesc. Această
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Dar, când caracterialii provin din familii normal constituite, fără defectuozități de structură, atunci apare mult mai evident că tulburările se pot datora greșelilor de educație. Desigur, funcția de părinte, asemenea marilor acțiuni umane, nu este ușoară și nici scutită de insuccese. În mod natural, rolurile sunt împărțite între mama, căreia îi revine afecțiunea, și tată, căruia îi revine autoritatea. Ponderea rolului fiecăruia variază în funcție de etapa de dezvoltare a copilului. Dacă în primii ani de viață rolul mamei este esențial, iar al
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
variabila sex, abandonează școala într-un procent mai ridicat decât cei ce aparțin culturii/etniei majoritare; o rată mai mare a abandonului școlar se consemnează în mediul rural. 3.Cauze de ordin psihologic, referitoare la reacția fiecărui elev la apariția insuccesului școlar și a conflictelor cu autoritățile școlare. Etichetarea ca „elev slab" și deprivarea de status reduc stima de sine a elevilor și subminează încercarea lor de a-și construi o identitate socială pozitivă. În aceste condiții, elevii care nu au
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea bună despre sine.Dimpotrivă, o joasă stimă de sine sporește riscul insucceselor, determinând astfel o viziune și mai sumbră asupra propriei persoane.Persoanele cu o stimă de sine exagerat de înaltă, fenomen cunoscut ca narcisism. Narcisiștii se caracterizează printr-o părere foarte bună despre ei înșiși , subevaluarea celorlalți, credința că aproape totul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
primii ani de școală. Menținerea ei trează este în funcție de măiestria educatorului și constituie un factor important al trăiniciei celor asimilate. b) Aspirația spre competență, dorința de a deveni un bun elev este des întâlnită.. Experiența proprie, în forma succesului și insuccesului la învățătură, exercită întotdeauna o influență asupra nivelului aspirațiilor elevilor. S-a constatat că elevii care au realizat o serie de succese își ridică în general propriul nivel al aspirațiilor, în schimb, după o serie de insuccese, acest nivel scade
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
forma succesului și insuccesului la învățătură, exercită întotdeauna o influență asupra nivelului aspirațiilor elevilor. S-a constatat că elevii care au realizat o serie de succese își ridică în general propriul nivel al aspirațiilor, în schimb, după o serie de insuccese, acest nivel scade. În afară de aceasta, cercetătorii au observat că, în urma succesului, elevii își fixează scopuri care corespund într-o mai mare măsură posibilităților lor reale decât în urma insucceselor. În acest din urmă caz, scopurile sunt stabilite într-o mai mare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în general propriul nivel al aspirațiilor, în schimb, după o serie de insuccese, acest nivel scade. În afară de aceasta, cercetătorii au observat că, în urma succesului, elevii își fixează scopuri care corespund într-o mai mare măsură posibilităților lor reale decât în urma insucceselor. În acest din urmă caz, scopurile sunt stabilite într-o mai mare măsură în mod arbitrar. Insuccesul generează sentimentul de nesatisfacere a trebuinței, adică frustrarea, și, ca o reacție la aceasta, se observă deseori o regresie exprimată prin scăderea randamentului
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
aceasta, cercetătorii au observat că, în urma succesului, elevii își fixează scopuri care corespund într-o mai mare măsură posibilităților lor reale decât în urma insucceselor. În acest din urmă caz, scopurile sunt stabilite într-o mai mare măsură în mod arbitrar. Insuccesul generează sentimentul de nesatisfacere a trebuinței, adică frustrarea, și, ca o reacție la aceasta, se observă deseori o regresie exprimată prin scăderea randamentului școlar. Mai mult, asupra rezultatelor la învățătură se răsfrâng și alte genuri de reacții la frustrarea generată
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sentimentul de nesatisfacere a trebuinței, adică frustrarea, și, ca o reacție la aceasta, se observă deseori o regresie exprimată prin scăderea randamentului școlar. Mai mult, asupra rezultatelor la învățătură se răsfrâng și alte genuri de reacții la frustrarea generată de insucces (resemnare, agresivitate). Învățarea motivată intrinsec e evidentă în interesul deosebit pe care elevul îl manifestă în activitatea sa școlară care, de cele mai multe ori, este reluată și în timpul liber: lectura, rezolvarea de probleme la matematică, căutarea unor informaț ii în enciclopedii
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
o pricinuiește altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare, aria situațiilor în care se poate vorbi de frustrare: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca insucces, sau ca eșec, determină apariția sentimentului de frustrare. Este necesar ca situația frustrantă respectivă să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința privațiunii, a deposedării de un drept, de un bun individual. Cu acest înțeles, fenomenul frustrării este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
un salt calitativ, desemnând - așa cum arată V. Pavelcu - un raport social și conștient între ceea ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter impersonal, în care eșecul, insuccesul nu este resimțit sub forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un fenomen care, ca prim
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cu acela al beneficiarului, uzurpat de drepturile sale. Soluția se dovedește eronată în zilele următoare când, deși tema este bine făcută, elevul nu reușește să o refacă la tablă, fiind sancționat cu notă rea, iar părinții nu-și pot explica insuccesul. Un alt mod de uzurpare este și intensitatea dramei trăite de părinți, drama nerealizării și, atunci când aceștia au un singur copil, îl socotesc singurul contact cu posterioritatea, unicul mijloc de a se realiza. Părinții vor cu orice preț să
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ușurință pe elev, îl critică: „Nai să realizezi nimic în viață!”, „Nu ești bun de nimic!” etc. Dacă institutorul/profesorul începe să repete destul de des aceste afirmații, elevul ajunge să le creadă și el, apărând astfel frustrarea, îngrijorarea și chiar insuccesul școlar. „Educatorul riscă, astfel, să încetinească sau chiar să stopeze creșterea/dezvoltarea discipolului, în chiar pofida efortului său-declarat sau impus instituțional-îndreptat spre perfecționarea ființei fizice și mental-spirituale a acestuia. În această ipostază, actul formativ, relația educativă riscă să se compromită
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pentru a-i determina să adopte un comportament dezirabil. Pedepsele acordate fără discernământ vor intensifica impresia de frustrare. Aceeași pedeapsă dată pentru o faptă minimă, ca și pentru o abatere gravă, formează elevului convingerea îndreptățită că pentru orice greșeală (sau insucces) va fi deopotrivă pedepsit; elevului terorizat îi va fi teamă să recunoască până și cea mai nevinovată abatere. Pentru a nu-i face pe elevi să își piardă încrederea în autoritatea părintească și în cea școlară, pentru a nu le
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
limitelor dintre imaturitatea școlară, deficiența mintală și normalitate deoarece în această perioadă are loc cea mai pronunțată dezvoltare psihică față de anii imediat precedenți sau următori. Pentru a evita erorile de diagnostic specialiștii operează pentru cazurile echivoce. De aceea copiilor cu insuccese școlare se impune să li se acorde o asistență medicopsihoeducațională diferențiată pentru recuperarea și valorificarea resurselor latente rămase încă neactivate conform disponibilităților reale. Altfel, se vor acumula mai multe și mai mari dificultăți, care se vor adânci în inadaptarea lor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și slab temperamentali, dacă nu sunt sprijiniți cum trebuie de către cine este competent și la momentul oportun, riscă să devină elevi cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților și insucceselor școlare. Uneori însă în urma unor conflicte interpersonale, trăite intens în plan intern, poate duce la instalarea unor condiții afective nefavorabile adaptării școlare. Tulburările afective sunt variate iar cele mai frecvente, întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți sunt: nesiguranța, teama, neîncrederea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în activitatea lor școlară. Sunt hipersensibili în relațiile cu cei din jur, de aceea se izolează, se introvertesc. Hiperemotivitatea poate devaloriza eficiența intelectuală, ea contribuie la diminuarea energiei neuropsihice prin instalarea unei stări de oboseală pregătind astfel premisele unor noi insuccese școlare. Insuccesele repetate și prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune, care dezvoltă noi reacții inadaptative sau le consolidează pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. Anxietatea școlară, fobia, care poate avea o durată mai lungă, vizează frica de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
lor școlară. Sunt hipersensibili în relațiile cu cei din jur, de aceea se izolează, se introvertesc. Hiperemotivitatea poate devaloriza eficiența intelectuală, ea contribuie la diminuarea energiei neuropsihice prin instalarea unei stări de oboseală pregătind astfel premisele unor noi insuccese școlare. Insuccesele repetate și prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune, care dezvoltă noi reacții inadaptative sau le consolidează pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. Anxietatea școlară, fobia, care poate avea o durată mai lungă, vizează frica de note rele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
apare mai ales la copiii mici, mai frecvent la fete decât la băieți și mai ales la copiii de intelectuali la care nevoia de afirmare este foarte manifestă. T. Kulscaf remarcă asemenea fobii școlare la 30% din elevii care au insuccese școlare, deși inteligența lor este relativ normal dezvoltată. La elevii cu dificultăți școlare vom întâlni pasivitate deplină sau opoziție activă față de anumite cerințe, activități. Negativismul se prezintă ca o tulburare în sfera activității voluntare, caracterizat fiind printr-o rezistență pasivă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
lor să cadă într-o neputință disperată înaintea fiecărei afaceri care va cere inițiativă. Sforțarea care se exercită sub regimul libertății fără limite este neputincioasă, pentru că se izbește de sforțările libere ale altuia. De aici nasc dureroase conflicte morale, dezamăgiri, insuccese. Vom obosi atât pe creștini de această libertate încât îi vom sili să ne ofere o putere internațională, a cărei alcătuire va fi în așa chip încât va putea, fără să le sfărâme, să înglobeze forțele tuturor statelor din lume
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
închipui cum pot cădea cei mai inteligenți creștini într-o naivitate inconștientă, cu condiția de a-i face să fie mulțumiți de ei înșiși, și în același timp cât este de ușor de a-i descuraja prin cel mai mic insucces, fie chiar și numai prin curmarea aplauzelor, și cum pot fi readuși la o supunere slugarnică pentru a obține un nou succes... În aceeași măsură, în care ai noștri disprețuiesc succesul numai spre a face să reușească proiectele lor, în
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
răspunsurile sincere și directe. Adecvarea răspunsurilor este derminată de Rosenzweig În funcție de caracterul adaptativ (individul acționează pentru Împlinirea scopului În ciuda obstacoleloră sau neadaptativ (repetarea comportamentului frustrant, nejustificat de realitateă. Pornind de la clasificările operate de Rosenzweig, Kendler ( care folosește criteriile succesului sau insuccesului În Învingerea obstacolului, persistența răspunsului comportamental și posibilitatea subiectului de a găsi noi modalități de adaptareă și Lazarus ( tendința de a reacționa direct - prin atac - și formele indirecte, defensive) și urmarind nu atât o clasificare descriptivă cât una care să
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a situației create, nefiind posibilă realizarea unui acord asupra dezarmării, participanții au hotărât, la începutul anului 1934, sistarea definitivă a lucrărilor Conferinței pentru dezarmare. Deși lucrările Conferinței pentru dezarmare s-au încheiat cu un insucces, totuși ele s-au soldat și cu un rezultat pozitiv, concretizat în definiția agresorului, document de mare însemnătate pentru acele vremuri, având și astăzi o deosebită importanță. Primele încercări de definire a agresorului au fost făcute în anul 1923, în cadrul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]