1,291 matches
-
Slămnești, toate numai din județul Gorj, Budurăști, Chicirea-Leurda, Măgureni, Șirineasa, Sinești și Urși din județul Vâlcea, Vișina și Oncești din județul Dâmbovița, Chiojdeanca din județul Prahova, Călugăreni din județul Giurgiu. Pentru acestea și încă multe altele nevoia de protecție împotriva intemperiilor este imediată. Amânările duc inevitabil la o degradare din ce în ce mai accelerată. În multe cazuri o reparație a acoperișului ar fi suficientă pentru salvarea bisericii vechi de lemn pentru încă o generație de oameni, care poate vor fi în putere să facă
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
scriitorul siretean Mihai Teliman (1863-1902), ambii profesori de la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret, ș.a. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă. Deasupra naosului se înalță o turla octogonala, de dimesiuni considerabile, în vârful căreia există o cruce. Alte două
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
a fi observate " (Τα επτα Θεαματα της οικονμενης [γες]), cunoscute în urmă lucrării lui Philon din Bizanț, "De septem mundi miraculis", drept "Cele șapte minuni ale lumii". În afara marei piramide de la Gizeh (Egipt), toate celelalte au fost distruse prin diferite intemperii, incendii, cutremure de pământ sau alte cauze. Ideea lui Bernard Weber a fost de a se alcătui o noua listă cu edificii sau monumente încă existente, suficient de bine conservate, opere ale mâinii omenești cu valoare estetică, realizate înainte de anul
Șapte noi minuni ale lumii () [Corola-website/Science/315416_a_316745]
-
se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit, în patru laturi. Foișorul avea două arcade de fiecare latura, fiind dimensionat pentru două clopote mici. Câteva inventare rămase în arhive întregesc imaginea acestei foarte vechi biserici. Astfel la 1860 se poate citi: "„În parohia Nanesciloru
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
de lucrări de renovare ale lăcașului de cult au avut loc în anul 1920 când s-au căptușit pereții, atât pe interior, cât și pe exterior, cu scânduri de brad, vopsite ulterior (în dorința de a proteja bârnele bisericii de intemperii) și s-au lărgit ferestrele absidelor (0.70x1.00 metri), pentru a permite o mai bună iluminare a interiorului bisericii. În 1959 s-a înlocuit acoperișul care începuse să se degradeze, construindu-se un acoperiș nou din șindrilă bătută în
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
Acadienii pornesc din Georgia cu câțiva ani Înaintea izbucnirii revoltei coloniilor și ajung pe pământurile lor când revolta aceasta, devenită război de independență, se apropie de sfârșit, consemnând victoria coloniilor. Drumul lor este plin de capcane, se vor confrunta cu intemperiile, cu ostilitatea locuitorilor - care văd În ei veșnicii inamici francezi -, cu bolile, cu moartea, cu foamea și, În această perioadă În care tabloul geopolitic din America de nord suferă transformări radicale, drama lor ca popor, eroismul obscur cu care străbat
Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
grupează construcțiile din punct de vedere al cerințelor funcționale și amplasamentului geografic. Din acest punct de vedere construcțiile se împart în clădiri și construcții inginerești. Clădirile sau construcțiile civile, industriale și agricole adăpostesc oameni și alte viețuitoare, activitatea omenească, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vânt, ploaie, arșița soarelui etc.) făcând posibilă adaptarea la mediul geografic atât de variat și cu clime atât de diferite. le inginerești sunt toate celelalte construcții, căi de comunicații terestre și pe apă, construcțiile hidrotehnice și subterane
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
de greutate cât mai redusă, tubulară sau compusă au secțiunea transversală sub formă de T, I tubulară sau compusă. (cu goluri, cu zăbrele etc.) Acoperișurile elemente de construcții care închid clădirile la partea superioară, cu scopul de a proteja împotriva intemperiilor. Scările sunt elemente de construcții care asigură legătura pe verticală între diferite nivele (etaje) ale clădirii, precum și între trotuar și interiorul clădirii prin elemente orizontale denumite trepte, așezate denivelat unele în raport cu altele, de regulă echidistant. Elementele din care este alcătuită
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
aceasta trebuie să îl îndeplinească și se deosebesc principalele tipuri: Tencuielile sunt elemente de finisaj care se aplică pe suprafața brută a pereților, tavanelor sau a altor elemente de construcții, având rol estetic, igienic și de protecție împotriva agenților exteriori (intemperii, radiații etc.) sau interiori (apă și vapori de apă), a gazelor, focului și a altor agenți și acțiuni chimice și mecanice din mediul ambiant. Condițiile tehnice impun tencuielilor anumite proprietăți legate de domeniul de aplicare, de cerințe de exploatare etc.
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
distincte pentru odihnă și furajare a animalelor, evacuarea dejecțiilor, cultura plantelor, depozitarea furajelor, cerealelor, legumelor și fructelor, circulația oamenilor etc.; Construcțiile folosite în sistemul tradițional de întreținere și exploatare a animalelor și păsărilor erau în majoritatea cazurilor simple adăposturi contra intemperiilor, neputând să asigure condiții optime din punct de vedere funcțional. În aceste construcții, microclimatul era greu de stăpânit iar dotarea tehnică aproximativ inexistentă. Din aceste cauze, rentabilitatea unor astfel de construcții nu este asigurată, mai ales pentru afectivele mari de
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
și până la producția din anul curent. Construcțiile pentru depozitarea furajelor sunt de două tipuri: La proiectarea și executarea acestor construcții trebuie să se țină seama de: Conservarea protejată sub acoperiș a furajelor fibroase uscate înlătură pierderile și degradările cauzate de intemperii și permite uscarea suplimentară în timpul depozitării prin infiltrarea de aer. Pentru depozitarea și păstrarea furajelor verzi se folosesc două metode de însilozare și anume: în spații etanșe (anaerobă) și în spații neetanșe (aerobă).
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
din banii plătiți, el afirmând că a investit 10 miliarde de lei în renovare, iar astăzi clădirea este în stare de ruină. Casa de cultură a orașului a fost mutată într-o altă clădire. Vechea clădire a fost afectată de intemperii, iar localnicii au furat cărămizile. Deși este clădire de patrimoniu național, ea a fost lăsată în părăsire și se află în prezent în stare de ruină. Numai o parte din zid și turnul mai stau în picioare.
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
diverse canale și pârâuri din zonă și se montaseră șinele pe întreaga distanță între Săveni și Podriga (circa 6,5 km). De la Podriga fusese realizat terasamentul până la ieșirea din Drăgușeni (circa 3,5 km). Complet abandonată, linia a căzut pradă intemperiilor și hoților. S-au furat șine, traverse, alte elemente metalice, piatra spartă, stâlpii și firele sistemului de telecomunicații, blocuri de beton aduse pentru consolidări. Gările de pe traseu, inclusiv cea din Săveni, au fost devastate. Din această masivă investiție se mai
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
din școala primară pe care a urmat-o în Idricii de Sus. Distanța de câțiva kilometri dintre casa părintească din Roșiești și școala din Idricii de Sus, o parcurgea pe jos de două ori pe zi, adeseori pe întuneric, înfruntând intemperiile vremii. A urmat apoi cursurile Liceului "Gh. Roșca Codreanu" din Bârlad (absolvent al secției moderne, promoția 1913). În 1913 se înscrie la Facultatea de Medicină din București, pe care o frecventează cu mari greutăți materiale, fiind nevoit să-și câștige
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
secolul al XIX-lea. Pictura a fost restaurată în anul 2001. Icoanele datează din perioada construcției bisericii, la fel și cele trei clopote. Acoperișul bisericii era inițial din șindrilă, fiind înlocuită ulterior cu un acoperiș de tablă mai rezistent la intemperii.
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
făcut descoperiri arheologice , dar ținând cont de descoperirile făcute pe teritoriul comunei vecine și de evenimentele istorice , putem considera că , valea Dâmbovnicului a constituit un loc prielnic întemeierii și dezvoltării așezărilor omenești timpurii , căutând să reziste , asemeni poporului român , tuturor intemperiilor , mergând cu fruntea sus prin istorie. Comuna Slobozia apare pentru prima dată sub această denumire în harta rusă , întocmită între anii 1828 - 1832. Actul său oficial de naștere datează însă din vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu , care a domnit între anii
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
biserică se află un turn clopotniță cu două etaje, construit din cărămidă, ce datează din aceeași perioadă cu biserica. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de culoare maro. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu pante repezi. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală, de dimensiuni mari, învelită complet în tablă. Turla are patru ferestre dreptunghiulare
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
inițial, frescele fiind parțial degradate. Fresca schitului este importantă prin stilul pictural neo-bizantin și prin scrierea cu caractere chirilice ce se păstrează pe frontispiciile icoanelor murale. Multe din icoanele schitului sunt vii documente, cu însemnări ale timpului, icoane care, contrar intemperiilor vremii sunt încă frumoase și se păstrează bine. În anul 1979, vechea clopotniță a fost dărâmată și a fost zidită o nouă clopotniță deasupra portalului, la intrarea în incinta mănăstirii. În forma în care se prezintă schitul Strehareț, este un
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
exterioare". Aici se construiesc decoruri, care uneori se folosesc la mai multe filme (exemplu "orașele " folosite pentru "Western"-uri) sau prin butaforie se construiesc cetăți antice, statui,etc. Un avanaj al acestor amenajări este și acela că în cazul unor intemperii, se poate trece la filmarea în interior. Iluminarea acestor platouri se face natural, uneori completată și cu cea a refectoarelor sau cu ajutorul unor "ecrane refectante" numite "blende". Aici pentru înregistrare sunetului se foloseste sistemul cu "bandă ghid". De menționat că
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
o deosebire între bauxitele cu silicați (bauxite laterit) de cele cu carbonați, bauxitele ce conțin carbonați (bauxite carstice) care au fost descoperite anterior fiind întâlnite în calcare și dolomite ele apar sub formă de argile fiind intens degradate de acțiunea intemperiilor. Bauxitele cu silicați (bauxitele laterit) fiind în prezent importante din punct de vedere economic, sunt întâlnite frecvent asociate cu roci ca granit, gnais, bazalt, sienit, argilă și șisturi argiloase.
Bauxită () [Corola-website/Science/306534_a_307863]
-
3 sau mai multe fire răsucite între ele pentru a dobândi o rezistență mai mare și pentru mărirea lungimii acesteia. Sfoara împletită sunt confecționate în general din fibre sintetice ca nylonul, polipropilenul și poliesterul. Nylonul este caracterizat prin rezistența la intemperii și îmbătrânire a materialului precum și rezistență în fața razelor UV. Poliesterul este rezistent la abraziune, întindere, raze ultraviolete și își modifică în mică măsură lungimea când este ud. Polipropilena este des folosită din cauza prețului redus și a densității scăzute (plutește pe
Sfoară () [Corola-website/Science/325417_a_326746]
-
vechiul pridvor și fiind completat încă pe atât cu pereți noi de zidărie. Biserica a fost tot atunci cercuită, tencuită și apoi zugrăvită pe exterior și în interior. În 1974 biserica a fost acoperiță cu șiță, protejându-i interiorul de intemperii. În ultimii ani se află într-un proces de restaurare și conservare. Această biserică prezintă un plan caracteristic zonei Dâmbovița, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat în cinci fețe. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura alcătuită din nuile trecute printre lețuri, acestea din urmă fiind prinse în căpriorii acoperișului. Structura curbă este tencuită cu var și zugrăvită. Structurile de bolți de acest tip sunt sensibile la intemperii. Starea proastă de conservare a bolților se datorează unui acoperiș anterior degradat. Renovările de la 1857, pe lângă nevoia de a mări capacitatea spațiului de cult, au avut ambiția de ascunde lemnăria, căutând înadins aspectul unei biserici de zid, cu picturi murale
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
al suprastructurii deschise era vulnerabilitatea echipajului în cazul grenadelor, gloanțelor și schijelor. Blindajul era foarte subțire, iar vehiculul nu era foarte confortabil de condus (mecanicul conductor stătea practic lângă motoare, nefiind separat de acestea) sau de manevrat (echipajul era expus intemperiilor). ȘU-76 era poreclit "Suka" ("cățeaua") sau "Golozhopiy Ferdinand" ("Ferdinand în fundul gol") de către echipaje din cauza acestor neajunsuri. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, autotunul ȘU-76 a fost utilizat doar de către URSS, Polonia (Armata Poloneză din URSS) și Germania nazistă (vehicule
SU-76 () [Corola-website/Science/321066_a_322395]
-
1763, la Scoruș și mutată în 1911 pe locul actual), Biserica din satul Valea Grădiștei ( ctitorită în anul 1816 ), biserica din satul Grădiștea ( zidită în anul 1840 ) și Casa Voichița ( acest monument este într-o avansată stare de distrugere datorită intemperiilor ). Casa țărănească - muzeu de la Grădiștea, înființat la 15 august 2011, conține piese de mobilier țărănesc, obiecte de uz casnic și gospodăresc și costume populare. VII. VIAȚA RELIGIOASĂ Grădiștea are 5 biserici ortodoxe. Biserica Grădiștea, biserică parohială cu hramul „Sfinții Împărați
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]