915 matches
-
cu identitatea de sine, dar mai puțin universală decât identitatea deoarece această relație se aplică tuturor obiectelor care pot fi concepute, nu doar acelora care se întâmplă să existe. Se poate spune că identitatea se aplică obiectelor care sunt doar intenționale chiar dacă anumite entități sunt imposibile ele pot fi considerate identice cu sine. Așadar identitatea privește un cadru mai larg și se poate afirma că avem identitate cu sau fără entitățile existente 161. Revenind la concepția lui Frege despre concepte, acesta
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
afirmase că se poate vorbi de existență și atunci când ne referim la personaje ficționale precum Sherlock Holmes, deși se poate face o distincție între existența unor astfel de personaje și existența ființelor reale. Personajul ficțional "Sherlock Holmes" există ca obiect intențional, adică ca un obiect spre care se îndreaptă gândurile noastre. Numerele, zeii homerici, himerele, toate au viață pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel nu am putea face nici o propoziție despre ele; existența este prerogativul ființelor 179
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
amplitudine care duc la deplasări ale segmentelor afectate de-o parte și de alta a poziție de repaus. Pot să fie de mai multe tipuri: fiziologice (frig, emoție, după efort), statice (în boala Parkinson, afecțiune cerebeloase, diverse intoxicații), kinetice (tremurătura intențională asociată cu scleroza în plăci, boala Friedreich, leziuni cerebeloase) și stato-kinetice (paralizia generală progresivă). Fasciculațiile musculare sunt contracții musculare limitate la fibrele unei unități motori, nu deplasează segmentul de corp afectat. Mișcările coreice apar în afecțiuni care interesează nucleii extrapiramidali
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
includerea unui individ în genul său”.Funcția de diferențiere în cadrul sistemului se realizează prin fonemele și morfemele din care este alcătuit semnul. Funcția de transmitere a informației se realizează în procesul comunicării. Codul cel mai des utilizat în cazul comunicării intenționale este limba, care este un cod, un ansamblu de semne cu o organizare proprie, care funcționează după anumite reguli. 2. Limbă-limbaj-vorbire 2.1. Limbajul este un termen interdisciplinar, de psiholingvistică, care denumește un aspect eterogen al comunicării, implicând - după cum arată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Mai mult/puțin "înțelese"; După particularitățile individuale ale sportivilor: a) Structura personalității; b) Nivelul pregătirii psihice c) Nivelul pregătirii specifice; După calitate: a) Pozitive, favorabile performanței; b) Negative, defavorabile performanței; După modalitatea adaptativă a comportamentului: a) Reacții spontane bă Răspunsuri intenționale După distanța față de "normal": a) în zona de confort psihic; b) la unul din capetele scalei; c) dincolo de limitele scalei; Stările modificate de conștiință; 2. Reglare și autoreglare Termenii de reglare și autoreglare se referă la ansamblul acțiunilor de dirijare
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Permite autoreglarea funcțiilor corporale; 5. Creșterea capacităților mentale, ale memoriei; 6. Suprimarea durerii, nu prin reprimarea manifestărilor exterioare, ci prin dispariția completă a senzațiilor dureroase; 7. Constituie un mijloc prețios de adaptare și disciplină personală, printr-un sistem de formule intenționale; 8. Subiecții bine antrenați sunt capabili să adoarmă când doresc și să se trezească la orele fixate de ei; autocontrolul și autocritica permit obținerea “calmului” ; 9. Toți cei care fac antrenamentul autogen ajung să fie mai calmi, mai destinși, mai
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
categoreme cu "morfeme""; de exemplu, germ. Tisch-e, privit ca o construcție, are semnificatul sintactic "plural" (categorie din care mai fac parte semnificate precum "singular", "activ"/"pasiv", "prezent"/"preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean lit și Jean ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul tip de semnificat este singurul care depășește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Madrid, 1987, pp. 50-79. 237 Idem, "Creația metaforică în limbaj", în Omul și limbajul său, p. 180. 238 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
scăderea modestă în greutate la vârste înaintate se asociază cu creșterea riscului de mortalitate, indiferent de nivelul ponderal inițial (40). Cu toate acestea, semnificația reală a scăderii ponderale la vârstnici este adeseori neclară, existând o mare diferență între scăderea ponderală intențională, voluntară și cea involuntară, aspecte ce ar putea avea implicații majore asupra mortalității ca unic parametru evaluat. Este recunoscut faptul că la vârste înaintate scăderea ponderală este cel mai frecvent involuntară. Procesul reflectă de fapt coexistența unor afecțiuni asociate, ceea ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine "idei latențe"; [20] o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala". Numai această importantisimă doctrina a subînțelegerii ne explică, de exemplu, pentru ce chinezul șèn háo wang, literalmente "virtute a iubi rege", poate să traducă cu perfecțiune pe latinul virtutem amat rex, desi îi lipsește orice formă de acuzativ, de nominativ
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
el a numit cândva (în 1939) "perisintaxa propoziției și frazei" (ibid., p. 38, cu trimitere la Dragomirescu, 1939, p. 41). Această perisintaxă urmărește tocmai "sensul lipsit de forma [= expresie]", iar Dragomirescu observa că unii autori germani folosesc chiar termenul de intenționale Bedeutung (cf. "cugetare intenționala" la Hașdeu) pentru a desemna așa ceva. Interesat cu precădere de stilistica, specialistul român (după ce trece în revistă și distincțiile ori termenii unor cercetători germani, precum Helmut Dempe și Emil Winkler) leagă teoria lui Hașdeu de următoarele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în 1939) "perisintaxa propoziției și frazei" (ibid., p. 38, cu trimitere la Dragomirescu, 1939, p. 41). Această perisintaxă urmărește tocmai "sensul lipsit de forma [= expresie]", iar Dragomirescu observa că unii autori germani folosesc chiar termenul de intenționale Bedeutung (cf. "cugetare intenționala" la Hașdeu) pentru a desemna așa ceva. Interesat cu precădere de stilistica, specialistul român (după ce trece în revistă și distincțiile ori termenii unor cercetători germani, precum Helmut Dempe și Emil Winkler) leagă teoria lui Hașdeu de următoarele concluzii: "Analiza tuturor construcțiilor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
germani, precum Helmut Dempe și Emil Winkler) leagă teoria lui Hașdeu de următoarele concluzii: "Analiza tuturor construcțiilor altoite pe structura gramaticala a enunțului (propoziție, frază) este menită să pună în lumina sursă stilistica a comunicării verbale determinând toate acele "sensuri intenționale" care însoțesc informația pură, ori de câte ori avem de a face cu un text literar. Observație cu care ne apropiem de "poetica ilocuționară" americană care discriminează între competența locuționară întemeiata pe structura pur locuționară a enunțurilor și competența literară care implică relevarea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un text literar. Observație cu care ne apropiem de "poetica ilocuționară" americană care discriminează între competența locuționară întemeiata pe structura pur locuționară a enunțurilor și competența literară care implică relevarea unor acte de limbaj caracterizate că structuri de natură pur "intenționala"" (Dragomirescu, 1995, p. 39). 3.2.7.1. Cele spuse mai sus, la punctul 3.2.7., fac parte din versiunea inițială, mult mai scurtă, a acestui studiu introductiv (mai exact, din comunicarea mea, Noematologia lui B.P. Hașdeu: o anticipare
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de semnificații trezite de contextul în care intră; este ceea ce noi am numit cândva perisintaxa propoziției și frazei ori ceea ce alții numesc subtextul enunțului gramatical. La acest fenomen se referă și Hașdeu, după cum urmează: "Graiul este un mijloc...[] noemă 'cugetare intenționala'"". [...] Referindu-se chiar la limbile în care îmbinările de cuvinte, de la cele mai simple până la enunț, sunt legate gramatical, Hașdeu definește noematologia că disciplină prin care "se urmărește sensul lipsit de forma". Despre "sensul lipsit de forma" (exprimat prin perisintaxă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
până la enunț, sunt legate gramatical, Hașdeu definește noematologia că disciplină prin care "se urmărește sensul lipsit de forma". Despre "sensul lipsit de forma" (exprimat prin perisintaxă, cum am propus să-i zicem) vorbesc și unii autori germani folosind termenii de "intenționale Bedeutung" (cugetare intenționala, zice Hașdeu) sau "intentionaler Gegenstand" (obiect intențional), în opoziție cu "Gegenstand an sich" (obiect în sine), sau "grammatische Bedeutung" (semnificație gramaticala); sau făcându-se opoziția între Meinung, care ar fi "intenționale Bedeutung", si Bedeutung, adică "grammatische Bedeutung
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prin care "se urmărește sensul lipsit de forma". Despre "sensul lipsit de forma" (exprimat prin perisintaxă, cum am propus să-i zicem) vorbesc și unii autori germani folosind termenii de "intenționale Bedeutung" (cugetare intenționala, zice Hașdeu) sau "intentionaler Gegenstand" (obiect intențional), în opoziție cu "Gegenstand an sich" (obiect în sine), sau "grammatische Bedeutung" (semnificație gramaticala); sau făcându-se opoziția între Meinung, care ar fi "intenționale Bedeutung", si Bedeutung, adică "grammatische Bedeutung". Emil Winkler face deosebirea între propoziția abstractă (că structura pur
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unii autori germani folosind termenii de "intenționale Bedeutung" (cugetare intenționala, zice Hașdeu) sau "intentionaler Gegenstand" (obiect intențional), în opoziție cu "Gegenstand an sich" (obiect în sine), sau "grammatische Bedeutung" (semnificație gramaticala); sau făcându-se opoziția între Meinung, care ar fi "intenționale Bedeutung", si Bedeutung, adică "grammatische Bedeutung". Emil Winkler face deosebirea între propoziția abstractă (că structura pur locuționară, cum spun azi autorii americani) și propoziția concretă, pentru înțelegerea căreia autorul britanic J.L. Austin afirmă că "trebuie să luăm în considerație situația
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stilului crește mai ales prin ceea ce nu spune [un enunț] (Demetrios, p. 12), ca și de cei moderni, cum este Michel Bréal, care vorbește despre "leș idées latentes" ale enunțului, Helmut Dempe, de "intentionaliter Gegenstand", Emil Winkler, de "Meinung" sau "intenționale Bedeutung" în propoziție și frază. B.P. Hașdeu, citându-l pe Michel Bréal și referindu-se la același sens ascuns, îl numește cu termenul de noemă "cugetare intenționala" și propune că, după sintaxa, să se întemeieze o "doctrina" a limbii pe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
latentes" ale enunțului, Helmut Dempe, de "intentionaliter Gegenstand", Emil Winkler, de "Meinung" sau "intenționale Bedeutung" în propoziție și frază. B.P. Hașdeu, citându-l pe Michel Bréal și referindu-se la același sens ascuns, îl numește cu termenul de noemă "cugetare intenționala" și propune că, după sintaxa, să se întemeieze o "doctrina" a limbii pe care ar numi-o "noematologie"" (ibid.)25. 3.2.7.3. Să vedem însă ce spunea Gh.N. Dragomirescu despre perisintaxă în cartea sa din 1939 una foarte
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine idei latențe (Mélanges, p. 295-322 [33]); o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala"" (ibid., pp. 8-9). La finalul acestei prime secțiuni, Șăineanu conchide: "În rezumat, semasiologia, oricare ar fi diviziunea linguisticei, ocupă un loc intermediar între studiul cuvântului izolat și al cuvântului în propozițiune și formează că o punte de trecere de la quadrivium
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine "idei latențe"20; o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόημα "cugetare intenționala". Numai această importantisimă doctrina a subînțelegerii ne explică, de exemplu, pentru ce chinesul șèn háo wang, literalmente "virtute a iubi rege", poate să traducă cu perfecțiune pe latinul virtutem amat rex, deși-i lipsește orice formă de acuzativ, de nominativ
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
of grammatical forms or of words, we should thus place, with the same rights, a separate doctrine for what Bréal șo properly called "latent ideas" [20]; which we will call noematology, în the absence of another term, derived from νόηµα "intențional thinking". It is only this very important doctrine of the hidden meaning that explains, for instance, why the Chinese șèn háo wang, word for word "virtue to love king", can perfectly render the Latin virtutem amat rex, even if it
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a forerunner for what he once (în 1939) called "the perisyntax of sentences and compound sentences" (see Dragomirescu 1939: 41). This perisyntax deals with "the meaning lacking form [=expression]", and Dragomirescu observes that some German authors even use the term intenționale Bedeutung (cf. cugetare intenționala 'intențional thinking', în Hasdeu's terms) to refer to it. Mainly interested în stylistics, the Romanian specialist (after having presented the distinctions or terms of some German researchers, such aș Helmut Dempe and Emil Winkler) draws
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
he once (în 1939) called "the perisyntax of sentences and compound sentences" (see Dragomirescu 1939: 41). This perisyntax deals with "the meaning lacking form [=expression]", and Dragomirescu observes that some German authors even use the term intenționale Bedeutung (cf. cugetare intenționala 'intențional thinking', în Hasdeu's terms) to refer to it. Mainly interested în stylistics, the Romanian specialist (after having presented the distinctions or terms of some German researchers, such aș Helmut Dempe and Emil Winkler) draws the following conclusions from
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]