1,295 matches
-
la al doilea termen (organizarea) se vizează cu precădere aspectele dinamice, trecerea de la o stare de neorganizare sau de slabă (proastă) organizare la o alta mai bună. Și într-un caz, și în celălalt, elementul comun îl reprezintă aranjarea părților interdependente care îndeplinesc o funcție specială în raport cu un ansamblu (vezi Mucchielli, 1973, p. 5). În al doilea rând, dificultatea definirii termenului organizare provine din specificul condițiilor social-politice concrete în care s-a recurs la utilizarea lui. Una dintre accepțiuni își are
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
integrat al organizației. La prima vedere, în marea lor majoritate, par să fie activități de ordin administrativ. În realitate, toate implică și aspecte de ordin social, psihosocial și mai ales psihoorganizațional, fapt care invită la analiza lor multilaterală. Ele sunt interdependente, ceea ce înseamnă că alterarea uneia dintre ele duce, în lanț sau prin conexiune inversă, la alterarea alteia sau chiar a tuturor. Tocmai de aceea, ideală este echilibrarea funcționării lor și nu subsau suprasolicitarea uneia dintre ele. Activitățile organizaționale cunosc o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
termeni de achiziții, organizare și dezvoltare. Deciziile operaționale sunt cele care se referă la exploatarea curentă, cum ar fi, de exemplu, gestiunea stocurilor. Ele au ca obiectiv obținerea eficienței maximale în gestiunea resurselor. Potrivit lui Ansoff, aceste decizii sunt ierarhizate și interdependente. Astfel, deciziile operaționale, care sunt și cele mai numeroase, le concretizează pe cele tactice, iar acestea din urmă izvorăsc din deciziile strategice. În funcție de gradul de determinare a situațiilor anticipate, diferențiem decizii certe și decizii probabile, primele fiind luate în condiții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației de către angajați. Și în acest caz, apelul la redefinirea termenului de participare din perspectiva documentelor legale elaborate va conduce spre avantajarea în cercetarea empirică a unuia sau altuia dintre „caracterele” participării sau spre considerarea lor integrală într-o manieră interdependentă. c. Nivelul participării. Dacă pornim de la ideea conceperii organizației ca un sistem compus din mai multe subsisteme, dispuse într-o manieră ierarhică sau reticulară, atunci este ușor să înțelegem că fiecare subsistem al sistemului constituie, practic, un nivel al participării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de conflict (când unul dintre parteneri acționează în detrimentul celuilalt), ci în termeni de sinergie (fiecare partener ține seama de ansamblu și lucreează în profitul ansamblului). Metoda se fundează pe șase idei esențiale: # 1) organizația este compusă din coautori și coactori interdependenți care se respectă (dacă într‑o primă fază un coautor fixează obiectivele organizației, într‑o alta el devine coactor în realizarea lor); 2) fiecare problemă trebuie rezolvată la nivelul la care a fost formulată și de cei care au formulat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de abordare, noi soluții teoretice, cu consonanțe și în plan metodologic. Conflictul este văzut ca expresia confruntării forțelor, intereselor și energiilor umane în procesul realizării scopurilor. Pentru psihosociologul francez Hubert Touzard, cuvântul „conflict” descrie două situații: una în care actori interdependenți vizează scopuri opuse au incompatibile, aderă la valori contradictorii, au interese divergente; alta în care actori interdependenți urmăresc simultan și competitive același scop care nu poate fi atins decât de unul în detrimentul celuilalt. Un partid de stânga și unul de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
forțelor, intereselor și energiilor umane în procesul realizării scopurilor. Pentru psihosociologul francez Hubert Touzard, cuvântul „conflict” descrie două situații: una în care actori interdependenți vizează scopuri opuse au incompatibile, aderă la valori contradictorii, au interese divergente; alta în care actori interdependenți urmăresc simultan și competitive același scop care nu poate fi atins decât de unul în detrimentul celuilalt. Un partid de stânga și unul de dreapta având ideologii diferite, chiar contradictorii sau aceleași partide aflate în lupta pentru obținerea puterii ilustrează foarte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
schimbare) și de la două tipuri de interdependență dintre acestea (pozitivă și negativă), Scherer avansa următoarele idei: aria relațiilor posibile dintre elemente în cazul interdependenței pozitive include cooperarea, și ca urmare a ei, schimbarea; aria relațiilor posibile dintre elemente în cazul interdependentei negative include competiția și ca urmare a ei conflictul; interdependența pozitivă este rezultatul feedbackului pozitiv care mișcă sistemul mai departe în direcția evoluției lui, păstrând un echilibru dinamic între elemente; interdependența negativă este rezultatul feedbackului negativ care întoarce sistemul la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
separarea fizică, 2. apelul la reguli și regulamente, 3. limitarea interacțiunii intergrupuri, 4. punerea în funcțiune a unor indivizi cu rol de integrare/diplomație, 5. confruntare/negociere, 6. consultarea unei a treia părți, 7. rotarea membrilor, 8. identificarea unor sarcini interdependente și a unor scopuri supraordonate, 9. aplicarea de training intergrupuri (vezi fig. 16.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 16.2 − Prevenirea conflictelor organizaționale (apud Daft, Steers, 1986) Interesantă este și insistența unor autori pe recurgerea la o perspectivă globală în interpretarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dacă s-ar continua conflictul (perceperea acestora ca fiind prea mari pentru a continua lupta îi determină pe protagoniști să recurgă la soluții rezolutive a conflictului). Cea mai importantă consecință a impasului o reprezintă perceperea celuilalt ca pe un partener interdependent. Iată cât de bine este exprimată metaforic o asemenea idee: Celălalt nu este un prieten a cărui colaborare este bine venită, ci un dușman de a cărui colaborare ai nevoie; el este diavolul de care ai nevoie, inamicul pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
definiții: # Negocierea este o procedură de discuție care se stabilește între părțile adverse prin intermediul reprezentanților oficiali al căror obiectiv este de a ajunge la un acord acceptabil pentru toți (Touzard, 1977, p. 87). Negocierea este un proces decizional între părți interdependente care nu împărtășesc preferințe identice (Bazermann, Neale, 1992, p. 42). Negocierea este un proces internațional care implică două sau mai multe entități sociale (persoane, grupuri, instituții, organizații comunități), cu interese neomogene ca intensitate și orientare, în schimburi reciproce de informații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interactiv, interrelațional. Negociererea presupune relații între persoane sau între grupuri de persoane. Mijlocul prin intermediul căruia se realizează aceste relații este comunicarea (verbală sau nonverbală). Nu întâmplător cele mai multe definiții precizează faptul că negocierea este o „procedură de discuție”, că presupune „părți interdependente” sau „procese interrelaționale”. Caracter procesual. Negocierea presupune o desfășurare în timp, o succesiune de faze și etape derulată pe intervale mari de timp (nu întâmplător unii autori consideră că un bun negociator trebuie să dea dovadă de o mare răbdare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
drept preocuparea de a-l constrânge pe adversar prin consecințele la care se așteaptă în urma acțiunilor sale, am putea considera că obiectul de studiu al strategiilor conflictului și al negocierii - conflictele nefiind, în fapt, decât negocieri - îl constituie „teoria deciziilor interdependente” (Schelling, 2000, p. 26). Asemenea constatări i-au ajutat pe cercetătorii negocierii să vadă într-un negociator un decident, ceea ce însemna că multe dintre comportamentele negociatorului sunt valabile sau chiar identice cu cele ale decidentului. În plus însă, psihologia negocierii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de subliniat este faptul că încă de la început cercetătorii au conștientizat că stresul organizațional nu poate fi descris − cu atât mai puțin explicat − ca o variabilă singulară, ci ca una multiplă sau, mai bine zis, ca un sistem de variabile interdependente care cuprinde în el constelații și cofigurații de variabile singulare bine articulate între ele. Desigur, este vorba de variabile cu mare potențial de risc pentru sănătatea individului. Cum identificarea și înlăturarea acestor variabile diferă de la autor la autor, este și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoane, vigoare etc.). Lista lui Hobfoll cu tipuri de resurse figurează aproape în orice lucrare dedicată comportamentului organizațional. Cel puțin trei caracteristici ale resurselor au importanță în dinamica stresului: resursele nu sunt izolate, independente unele de altele − dimpotrivă, ele sunt interdependente, fapt care permite ca un câștig într-o categorie de resurse să aibă repercusiuni într-o altă categorie; resursele sunt valorizate de individ în sine, dar și pentru faptul că permit protejarea lor sau achiziția altora noi; resursele se diferențiază
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a fi sub ceilalți Exprimarea aproprierii emoționale • A căuta sa te apropii sau a se închide in sine Interacțiunile pot fi arătate in: A întâlni comportamente extrovertite sau introvertite sau dependenta Confruntare, a câștigă/pierde competiția. Independenta,contra -dependența Acceptare, interdependenta Sentimentele sunt legate de: Semnificație, unicitate, acceptare comparate cu insignificanta, a fi ignorat, parasit, plictisit. Competenta comparata cu umilință, rușine,indiferenta. Dragoste, apreciere sau diferențe, apropiere emoțională,compara te cu neplăcut, respins, rece, impersonal. Simptome ale unor probleme rezolvate exprimate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
În care tehnologia modernă sporește numărul bunurilor și realizărilor din domeniul civil care se pot transforma În arme de distrugere În masă, cum sunt centralele nucleare sau avioanele de pasageri (Défourneaux, 2001). În structurile occidentale de producție extrem de organizate și interdependente, orice șoc se propagă din ce În ce mai repede și mai ușor, iar vulnerabilitatea cea mai evidentă este cea a sistemelor informatice și de coordonare. De aceea, răspunsul la aceste noi amenințări trebuie să conducă și el la noi coordonări dintr-o perspectivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin dăruirea unui lucru. Povestirile vieții și studiul narativ al vieții au un viitor luminos. Fiecare poveste pe care o citim sau o ascultăm ne arată că nici un om nu trece singură prin viață. Indivizii sunt în foarte mare măsură interdependenți și, cu cât își împărtășesc mai mult povestirile, cu atât devin mai apropiați de ceilalți oameni. Anexa A: Exemplar de formular de consimțământ Ca recompensă pentru munca desfășurată de Center for Study of Lives, de la University of Southern Maine pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
constituție sau de temperament sau expresia sintetică de fond temperamento-constituțional, pentru a desemna caracteristicile reacționale personale ale unui individ, considerat dintre toate cele trei puncte de vedere: somatic (constituție), funcțional (temperament) și psihic (caracter), aspecte care se știe că sunt interdependente. Fondul temperamento-constituțional al unui individ reprezintă deci ansamblul aptitudinilor sale biologice personale: fizice și psihice, fixe și dinamice, fiziologice și morbide, moștenite și dobândite. Este foarte util a examina mai de aproape aceste diverse elemente ale fondului temperamento-constituțional: Fiecare individ
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
b) Principiul libertății de creație ... Ministerul Culturii protejează libertatea de creație și veghează asupra respectării ei neîngrădite. Orice creator se bucură de libertate deplină în alegerea mijloacelor de expresie, în transmiterea mesajului artistic, pentru care poartă întreaga răspundere. c) Principiul interdependentei dintre patrimoniul cultural național, ascensiunea spirituală și simțirea românească ... Ministerul Culturii acționează, în sensul prevederilor art. 135 din Constituția României, al reglementărilor internaționale și convențiilor UNESCO referitoare la ocrotirea bunurilor culturale, pentru protecția, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural național, expresie
HOTĂRÎRE Nr. 811 din 28 decembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108956_a_110285]
-
etc; * de a dezvolta relații pozitive în interiorul grupurilor; * de a manifesta comportament empatic; * de a motiva și antrena grupul în realizarea unor scopuri comune, promovând teoria asemănării în diferențe; * de a acorda, treptat, autonomie grupului de elevi, cultivând independența și interdependenta membrilor și grupurilor; * de a transforma grupul într-unul educogen, orientandu-l spre valori autentice; * de a coopera cu grupul de elevi, cu părinții, cu profesorii etc., realizând un autentic parteneriat în educație; * de a forma elevilor capacități, cum sunt
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
ele vor întâmpină dificultăți de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpină dificultăți similare; în cazul acestor persoane se vor lua în considerare, fără a fi limitative, următoarele situații: ... - sunt filiale ale aceleiași entități; - au aceeași conducere; - între ele există o interdependenta comercială directă, care nu poate fi substituita într-un termen scurt; 19. expunere - orice risc al unei bănci, efectiv sau potențial, care trebuie evidențiat în bilanț și/sau în afara bilanțului și care decurge din următoarele, fără a se limită la
LEGE nr. 58 din 5 martie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind activitatea bancara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120283_a_121612]
-
a incendiilor, stabilite pentru construcții, instalații și alte amenajări, vor fi prevăzute în documentațiile tehnice de organizare, sistematizare și amenajare a teritoriului, precum și în documentațiile tehnice de proiectare și de executare a construcțiilor și instalațiilor. ... (2) Evaluarea, armonizarea și reflectarea interdependentei dintre nivelurile de performanță privind siguranța la foc și măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, stabilite și necesare, se vor realiza prin scenarii de siguranță la foc. Structura de principiu a scenariului de siguranță la foc este prezentată în
ORDIN nr. 775 din 22 iulie 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121900_a_123229]
-
restricțiilor stabilite și a modului de aplicare efectivă a acestora. Cu privire la efectele restricțiilor, se vor face referiri la modul de evaluare în situații de restricții a efectelor fizice și valorice la folosințele afectate de restricții și la alte folosințe în interdependenta cu acestea. Cu privire la modul de raportare, se va menționa obligația unității elaboratoare de a întocmi, după terminarea fiecărei perioade deficitare, a unor note/raport cuprinzând: elemente de caracterizare a situațiilor create, măsurile întreprinse, restricțiile aplicate și efectele acestora, precum și propuneri
ORDIN nr. 276 din 11 aprilie 1997 privind aprobarea metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118347_a_119676]
-
traseele care traversează amplasamente reținute pentru lacuri de acumulare ce se vor realiza în viitor (potrivit schemei cadru de amenajare), documentația tehnică va trebui să prezinte și variante de ocolire a acestor amplasamente. ... d) Măsuri de asigurare a funcționării în interdependenta cu balastierele din zonă, pentru evitarea implicațiilor negative datorate exploatărilor de agregate minerale în zona de influență a podurilor, podețelor și a altor lucrări de traversare a cursurilor de apă. ... e) Măsuri pentru asigurarea circulației normale a apelor de suprafață
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]