45,962 matches
-
fizică și matematică Radu Negrescu, care nu vrea să rămână la locul repartiției, gata de ducă sau abandon, și jurnalul profesoarei de franceză Viorica Vrabie, implicată în transformarea mentalităților învechite. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste, iar romanul interesează mai mult prin diagrama sentimentală a acestei apropieri. În 1966, narațiunea a putut cuceri prin intimismul temei iubirii, care se substituia temelor oficiale, impuse de propagandă. Dar și aici e una anunțată de investigația socială: condiția intelectualului la țară. Prozatorul
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
care amintește condițiile statului polițienesc: "Veniți urgent stop. Neplăceri. Unchiul neînregistrat miliție stop" (p. 149). Se întâlnește cu soțul fostei sale logodnice, între timp decedată. Nepotul îi amintește adevărul că revoluția își devorează fiii, e revoltat că pe nimeni nu interesează soarta fostului ilegalist: "Ai luptat... te-ai întors... tu știi cum mai huzuresc foștii noștri ilegaliști, și cei adevărați, și cei închipuiți?" (p. 165). Pe drum, unchiul face un atac de cord și moare. O Volgă kaghebistă îi urmărește. Avem
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Sadoveanu fuga din modernitatea tot mai tehnologizată se făcea în sânul unei colectivități arhaice. Primul are convingeri de dreapta, al doilea de stânga.) Jules Verne nu era preocupat de viitor, ci de aparența unei realități tehnologice deja prezente. Nu-l interesau îndrăznețe proiecte utopice ale societății, ci aventura individuală a unor călători solitari. Era un sceptic religios și un relativist, opera sa fiind plină de aspecte contradictorii. Personajele sale au rupt-o cu lumea, cu societatea și pleacă în călătorii fără
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
prin întuneric adevărata atitudine față de creaturile cu studii. Iat-o, 86 de ani de la scrisoare. A ieșit afară. Apare și-n recentul sondaj printre adolescenți care, la întrebarea ce părere au despre oamenii instruiți, au răspuns agresiv că nu-i interesează, nu cunosc nici unul și nici nu și-ar dori. Adaug și opinia culeasă de mine de la o doamnă de cultură, pictură și BMW: mă piș pe ei. O moderată. Aceasta-i așadar starea naturală a oamenilor simpli de caracter. Modele
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
în care echivalentele sale erau față și obraz). E regretabil că Micul dicționar academic (MDA, vol. III, 2003) nu a folosit toate sursele disponibile, oferind pentru cuvîntul persoană o atestare cu un secol mai tîrzie: 1768. Ca de obicei, ne interesează mai ales uzul actual al cuvintelor și conotațiile pe care dicționarele nu le-au fixat încă. Persoană e un termen generic, sinonim cu "om" (ca în gluma tautologică "nu se vede om cu persoană"), folosit în registru înalt, formal (chiar
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
om nu are valoarea de termen generic (așa cum o are în română, unde se poate referi și la femei: "Dana e un om bun"), sînt preferate de expresiile "corectitudinii politice". În română, e normal să fie folosit doar cînd nu interesează diferența de sex; atunci cînd aceasta apare, odată cu intenția de a desemna fie femei, fie bărbați, conservarea stilului oficial atrage aplicarea unor determinanți care sună greoi și artificial: persoană feminină, persoană masculină. Frecvent în formule oficiale eufemistice - persoane cu handicap
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
și civilizației Greciei moderne în România. Fidelă acestui scop, editura a publicat până în prezent aproape 50 de titluri, care acoperă majoritatea genurilor literare (roman, nuvelă, poezie, eseu, literatură de călătorie, critică literară) și reprezintă reale puncte de atracție pentru cititorii interesați de cultura, istoria, civilizația elenă. Trei dintre titluri au fost încununate, în 1994, 2000 și 2004, cu cel mai prestigios premiu pentru traducere care se acordă în Grecia de către Societatea Elenă a Traducătorilor de Literatură. Ediția bilingvă a Poemelor lui
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
La ultimele două întrebări aș fi răspuns nu, dar după ce stau și reflectez un pic, spun: nu știu. S-ar putea ca lucrurile să fi rămas pentru mine la scara copilăriei: oamenii și casele erau mari, eu eram mic. Mă interesează enorm ce spun cititorii români despre cărțile mele, poate mai mult decât cei americani. Adevărul este că m-ar interesa mult mai mult și ce spun americanii, dacă ei s-ar pronunța ceva mai atent asupra mea. Am fost recenzat
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
putea ca lucrurile să fi rămas pentru mine la scara copilăriei: oamenii și casele erau mari, eu eram mic. Mă interesează enorm ce spun cititorii români despre cărțile mele, poate mai mult decât cei americani. Adevărul este că m-ar interesa mult mai mult și ce spun americanii, dacă ei s-ar pronunța ceva mai atent asupra mea. Am fost recenzat, flatat și puricat de cadre universitare, academice din Statele Unite. Chiar luna aceasta a apărut o carte a lui Kirby Olson
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
și, mai ales, din Republica Moldova ("Zdob și Zdub", "Planeta Moldova", Pavel Stratan). Există diferențe semnificative de utilizare a mărcilor identității regionale de către cei menționați: unii propun mai ales argoul basarabean ("Planeta Moldova"), alții preferă formele dialectale rurale (Pavel Stratan). Fenomenul interesează deopotrivă istoria culturală, dialectologia, stilistica și sociolingvistica. Reacția publicului oferă un material suplimentar de analiză: comentarii despre diferențele regionale, apeluri la explicarea punctelor neînțelese, texte transcrise "după ureche". Un text este reprodus și de autor, și de ascultători, cu semnificative
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
acele ființe care-i înăbușă pe bărbații tineri cu sânii lor", "America e când bărbați în maiouri conduc mașini galbene și numără bani verzi de hârtie", "Pe măsură ce trecea timpul, extratereștrii mi se păreau tot mai puțin importanți, în schimb mă interesau tot mai mult sânii". Cu origine umilă, realizat în viață prin puterile proprii, tatăl se va folosi de toate relațiile pentru a obține sprijinul organizațiilor umanitare și viza pentru America, va munci și va face orice pentru bani o dată ajuns
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
comunismul, capitalismul și lumea lor nebună baricadată în spatele granițelor nu sunt decât o călătorie cu ceva peripeții. "Vremea minunilor" exact despre acest lucru vorbește. A spus-o și autorul într-un interviu publicat în "Suplimentul de cultură": "Pe mine mă interesează mai mult existențialismul decât religia. Eu cred că minunile sunt făurite de oameni, prin deciziile lor. Pe care le iau sau nu le iau." Pe lângă personajul patern, alte două atribute mai are romanul lui C.D. Florescu. Unul dintre acestea l-
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
consumîndu-le, fructele își dezvăluie adevăratele lor calități. Asistăm în cartea lui Dediu la un tonifiant spectacol al opiniilor în mers, chiar în fugă, vis-ŕ-vis de creșterile și descreșterile imperiului muzicii contemporane. Un imperiu de care mulți se arată a fi interesați, dar extrem de puțini sunt informați. Un imperiu în care Dediu se simte cu adevărat la el acasă, se mișcă în voie, natural, își permite și unele luxuri, răsfățuri, se alintă, dar mai ales se antrenează în perspectiva unor turniruri ideatice
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
Antonio Pita Cárdenes, Gelu Barbu - Ritmul sentimentelor, apărută inițial în anul 2002, în limba spaniolă și tipărită la noi în 2004, în traducerea lui Ioan I. Gostian și cu un cald Cuvânt înainte semnat de Nicolae Manolescu. Pentru toți cei interesați de istoria dansului de la noi și din lumea întreagă, cartea aduce o informație bogată, pe cât de bogată a fost și cariera de balerin și coregraf a lui Gelu Barbu, desfășurată pe parcursul a aproape șaizeci de ani și într-un spațiu
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
rezolvat definitiv. Conjunctural, după 1940, va exploata un filon folcloric, salvator. Șoltuzul Graur, din 1945, e un poem epic patriotic cu o versificație patetică, în metru popular, și o narațiune amplă, ce nu mai sunt în genul poeziei care ne interesează astăzi. Baladescul și colindul se potrivesc dispoziției ludice a versului. Colindul cerbului, din 1965, pare o rescriere palidă a poemului labișian Moartea căprioarei, după un model folcloric cunoscut. O intelectualizare marcată distinge poezia lui George Meniuc după 1969, printr-o
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
Vianu, mai puțin spectaculos, i se relevă observatorului din unghiul integrării umanului în exercițiul său speculativ, care aspira totdeauna la generalitate: "Vianu punea preț pe configurația morală a omului stabilizată după felurite experiențe de viață și în acest sens era interesat de biografismul împins pînă la amănunt. Dădea și picanteriei drepturile ei, dar extrăgea totdeauna tîlcul din întîmplări, trădînd deprinderile filosofului". Circumstanța că "avea și-n conversație ca și-n scris simplitatea și limpezimea stilului născut în practica îndelungată a ideilor
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
am tot așteptat răbdător recenzii, articole, comentarii, dezbateri, discuții pro și contra care fac sarea și piperul unei apariții editoriale de o asemenea anvergură. Am așteptat de pomană. Nimeni; nimic; nicăieri. O tăcere țiuitoare. Cititorii și criticii păreau mai degrabă interesați de penibila făcătură pseudo-culturală ce se preumblă și pe la noi din mână în mână intitulându-se găunos și steril Codul lui Da Vinci de un anume Dan Brown, un piticot scremut pentru care cei patru Evangheliști n-au fost decât
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
și pe la noi din mână în mână intitulându-se găunos și steril Codul lui Da Vinci de un anume Dan Brown, un piticot scremut pentru care cei patru Evangheliști n-au fost decât niște mincinoși dovediți, Părinții Bisericii - niște nătărăi interesați în ascunderea adevărului, Biserica însăși - o șleahtă de nemernici protejându-și interesele chiar și prin crimă, iar Opus Dei - mâna criminală a detestatei (de el) Biserici. Mișmașul lui, al cărui unic fundament real este caracterul ambiguu al picturii marelui florentin
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
poetă recunoscută drept model de mulți dintre poeții generației de azi, face un abia schițat (dar deliberat) gest de predare a ștafetei. Identificarea și transferul de credit sunt vizibile: ,Claudiu nu a reacționat a amânat despărțirea dintre noi / deoarece era interesat de textul ce țâșnea ca o pasăre înfometată, / cu ochii scoși, din gura lui și a mea, pe mine / nu mă mai atingeau versurile, / eram epuizată de atâta poezie" (Claudiu) sau ,îmi părăsesc revolta ce mi-a mâncat trupul / ca
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
ele duhnind a naționalism grețos păunescian, fie dominate de șmecheria cu suflu scurt a lui Tucă. Să revin, însă, la Europa Centrală. Din motive de... Imperiul Austro-Ungar, ea nu putea scăpa în România de o anumită conotație conspirațională: oricine e interesat de această zonă are nostalgii imperiale! Mai rău: zeloții ideii central-europene sunt, musai, niște trădători de neam! Am auzit aceste argumente în forme variate: de la cele cvasi-contondente ale unor ofițeri SRI, la aulica voce a unui domn cățărat în fruntea
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
în perpetuitate statutul de spațiu neutru? în ce direcție ar fi bine să se îndrepte țara cantoanelor? Spre o formulă a permanentei indiferențe la prefacerile europene? Spre care dintre polii unificării? Cred că, în clipa de față, elvețienii sunt foarte interesați de adoptarea unui model care a funcționat în inima Europei de pe la 1848 până la al doilea război mondial, și apoi, într-o formulă restrânsă și foarte, foarte laxă (Polonia, Cehia, Ungaria) câțiva ani în deceniul al zecelea al veacului trecut. Din
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
și anacoluturi. Cu toate tentațiile ironizării, trebuie să admitem că acestea sînt, ca procent, în limitele normalității; suspect ar fi să lipsească cu totul. Cum se repartizează gafele în funcție de persoane și partide e o altă problemă, care desigur nu ne interesează aici. Cele mai evidente sînt confuziile produse de contaminări între cuvinte sau construcții. Uneori e greu de spus dacă acestea sînt simple lapsusuri, glisări accidentale, sau confuzii mai înrădăcinate. Doar verificarea apariției lor în alte texte și contexte poate da
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
afirma că ai de-a face cu un teolog (Eminescu nu este numit în mod direct teolog, dar dacă Mitropolitul întâlnește prea des cugetări sau comentarii teologice în articolele sale, concluzia nu poate fi alta) doar pentru că acesta s-a interesat de vechi cărți religioase românești sau de tratate teologice occidentale. Tot așa, nu-l poți numi poet pe cel care doar citește poezie, ar trebui în primul rând să scrie, și nu oricum. Mai mult, în unele considerații eminesciene în
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
anul I,nr. 3, 15 martie î15 aprilie 1929, Brașov, interviu de St. I. Chendi ) Umanism fără naturalism Dacă adăugăm citatului de mai sus încă două propoziții, extrase din același interviu acordat lui Șt.I. Chendi, și anume: ,,Pe mine mă interesează numai omul, natura î deloc. Nu am fost și nu voi fi niciodată naturalist. Fondul nu are pentru mine nici o importanțăîî, avem deja o definiție esențială a artei lui Hans Mattis-Teutsch. Indiferent la care etapă a creației sale ne-am
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie literară, Eseu despre generația războiului
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]