4,045 matches
-
promovează faptul că rolul major al guvernării este creșterea economică. În consecință, obiectivul major al politicilor educaționale definite de aceste organizații este dezvoltarea resurselor umane pentru economia globală și menținerea coeziunii sociale. Organizația Națiunilor Unite (ONU) și UNESCO, ca organizații interguvernamentale dedicate păcii, dezvoltă programe de educație, comunicare și cultură care trec dincolo de politic și economic. Activitățile organizațiilor și procedurilor ONU sunt concentrate pe trei domenii esențiale securitatea colectivă și pacea mandatul principal încredințat prin Carta ONU, apoi securitatea colectivă în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
europene: modele posibile / 161 5.1 Modelul pendulului politic / 164 5.2 Pendulul politic prin prisma relației energetice cu Rusia / 168 5.3 Metodă Deschisă de Coordonare / 181 5.4 Pași efectivi în politica energetică europeană: nivelul comunitar vs nivelul interguvernamental / 185 Capitolul 6. Politică Energetică Europeană în practică / 193 6.1 Dependența de Rusia: realitate sau ficțiune mediatică / 194 6.2 Soluții diplomatice: Dialogul energetic dintre UE și Rusia /200 6.3 Viitorul politicii energetice în documentele europene / 203 6
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
obligatorie: directive, regulamente, decizii Aplicare Este voluntară, fără să existe sancțiuni, "peer presure" Implementare supravegheată de Comisia Europeană Roluri-cheie Statele membre (Consiliul și Consiliul European), Comisia: rol redus Triunghi instituțional compus din Comisie, Consiliu și Parlament Interguverna-mentalism vs supra-naționalism Mai interguvernamentala. Decizii luate prin consens Mai supranaționala. Rol central pentru Comisie, vot prin majoritate calificată Cele cinci elemente ale metodei deschise de coordonare sunt: 1. stabilirea de obiective comune ale Uniunii, 2. stabilirea de indicatori comuni pentru a se putea compară
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
efectele deciziei din acest for fiind vizibile în arenă supranaționala. Fără consens la nivel național nimic nu se realizează în plan european. Totuși motivul pentru care pendulul nu se gaseste pur și simplu în arenă națională este acela că acțiunile interguvernamentale sunt întreprinse pentru a duce la nivel supranațional probleme ce până atunci se rezolvau doar la nivel național. Astfel, în cazul politicii energetice, folosirea acestei metode este crucială întrucât este nevoie de acordul statelor pentru a face orice transformare în
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Politica Energetică Comună va exista, dar prin implicarea masivă a statelor membre mai înseamnă și faptul că procesul va dura foarte mult cu procese de negociere extrem de lente. 5.4 Pași efectivi în politica energetică europeană: nivelul comunitar vs nivelul interguvernamental Complexitatea procesului de formulare al politicilor la nivel european este dată și de natură duală a instituțiilor europene, care combină caractere specific europene, si anume natură comunitară a unora din instituții, cu trăsături aparținând organizațiilor internaționale tradiționale, adică forurile ce
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
adică forurile ce aduc șefii statelor membre că decidenți în chestiuni europene. În continuare analiza va sublinia aceste diferențe prin trasarea istoricului primelor încercări comunitare de a construi politică energetică la nivel european. Contrastând mai apoi nivelul comunitar cu cel interguvernamental, mai exact analiza summit-urilor dintre UE și Rusia, cănd reacția individuală a statelor membre a decis rezultatul a numeroase negocieri. Conturarea politicii energetice comune Primul exemplu al acestei politici a venit în 1974, cănd Rezoluția Consiliului din 17 septembrie
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
înlăturare a UE de pe lista actorilor cu importanță în politica europeană. În încercarea de a înțelege situația actuală a dialogului dintre Uniunea Europeană și Rusia precum și dimensiunea energetică a acestui dialog este crucială înțelegerea acestui sistem al pendulului. Atât nivelul național/interguvernamental cât și nivelul supranațional/comunitar sunt părți cu importanță egală în conturarea viitoarelor acțiuni. Concluzia centrală a acestui capitol este aceea că Uniunea Europeană are probleme în "a vorbi cu o singură voce" în domeniul energiei. Din motive istorice sau pur
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
are 33 de europarlamentari; Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Miniștri): este format din reprezentanții guvernelor statelor membre; președenția este deținută, prin rotație, de fiecare stat membru, timp de 6 luni; principalele responsabilități ale Consiliului sunt pe probleme de cooperare interguvernamentală în domeniile politicii externe, de securitate, justiție și afaceri interne; României îi revin 14 voturi; Comisia Europeană: este organul executiv al UE, având rolul unui guvern la nivel comunitar; controlează și supraveghează respectarea tratatelor UE și implementarea legislației comunitare, are
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și reprezentarea supranațională. Christopher Lord distinge două variante. Dintr-o abordare neorealistă, interguvernamentaliștii liberali a căror figură reprezentativă e Andrew Moravcsik atribuie o semnificație primordială rolului statelor. Acest curent consideră deficitul democratic al UE drept condiția succesului acesteia, doar decizia interguvernamentală și preferințele naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare, cetățenii naționali vor accepta limitat implicațiile centralizatoare și majoritare ale Europei partidelor 4. Cealaltă variantă ține mai degrabă de interpretarea supranațională. Acest tip de curent pornește de la insuficiența metodei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și preferințele naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare, cetățenii naționali vor accepta limitat implicațiile centralizatoare și majoritare ale Europei partidelor 4. Cealaltă variantă ține mai degrabă de interpretarea supranațională. Acest tip de curent pornește de la insuficiența metodei interguvernamentale pentru democratizarea și legitimarea UE5. Se apropie totuși de abordarea interguvernamentală prin scepticismul față de rolul partidelor politice. Pe această linie, politologul Vernan Bogdanor a încercat să promoveze ideea alegerii directe a Comisiei, ca și pe cea a recurgerii la referendum
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cetățenii naționali vor accepta limitat implicațiile centralizatoare și majoritare ale Europei partidelor 4. Cealaltă variantă ține mai degrabă de interpretarea supranațională. Acest tip de curent pornește de la insuficiența metodei interguvernamentale pentru democratizarea și legitimarea UE5. Se apropie totuși de abordarea interguvernamentală prin scepticismul față de rolul partidelor politice. Pe această linie, politologul Vernan Bogdanor a încercat să promoveze ideea alegerii directe a Comisiei, ca și pe cea a recurgerii la referendum pentru a tranșa diferitele opțiuni fundamentale în privința structurării vieții politice 6
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politice a UE8. Aceste variate propuneri supranaționale converg în măsura în care nu pot concepe că partidele politice pot să joace un rol semnificativ în guvernarea UE9. Mai trebuie identificat și un al treilea curent. Este vorba despre instituționaliști, situați undeva între abordările interguvernamentală și supranațională, dat fiind că se specializează în analiza instituțională a raporturilor actorilor naționali și supranaționali 10. Unul dintre reprezentanții curentului, Renaud Dehousse, se opune dezvoltării federațiilor de partide ca actor de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
49. În al doilea rînd, am ales PSE pentru motivele care urmează. Pe de o parte, contextul istoric este important, căci, între 1996 și 2000, nu a încetat să se consolideze, în măsura în care era tot mai accentuată prezența social-democraților în instanțe interguvernamentale ale UE, precum Consiliul European și Consiliul de Miniștri. Faptul se datora trecerii partidelor sale membre de la statutul de partide de opoziție la cel de partide de guvernămînt. Este, de exemplu, cazul Partidului Laburist britanic (mai 1997), al Partidului Socialist
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Maastricht cuprinde primul progres. Articolul 138A prevede că "partidele politice la nivel european sînt importante ca factor de integrare în cadrul Uniunii. Ele contribuie la formarea unei conștiințe europene și la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii"195. Dacă la Conferința Interguvernamentală (CIG) se adoptau formal deciziile, nu înseamnă că Parlamentul European 196 și FEP n-au jucat un rol important pentru obținerea acestei victorii constituționale. Cei trei secretari generali de naționalitate germană, Christian Ehlers (ELDR), Thomas Jansen (PPE) și Axel Hanish
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Maastricht. Pe de alta, Conferința de la Nisa completează articolul 191 stipulînd: "Consiliul, conform procedurii vizate la articolul 251, fixează statutul partidelor politice la nivel european și mai ales regulile legate de finanțarea lor"201. Mai este adăugată și o declarație interguvernamentală. Nu va exista nici transfer de competență spre UE, nici vreun efect "asupra aplicării regulilor constituționale naționale pertinente". Finanțarea europartidelor de la bugetul european "nu poate fi folosită pentru finanțarea directă sau indirectă a partidelor politice la nivel național". Este consacrat
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Propunerea Comisiei a fost acceptată fără mare dificultate de șefii de stat și de guvern 207. Last but not least, acest ansamblu de dezvoltări legale se văd confirmate în proiectul de tratat al constituției europene. Singura excepție ține de declarația interguvernamentală care însoțea Tratatul de la Nisa, declarație care nu este reluată. Proiectul de constituție este alcătuit din trei părți. De notat că în fiecare parte se face referire la europartide. În prima parte, este subliniată contribuția federațiilor europene de partide la
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
problema locului europartidelor în spațiul politic european, am făcut mai întîi trimitere la ipoteza lui Simon Hix, Christopher Lord și Robert Ladrech, potrivit căreia instituțiile europene constituie o constrîngere pentru dezvoltarea partidelor europene. Am arătat totuși că instituțiile supranaționale și interguvernamentale le-au recunoscut, în mod progresiv și gradual. În această privință, am evidențiat patru faze care ne-au permis o mai bună identificare a problemei recunoașterii europartidelor de către instituțiile europene. Este vorba întîi de indiferență (1951-1969), apoi de recunoaștere informală
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
unei identități socialiste europene [...] Desigur, participarea la summit-uri a reprezentanților PSE, printre alții, a președintelui PSE și a președintelui grupului (ca și, ca urmare a invitației, a comisarilor europeni), conferă un accent europenist și supranațional acestor reuniuni de tip interguvernamental"332. În acest sens, conferința liderilor de partid își merită numele: mai ales elitele naționale controlează acest organ-cheie al PSE și în special șefii de stat și de guvern. Conferința se confruntă și cu problema absenteismului. De exemplu, Tony Blair
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465 Pe de altă parte, el a avansat ipoteza că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE și importanța foarte mare a sistemelor de partide naționale. În al treilea rînd, FEP ar putea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
implice direct în sistemul politic al UE470. În tema generală a influenței federațiilor europene de partide asupra politicilor europene, Karl-Magnus Johansson a analizat în detaliu influența PPE și PSE nu doar asupra Consiliului European, ci și, prin extensie, asupra Conferinței Interguvernamentale 471. În acest sens, el a propus 472, în 1999, folosirea abordării transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
concluzie, Consiliul European se declară favorabil nu doar dispozitivelor politicii locurilor de muncă, ci și acțiunilor politice în favoarea locurilor de muncă. Asta indică faptul că declarația de principiu rezultă dintr-o apropiere consensuală între preferințele statelor membre. La sfîrșitul Conferinței Interguvernamentale din 1996- 1997, șefii de stat și de guvern au adoptat titlul VIII, privind locurile de muncă, din Tratatul de la Amsterdam. Articolul 125 prevede că "statele membre și Comunitatea se angajează, conform prezentului titlu, să elaboreze o strategie coordonată pentru
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Asta propune Bruno Palier cînd consideră că "bazele unei politici a locurilor de muncă la nivel comunitar au fost puse cu adevărat în urma Consiliului de la Luxemburg, prin "liniile directoare în domeniul locurilor de muncă""518. Este, în esență, o lectură interguvernamentală. Summit-ul european de la Luxemburg definește următoarele patru priorități: creșterea capacității de inserție profesională, dezvoltarea spiritului întreprinzător, încurajarea capacității de adaptare și consolidarea politicii egalității șanselor 519. Cu toate acestea, pactul de stabilitate monetară limitează cheltuielile publice, așadar și marja
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
asupra strategiei de la Lisabona, care urmărește politici de creștere a competitivității economice europene și de protecție socială 525. Pentru Mario Telò, progresele de la Luxemburg și Lisabona se explică prin căutarea unor noi căi de convergență 526. Dat fiind că metodele interguvernamentale și neofuncționale, precum și cele legate de opting-out sau de cooperarea intensificată și-au arătat raza de acțiune și limitele, situația cerea găsirea unor noi metode. Metoda deschisă de coordonare încearcă să răspundă, în parte, la această așteptare în domeniul socio-economic
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
528. Dimensiunea socială se bazează mai mult pe proiectul social-democrat529. Fiindcă PSE s-a pregătit politic pentru Consiliile Europene de la Luxemburg (1997), Köln (1999) și Lisabona (2000), ne întrebăm care au fost politicile sale. Care sînt implicațiile acestora în raport cu teoriile interguvernamentale și neofuncționale și cu abordarea instituțională legată de problema convergenței? După ce am prezentat contextul european al crizei șomajului, vom trece la analiza politicilor PSE. Vom începe cu primul act al PSE, cel în care social-democrații se pregătesc pentru Consiliul European
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
totuși atenție proiectului formal al grupului de lucru. Nici președinția luxemburgheză a conferinței liderilor nu era convinsă de produsul grupului 565. Asta denotă o importantă problemă relațională între grupul de lucru și conferința liderilor. Respingerea propunerii în beneficiul unei logici interguvernamentale social-democrate a fost dinainte criticată de PS francez 566. Protestele acestuia nu vor avea nici un rezultat. În plus, liderii și-au exprimat susținerea față de propunerea Comisiei Europene, în ciuda puternicelor tensiuni franco-britanice în cadrul conferinței. De altfel, social-democrații luxemburghezi, organizatorii reuniunii, sînt
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]