846 matches
-
pierderea treptată a sentimentelor, a armoniei existente în primii ani de căsnicie. Partenerii petrec puțin timp împreună, manifestă dezinteres pentru preocupările celuilalt, dar îi leagă interesul pentru creșterea copiilor. Faptul că părinții nu se ceartă în prezența copiilor determină o interiorizare mai mare a atitudinilor antisociale ale minorilor, procentul fiind 68,4%. Căsnicia pasiv-cordială se deosebește de căsnicia devitalizată prin aceea că pasivitatea caracterizează de la început relația. Acest fapt se poate datora direcționării interesului spre alte activități, sau datorită personalității partenerilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vârstă, depinde de modul în care este acceptat de ceilalți, rareori adolescentul sfidând obiceiurile vârstei sale. Spiritul de revoltă al adolescentului reprezintă tot un mod de căutare a identității, o încercare de recucerire a autonomiei, ”pandantul adolescent al negativismului copilului”. Interiorizarea interdicțiilor socio-morale necesită găsirea unui echilibru între nevoile sexuale extrem de active la această vârstă și convențiile sociale. Problema centrală a identității o reprezintă însă alegerea unei ocupații sau a unui scop de viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate adăugând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
F. Parot susține și detaliază pe cea a lui P.P. Neveanu; după aceștia autonomia este „procesul prin care un om sau un grup de oameni dobândește sau determină prin el însuși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și valorilor care urmează unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în anumite limite. În aceste condiții optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția" personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția" personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi" de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ea o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința apuseană a formulat o problemă din care, în ceea ce o privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel încât să poată veni în întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizare a conținuturilor, un anumit grad de înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție în planul cunoașterii din partea elevilor). Cu alte cuvinte, cerințele educaționale speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica întreg conținutul învățării, și nu de pe poziția profesorului sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cu 76 de cazuri pentru jenă, 29 de cazuri pentru rușine și 57 de cazuri pentru vinovăție, când ceilalți comit acte de fraudă intelectuală. Se observă că raportarea la un context în care acțiunile de fraudă intelectuală se reproduc scade interiorizarea emoțiilor morale, ceea ce confirmă "devianța tolerată", după cum aprecia Ștefan Boncu 11. Figura 2. Aprecierea rezultatelor în raport cu străduința de a obține note mari Raportarea la sarcină în funcție de valorizarea rezultatelor de către angajatori a fost un alt obiectiv vizat. Așa cum se poate observa
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
repetate tind să devină deprindere motrică, și în cazul copiiilor surzi, verbalizarea implică, pe lângă cuvânt și alte semne (mimico-gesticulația, dactilemele, semnele evocatoare). Folosirea semnelor auxiliare este în directă legatură cu nivelul de școlaritate, cu stadiul demutizării, cu dezvoltarea psihică. Etapa interiorizării acțiunilor materiale și materializate, reflectarea conținutului obiectual al acțiunii și al mijloacelor acestora se realizează în timp mult mai indelungat decât la copiii auzitori, iar în cazul copiilor cu dublă deficiență -surditate totală (cofoza) și ușoară înapoiere mintală, nici nu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
pune problema anticipării operaționale în sensul construirii precoce „zona proximei dezvoltări”, a dimensiunilor operaționale care urmează în etapa imediat următoare. Autorul consideră că elaborarea anticipată a anumitor operații intelectuale să se facă prin antrenamente speciale, prin modelare și tehnici de interiorizare aplicate succesiv și sistematic. În contextul învățării, imaginea despre acțiunea obiectuală, are rolul de a descoperi copilului cu dizabilitati auditive obiectele cu care urmează să acționeze și de a furniza mijloace de orientare în raport cu însușirile acestora. Aceste însușiri, pentru preșcolarii
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
amplificându-și experiența cognitivă; - dobândirea unei anumite structuri matematice să fie rezultatul unor acțiuni concrete cu obiecte, imagini sau simboluri, pentru același conținut matematic; - dobândirea reprezentărilor conceptuale să decurgă prin acțiunea copilului surd asupra obiectului spre a favoriza reversibilitatea și interiorizarea operației;învățarea să respecte caracterul integrativ al structurilor, urmărindu-se transferul vertical între nivelurile de vârstă și logica formării conceptelor; - acțiunile de manipulare și cele ludice să conducă treptat spre simbolizare. A. Sesizarea însușirilor: formă, culoare, mărime, poziție spațială: În
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
este dificil să înțeleagă diferitele sarcini ce i se dau, de exemplu să mânuiască obiectele pentru a le grupa după anumite caracteristici, din cauza lipsei limbajului. Trebuie, ca pe măsura efectuării unor operații, acestea să fie verbalizate, prin exerciții repetate. Pentru interiorizarea acțiunii și formarea noțiunii, copilul surd are nevoie de foarte multe exerciții de un anumit tip, comparativ cu un copil auzitor, căci sesizează mai greu esențialul, i se formează mai greu automatismele interioare necesare. În grădiniță copilul surd învață să
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
Interiorizarea exteriorului În arhitectura interbelică arh. Sibila Gabriela Popovici Conducător științific: prof. dr. arh. Ștefan Scafa-Udriște Scopul acestui studiu Prin acest studiu se dorește sublinierea evoluției unor elemente caracteristice locuinței, mai precis cele de relaționare interior-exterior, ca mod de exprimare a
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
totodată intensificat diferența între această privire și cea umană. Cusanus folosește această experiență ca un suport pentru meditație, dezvoltînd în continuare tema întîlnirii dintre privirea umană interioară, rațională și intelectuală, și cealaltă Privire. Or, pînă la un punct al acestei interiorizări, diferența dintre cele două priviri nu face decît să se acutizeze. într-o primă etapă a demersului interior, ființa umană obține o perspectivă particulară, propria perspectivă spre divin. Iar, din perspectiva care îi este proprie, din perspectiva ei particulară, ființa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nici pe pământ și nici în viața veșnică. Iubirea îl unește pe om cu Dumnezeu și cu aproapele, iar păcatul dezbină această iubire. Iluminarea și dobândirea darurilor Duhului Sfânt sunt obținute treptat, cu multă răbdare. Ele aduc omului o profundă interiorizare. în această privință, Fericitul Augustin zice: „Doamne, nu te-am aflat în lucrurile din afară deoarece căutam greșit în afara mea, pentru că Tu ești în lăuntrul meu.” îndreptarea și înnoirea omului este o lucrare săvârșită de om dinlăuntru și se răfrânge
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
același timp, această transparență diafană a cuvintelor deschide trecerea înțelegerii spre alte sensuri ale scriiturii (...), înainte de a se afirma mai mult și de a încerca să forțeze înseși limitele mijloacelor poiesis-ului, străduindu-se să dobândească luminozitatea cea mai strălucitoare"9. Interiorizarea imaginii nu ocultează transparența ei luminoasă, căci, pentru poet, "revoluția sensibilității cea adevărată" constă în decapsularea poemului, reducție radicală în urma căreia ceea ce vorbește strălucind e esența pură, "peisajul lăuntric" al unei imagini numenale. Cu revelarea unui astfel de peisaj ne
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a lui nici...nici - în care spațiul și timpul sunt încremenite 4, totuși poate o lume a veșnicei culmi ("Poate e un etern amurg"), lumea dintre. Nu numai că exterioritatea se înscrie în dispariție, dar conversiunea ascensională amintită este o interiorizare, o adâncire din perspectiva căreia datele prezenței exteriorului devin nevăzute. Interiorul se răsfrânge în exterior, ab extra ad intra, întoarcere pe dos a stărilor spirituale lăuntrice ieșite în afară, manifestate în imagini care se arată în dinamica trecerii și a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
considerabilă. Literatura de specialitate realizează distincția dintre "un discurs "al informației" și un limbaj propriu-zis al publicității" (S. Dumistrăcel, 2007), aspecte care au consecințe serioase asupra metaforei jurnalistice: ca parte componentă a comunicării, metafora jurnalistică exprimă un anumit grad de interiorizare persoanlă, adică de conceptualizare a informației și de stăpânire a limbii, precum și de rafinare subiectivă a diferitelor forme de cultură, spre deosebire de metafora publicitară, strict informativă, iconică în cele mai multe cazuri. Așa se explică faptul că jurnalistul, în general, utilizează un limbaj
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de identificare și de aceea cercetează, În jur sau mai departe, termene de comparație, modele, trăiri, alte construcții identitare. Când vorbim de identitate ne referim, de regulă, la imaginea de sine și la transmisia culturală a unor reprezentări, la socializare, interiorizare a unor norme, Învățare socială. Psihologii Înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cei care le tr?iesc. Explică?ia � care caut? mereu s? le obiectiveze c?ut�ndu-le cauzele � nu este decisiv?; trebuie s? facem efortul de a �n?elege, adic? de a lua act intuitiv de situa?ia actorului, printr-o interiorizare a comportamentelor, ceea ce presupune mult? psihologie. Sociologia este considerat? o ?tiin?? care particip? la dezv?luirea proceselor psihice, care ia �n considerare �stilul� fiec?rui individ ?i rela?ia tr?it? a acestuia cu lumea [Mesure, 1990]. Afl?m aici
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
st? �n inima unei ordini sociale a c?rei problem? este acum men?inerea, nu geneză; de unde, respingerea demersului istoric ?i emergen?a unui punct de vedere structural care nu se intereseaz? de actorul social dec�ț ca loc de interiorizare ?i de exercitare a mecanismelor de reglare ?i control proprii sistemului; de unde, referirile la structuralismul lui Durkheim ?i la individualismul lui Weber, la biologia lui Cannon ?i la antropologia lui Linton, la psihanaliza lui Freud ?i la cibernetică lui Wiener
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a pragmatismului, G.H. Mead ar?ta, �n anii dou?zeci, c? efectele mediului social asupra comportamentelor individuale trec prin interpretarea de c?tre actori a simbolurilor n?scute �n interac?iuni ?i traduse �n roluri (C.H. Cooley) a c?ror interiorizare permite �sinelui� (Self) s? se construiasc? ?i s? st?p�neasc? procesele interac?iunii. Succesorul s?u la Universitatea din Chicago, Herbert Blumer, formulase �n 1937 paradigmă �interac?ionismului simbolic�: realitatea social? este o sum? de ac?iuni individuale �ntreprinse
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de guvernare / 127 6.1. Guvernarea politică internațională / 127 6.2. Guvernarea corporativă / 130 6.3. Principiile de bună guvernare corporativă / 135 Capitolul 7. Managementul responsabilității sociale corporative, dimensiune a managementului strategic al companiilor / 139 7.1. De la obligație la interiorizarea modelului de responsibilite corporativă / 140 7.2. Managementul responsabilității sociale corporative / 143 7.3. Care sunt schimbările majore care cer legitimitate social-morală afacerilor? / 150 7.4. Stakeholders / 152 7.5. De ce au devenit afacerile pozitiv reactive la rolul distribuit de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]