849 matches
-
în prezența americanilor, cât și în prezența englezilor, fiind conștienți că-i insultă 60. Inițierea în cultură (cunoștințe, comportamente, credințe, valori, tradiții, opere, reprezentări, norme, expresii etc.) se face prin observare și imitare, prin informare și formare, prin învățare și interiorizare, prin experimentare și redescoperire pe cont propriu, prin racordare la registrul verbal și nonverbal al unei societăți sau grup social. Rolul gesturilor în lecturarea și înglobarea moștenirii culturale este potențat de Peter Andersen (2004/2007) prin definirea termenului de cultură
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
De mustrările propriei conștiințe nu poți fugi: „Tigrul Își sfîșie prada și apoi doarme liniștit; omul ucide, dar după aceasta nu poate dormi” (R.F. de Chateaubriand). * „SÎnt o ființă de dialog; totul În mine se luptă, se contrazice.” (A. Gide) Interiorizarea mentală (gîndirea interioară) potențează de regulă, semnificațiile ideilor și ale trăirilor noastre pînă la a crea, uneori, chiar o oboseală de conștiință. Și totuși acest tip de gîndire Îi era drag lui F.M. Dostoievski, deoarece Îl considera condiția psihologică de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
iresponsabilitate, superficialitate „Să ierți multe celorlalți, dar nimic ție Însuți.” (Ausonius) Cum altfel am ajunge la obținerea unei onestități În raport cu noi Înșine? Mulți sînt dușmani declarați ai proceselor de conștiință, deoarece acestea te obligă la cel puțin un efort de interiorizare, care să ducă la clarificări morale și, apoi, la formarea unui sentiment al răspunderii proprii. * „Noi am rîs destul; e timpul să plîngă nepoții.” (I.L. Caragiale) Probabil că așa trebuie să se Întîmple atunci cînd rîdem doar pentru a rîde
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ci de Întristare; după aceea Însă ea redă celor puși la Încercare fructul Împăcării și al dreptății.” („Biblia” - Evrei, 12, 11) „Mustrarea” (sau chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi, ne obligă totuși să realizăm un proces de interiorizare mentală, prin care se obțin, treptat, clarificări morale și chiar un sentiment al răspunderii proprii, care va impune pentru viitor acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare a unor dorințe care ne-ar putea compromite. „Pedeapsa fără judecată se Îndură
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
XIV-lea afirmă același lucru: regele a fost un copil sănătos, robust, voinic, care impresiona prin demnitate, grație și noblețe. De mic a manifestat aceeași trăsătură morală care l-a însoțit pe întreaga durată a vieții sale: o formă de interiorizare și totodată o curiozitate neobosită. Pentru rege, lumea exterioara a fost mereu asemeni unei jucării interesante, pe care trebuie să o studieze din toate unghiurile și din toate punctele de vedere. În același timp, orice formă de indiscreție vizavi de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nici pe pământ și nici în viața veșnică. Iubirea îl unește pe om cu Dumnezeu și cu aproapele, iar păcatul dezbină această iubire. Iluminarea și dobândirea darurilor Duhului Sfânt sunt obținute treptat, cu multă răbdare. Ele aduc omului o profundă interiorizare. în această privință, Fericitul Augustin zice: „Doamne, nu te-am aflat în lucrurile din afară deoarece căutam greșit în afara mea, pentru că Tu ești în lăuntrul meu.” îndreptarea și înnoirea omului este o lucrare săvârșită de om dinlăuntru și se răfrânge
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la prezentarea actorului. (6b) Valoare explicită: voluntariatul. (7a) " Se îngrămădesc să se înscrie" poate fi interpretat ca un revelator de intensitate și de atracție. (7b) Valoare enunțată: gloria militară. (7c) Tentația câștigului este negată (este o contravaloare). (8) Paragraful descrie interiorizarea valorilor de către ofițeri: instructorul, disciplina, încercările. (9) Interiorizarea valorilor. Valori enunțate: instrucția (transcriere pornind de la descrierea școlarizării). (10a) Valori: spiritul apartenenței la grup (transcrierea este făcută în acest caz de autorul textului, H. Pierre), camaraderia. (10b) Eroism (transcris pornind de la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Se îngrămădesc să se înscrie" poate fi interpretat ca un revelator de intensitate și de atracție. (7b) Valoare enunțată: gloria militară. (7c) Tentația câștigului este negată (este o contravaloare). (8) Paragraful descrie interiorizarea valorilor de către ofițeri: instructorul, disciplina, încercările. (9) Interiorizarea valorilor. Valori enunțate: instrucția (transcriere pornind de la descrierea școlarizării). (10a) Valori: spiritul apartenenței la grup (transcrierea este făcută în acest caz de autorul textului, H. Pierre), camaraderia. (10b) Eroism (transcris pornind de la exemple). (11) Supunere (transcrisă pornind de la absența răzmerițelor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
spune, în sensul acesta, că realitatea fiecărui om este concentrată în realitatea orizonturilor sale temporale. 4) Întâlnirea Existența sufletească nu ne este dată ca ceva primar sub forma unei existențe obiective. O cunoaștere elementară a psihicului necesită două surse: a) interiorizarea propriei mele existențe, în sensul de uimire că „Eu sunt”; b) experiența celuilalt, a lui „Tu” din cadrul întâlnirii. Întâlnirea mea cu tine permite înțelegerea realității psihice privită dinspre un „Tu” către un „Eu”. Întâlnirea este un principiu de bază al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sensul acesta pusă problema, „limbajul științific” suferă aceleași transformări pe care, de fapt, le suferă și „obiectul cunoașterii”. Aceasta, întrucât cunoașterea ca „act de gândire” a obiectului cunoașterii urmărește, de fapt, „extragerea” din natură, din exterior, a obiectului și „interiorizarea” acestuia în sfera gândirii mele. În cazul acesta, discuția noastră se lărgește. De fapt nu ne mai limităm la „limbajul științific”, ci se face trecerea la „gândirea științifică” a unui domeniu de obiecte pe care le luăm, sau le considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
infantil precoce”. Se consideră că autismul, dereismul, introversia intră în cadrul aceleiași categorii de tulburări psihice. Unii autori vorbesc chiar de existența unui „tratament autistic” în care individul, rupt de realitate, pare a fi cufundat în sine printr-o stare de interiorizare totală. Autismul, așa cum au stabilit K Bleuler și E. Minkowski, reprezintă unul dintre simptomele fundamentale ale schizofreniei. În autism, Eul este rupt în totalitate de realitate și întors către el însuși. Autismul infantil este mult mai frecvent la băieți decât
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
p. ms. 246 Terapeut (anulare) (restaurare) Cauză Pacient R Acțiunea factorilor traumatizanți (conflict) (corespondență) (proiecție) Reacție Din schema de la pagina 246??? se desprind următoarele „elemente” componente: - prezența sau „persistența” acțiunii cauzei asupra pacientului, întreține starea de conflict; - reacția este rezultatul interiorizării factorului psihotraumatizant care a acționat asupra pacientului; - pacientul „proiectează” în exterior situația conflictuală interiorizată sub forma „reacției”; - între „cauză” și „reacție” există o corespondență netă; - prezența terapeutului este justificată și necesară prin dublul rol exercitat de acesta: înlătura (anulează) cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că „tipul de răspuns” al unui individ la acțiunea factorilor psihotraumatizanți emoțional-afectivi din exterior, va fi în concordanță cu „tipul de personalitate” al acestuia. În sensul acesta, pentru personalitățile de tip introvertit sunt caracteristice „reacțiile personalității” considerate ca modalități de „interiorizare a conflictelor”. Pentru personalitățile de tip extravertit sunt caracteristice „reacțiile emoționale”, considerate ca modalități psihopatologice de răspuns la conflictele exterioare. În cazul „nevrozelor” remarcăm o dezvoltare de tip reactiv, elaborată, caracterizată prin dificultăți de comunicare, adaptare și integrare ale individului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea de conștiință, vagul, ca formă înrudită cu confuzul, inducția sugestivă sau contagiunea psihică drept factor de patoplasticitate în geneza fenomenelor psihice morbide, o anumită dispoziție constituțională către dezvoltarea unei anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o anumită reacție și, în timp, va dezvolta o anumită atitudine față de boala psihică în general și în particular față de bolnavul psihic. Impresia pe care o produce prezența bolnavului psihic în societate, având caracter emoțional este imediat interiorizată, iar această interiorizare emoțională se datorește „propagării directe a simptomelor mintale patologice ale unui individ la unul sau mai mulți indivizi” (A.Porot). Ne găsim în fața procesului de contagiune psihică. Contagiunea psihică ce decurge din impresia produsă de prezența bolnavului psihic în societate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toți membrii grupului respectiv. Sentimentele, emoțiile, ideile, acțiunile, conduitele sunt comune sau se desfășoară după un plan unic, comun tuturor membrilor grupului având un caracter ritualizat. Structura psiho-culturală secundară, are un caracter dobândit. Ea apare ulterior în evoluția umanității, prin interiorizarea de către grupele umane a valorilor cultural-morale și spiritual-religioase. Ea poate fi considerată ca reprezentând Supra-Eul colectiv. Ea este o structură sufletească nouă, dobândită în mod secundar și, din acest motiv, este mai puțin stabilă și mai puțin bine organizată în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel Încât să poată veni În Întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt În raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizarea conținuturilor, un anumit grad de Înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție În planul cunoașterii din partea elevilor). Altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat În dificultate de a Înțelege și valorifica conținutul Învățării și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
practic", ceea ce e de făcut într-o situație dată. Este "abilitatea de a pune în practică legile tacite de funcționare a cîmpului." În sport, acest lucru se numește simțul jocului. Produs al socializării, habitus este o structură mentală rezultînd din interiorizarea, de către agent, a structurilor obiective ale cîmpului social în care intervine. Așa arată limbajul acestui tip de sociologie, care se vrea un studiu științific și critic al realității sociale, o "analiză rațională a dominării". Cît de științifică este teoria care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
iar conținutul acestei reprezentări se realizează prin unirea dintre semnificație și semn (= forma semnului). Astfel, numele devine modul de existență a conținutului în inteligență și presupune, pe de o parte, exteriorizarea inteligenței înseși prin el și, pe de altă parte, interiorizarea numelui în forma unei intuiții produse de inteligență. Se produce astfel o dedublare a inteligenței printr-o "înstrăinare de sine" și o situare a ei "înăuntrul ei înseși". De aceea, precizează Hegel, "noi gîndim în nume", înțelegînd prin aceasta imposibilitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei de funcționare". Competența unui subiect vorbitor explică deci posibilitatea sa de a recunoaște și de a înțelege frazele alcătuite după regulile gramaticii, de a interpreta frazele ambigue, de a determina frazele incorecte și de a produce fraze noi. Această interiorizare (internalizare) a normelor limbii este în relație cu intuiția subiectului vorbitor, dîndu-i posibilitatea de a emite judecăți asupra enunțuri-lor pe care le receptează. Conceptul de "competență" a apărut pe terenul gramaticii generative și corespunde, în parte, conceptului de "limbă" din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
caracteristicile alegerilor sale libere, lipsite de repere axiologice, misterul său. Libertatea existențială, căutată de Jaspers prin renunțarea la pretențiile de a raționaliza universul și retragerea narcisistă în dimensiunile vieții interioare, întâlnește în acest punct interpretarea sartreiană a libertății, ca „ perpetuă interiorizare, neantizare și subiectivizare a contingenței care astfel modificată, trece în întregime în gratuitatea alegerii . Datorită însă erorii metodologice pe care o comite concepția existențialistă în interpretarea libertății existențiale ( prin ignorarea dialecticii elementului intern și extern a elementului subiectiv și obiectiv
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și bună dispoziție. Se recomandă în tratarea tuturor afecțiunilor cronice produse de uzura și intoxicarea organismului. Verdele profund al pădurilor de rășinoase este mai mult calmant, un adevărat balsam al stărilor de iritare psihică, favorizând totodată și o stare de interiorizare. Persoanele cărora le place această culoare sunt echilibrate, generoase, meticuloase, nu le place să-și asume riscuri și nu sunt sociabile. Îmbrăcămintea de culoare verde se recomandă să se poarte mai ales în timpul periodelor de tulburări emoționale sau mentale. Recomandările
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
dea senzația de spațiu mai mare, iar în sălile de operație și de naștere se folosește pentru efectul ei analgezic și antispastic. 6. Indigo Din punct de vedere spiritual, această culoare este considerată reflexia Sfântului Duh, favorizează atingerea unei bune interiorizări, facilitează meditația și ajută la îndepărtarea obsesiilor. Culoarea indigo combină albastrul intens al gândirii clare, lucide cu aspectele nuanței de roșu stabilizator, de aceea prin asimilarea acestei culori devin posibile schimbări benefice rapide la toate nivelurile ființei umane. Indicații: migrene
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
moment dat, viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu stau altfel nici în ceea ce privește teatrul lui S. Enunțurile teoretice din capitolul Histrioneea - Despre teatrul literar, Metafora în arta regiei, Interiorizare și exteriorizare în arta actorului - sunt puse în operă atât în propriile realizări actoricești, în numeroasele puneri în scenă, dar mai ales în teatrul scris. Regia spectacolelor se va fi păstrat în amintirea publicului și cel mult a fost consemnată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
cercetările psihogenetice promovate de P. Janet, J. Piaget, L. S. Vîgotski, I. P. Galperin, arată că există o legătură intimă între acțiunile practice și cele mintale. Mai mult chiar, activitatea mintală este constituită din operații mintale reversibile, care provin psihogenetic din interiorizarea acțiunilor practice. Operația mintală care se formează nu rezultă dintr-o simplă percepție, ea nu este înscrisă în obiectele concrete ca atare, ci în acțiunea cu aceste obiecte. Nu este greu să înțelegem, în lumina datelor psihogenetice că școala activă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]