964 matches
-
trăiau liniștiți și fericiți”, ,,erau frumoși, cuminți și ascultători”, repetiții: ,,și ploua, ploua”, comparații plastice: ,,îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar”, ,,de-abia e cât luleaua”, ,,ochișori ca niște mărgele negre”, Brătescu-Voinești valorifică din plin posibilitățile artistice ale interjecției, în special a onomatopeelor, cu întreaga lor gamă sonoră: ,,pic, pic, pic!” sugerează înghițirea bucățelelor de lăcustă, ,,pitpalac!” sugerează chemarea prepeliței, ,,frrr!” sugerează zborul puilor, iar ,,haț!”, trântirea căciulii și ,,piu, piu!” plânsul puiului rănit. Personajele acestei narațiuni sunt în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fustă în argou înțepătoră, babotors (când un arab înfiorător exploatează femeile bătrâne cu păr lung și alb și le folosește ca torcătoare ale propriului păr; asta e cam bolnavă, dar n-am să mă scuz pentru eaă și muflecii! (e interjecție: așa strănută tucanulă. Acum Ențiclopedia poate trece liniștită în anul cel nou. Imperiul simțului metafizic Pentru cei mari care visau când erau mici să rămână noaptea încuiați într-un magazin de jucării, dar și pentru cei mici care s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
spălam, ne pieptănam și la șapte luam micul dejun, după care ne apuca o toropeală până pe la zece. Abia mai târziu am aflat eu ce era cu toropeala asta. La zece plecam la lecții. Studiam gramatica turcă, cu accent pe interjecții, și gimnastică cât cuprinde. Profesoară de mișcări ne era o cadână reformată de la haremul de bază și care cunoștea o mulțime de exerciții. O chema Doris și suferea de lumbago. Nu putea sta pe scaun, săraca, stătea numai în șpagat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
trecea toată toropeala. Viziriul era un om foarte bun la suflet: nu venea niciodată cu mâna goală. Nu aducea el lucruri de mare valoare, - dar pentru noi, care eram în fond niște copile, gestul conta. Dacă vreuna nu știa vreo interjecție, viziriul nu se supăra, ci repeta cu ea până respectiva și-o însușea corect. Seara, după cină, ni se dădea fiecăreia câte un eunuc de serviciu pe care trebuia să-l adormim cu povești cel mai târziu până la miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o plimbare. M-a dus la o cabină telefonică pe Mount Pleasant și m-a lăsat să aștept la ceva distanță, sunând pe cineva. Conversația a durat cam cinci minute, timp în care Tim arăta nerăbdător și continua să scoată interjecții pe care persoana cu care vorbea părea că le ignoră. După asta a închis, a venit la mine și mi-a zis: —OK, o să am extrasele mâine dimineață. O să ți le trimit printr-un curier. Am să le trec la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pentru ca firul narativ să fie mai clar și să aibă sens. Veți obține așadar o narațiune destul de finisată care constă în propoziții clare, concise, complete și ușor de citit, mai degrabă decât o transcriere cuvânt cu cuvânt întreruptă de fiecare interjecție, start fals ori inconsecvență gramaticală și care, oricum, vă va lua o veșnicie să o citiți. În unele situații, dacă există numeroase ezitări, pauze și întreruperi ale ideilor, ar fi potrivit să includeți o notă la începutul transcrierii pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cu Arta, a pampei cu Carlos Anglada, ce se producea treptat chiar pe moșia sa. Pe când jos defilau animalele, negre sub soarele În agonie, sus, pe terasă, oamenii se dedau din ce În ce mai mult șuetei și erau mereu mai vorbăreți. O singură interjecție a lui Montenegro la adresa maiestății taurilor a fost de-ajuns pentru a deștepta creierii lui Anglada. ținându-se pe propriile-i picioare, maestrul a improvizat una dintre fecundele tirade lirice ce-i năucesc deopotrivă pe istoric și pe lingvist, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
atent la cei care-l înconjurau. Aștepta desigur o reacție. O reacție care nu venea. Toți îl priveau cu aceeași curiozitate neascunsă în ochi, dar atît și nimic mai mult. Balbo trase aer în piept și scoase una din acele interjecții inimitabile care poate scoate la iveală un italian din orice aglomerare umană, "Beh, o flotă uriașă, domnilor, dar care nu zboară, ci se tîrăște pe cer. Iar aerul de deasupra mării le este inaccesibil aici, deasupra mării noi sîntem stăpîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe loc și nu avea de gând să-și părăsească locul. Babic se așeză atunci ostentativ chiar în fața francezului. ― Mă rog, mă rog! Sunt un om de lume. Înțeleg că e vorba de niscaiva secrete amoroase. Se îndepărtă, punctându-și interjecțiile de nemulțumire cu sunetul bastonului. Asvadur își apropie gura de urechea prințului. Dar erau multe urechi exersate în acel atelier. Și Dante Negro schimbă o privire cu D’Autrey. Ceea ce tocmai aflaseră era deosebit de important. Kutuzov convocase ambele delegații într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Haos acestei limbi cu cea a Templului Babel : „în turn, erau numai nouă materiale, și anume lut și apă, lână și sânge, lemn și var, păcură, pânză de in și bitum [...], adică nume, pronume, verb, adverb, participiu, conjuncție, prepoziție și interjecții” (4, p. 20). Nu trebuie să ne surprindă obsesia oamenilor de a recupera (fie și parțial) lingua adamica, limbă vorbită de oameni până la tragicul episod al înălțării Turnului Babel. Nu este întâmplător faptul că cele două mari eșecuri (pierderea limbajului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nu, că nu-s așa de prost să ies cu ea pe stradă!... - Te-a concediat patronul? - Nu, că mă are de bine!... - Te-ai urcat beat la volan și ai făcut accident?... - Nu!... Și dă din cap, scoțând o interjecție. - Te-ai dus acasă din nou beat și te-ai certat cu nevastă-ta, ai pierdut din nou la pocher și când ți-a reproșat, ai bătuto. Spune drept, dacă n-am dreptate. E ceva cu legea nouă. Poți să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acel specific românesc care, numai la noi și în limba noastră au rodit multiple valori semantice de suflet. Doina, în * Ion Popescu-Sireteanu, Cuvinte românești fundamentale, vol. I, Ediția a II-a revăzută, Editura Alfa, Iași, 2007. limba noastră pornind ca interjecție, a parcurs un lung traseu până a fi substantivul „doina” de astăzi, cântând dorul, bucuria, iubirea și ura, suferința și întristarea, ea fiind cântecul suferințelor sufletului românesc. Doina e poezia însingurării și a dorului, e glas de jale și de
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
închinat lucrurilor care nu se zăresc, nici nălucesc: lucrurile care se văd. Un cântec care să întîrzie asupra soartei, asupra morții și învierii. Există o treaptă de experiență poetică, de la care versul se dovedește a fi rigoare și fervoare, nu interjecție dezvoltată ori celebrare mai mult sau mai puțin armonioasă... Pan, 1-15 martie 1941 RIMBAUD "S'il est parmi les poètes français, des poètes plus grands et plus puisamment doués que Baudelaire, il n'en est point de plus important." En
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai zici? Te mai gândești la lucrarea lui Brahmagupta, intitulată?... Aici în loc să pronunțe direct și integral denumirea lucrării (care era Brahma-Sfuta-Sidanta), Vladimir, simulând pudibonderia, imita eschiva de la televiziune în pasajele nerușinate ale dialogurilor de mahala. Fiiiiu, bip, bip! emitea el interjecții ce deveniseră clasice în televiziune, pentru mascarea măscărilor. Zoe care, încă din ajunul plecării în Capitală, îi aranjase vestimentația, lenjeria de voiaj și bagajul de mână, îl atinse ușor, cu palma, peste obrazul gros, de golan, al bărbatului. La rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
câte trei, fiecare, de o parte și de alta a unui braț median, ca la o Menora. Acolo, timp de mai multe secunde, îi studie rana de pe obraz. Într-un grai greu de reprodus, ce amesteca vuietul vântului și vigoarea interjecțiilor, îi zise compătimitor: E o rană pe care o poate contracta doar un cugetător, un iubitor al contemplației care, nepăsător de cele din jur, se cufundă adesea în vise... Un războinic nu și-ar lăsa astfel fața fără protecție maximă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Thomas și Jespers că vor Întîlni - iubiri mortale. Thomas și Ingrid se căutau, nu cu Înfrigurare; tăcerile lor prelungite țineau locul vorbelor, femeia s-ar fi mulțumit cu puține, doar cîteva sunete. Un fel de semnal; te iubesc devenise aproape interjecție, o exclamație În jocul cuplurilor În formare; Thomas nu credea că va rosti vreodată vorbele magice. Ar fi fost și caraghios; considera expresia tocită; definea stări extatice, trecătoare, precum un aaaaaaaaah din finalul unei partide oarecare de sex. Thomas și
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Manuscrisul de la Samarkand, că ea cuprindea catrenele scrise de poet cu propria-i mână, la care fusese adăugată, pe margini, o cronică. Mi-a istorisit mai cu seamă pe ce căi ocolite Îi parvenise Manuscrisul. — Good Lord!1 Pioasa mea interjecție englezească Îi smulse vărului Henri un hohot de râs triumfător, ea era dovada că recele meu scepticism se risipise și că, de atunci Înainte, aveam să să-i sorb fiecare cuvânt. Se grăbi să profite. — Bineînțeles, nu-mi amintesc mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sincer ca să ascundă adevărul? Și Mioara fugi din carte. Să te arunci în gol, fascinat de gol, pe care îl vezi ca pe un pământ al făgăduinței, da, cerul, vedea și simțea, aici era Mama care se intersecta cu Mama-cuvânt, interjecție, semn de punctuație, apoi ecuație, cuvintele gândurilor Mamei umplând pardoseala pieței, călca pe tabla calculelor nemulțumirilor Mamei, trăirilor ei intense, în nopțile prelungi de dragoste, cu oricine, oricât, fără măsură, grijă, foame, sete, alegere, inspirație. Mama aceasta nu era Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care nu se vedeau și vorbeau limba strigătului. Urme de silabe înglobate într-o monosilabă uriașă, limba gălăgiei. Bombardamentele erau din toate părțile, muniția sunetelor onomatopeice se împrăștia ca alicele, care, la rândul lor, pocneau scuipând miliarde de vocale, sufixe, interjecții, puncte, formând fumul gros, mascatura luptătorilor ninja nevăzuți, emițătorilor de cuvinte, cuprinzând cuvinte cu nucleu, electroni, protoni, neutroni. Structura moleculară avea trasee precise. Formarea masei moleculare și atomice închegate din strigăte, din chinul rostirii lor, din transpirația asamblării, șlefuirii, desăvârșirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a veșniciei prin conștiența valorii ei de creator suprem, al frângerii cuvântului în gunoi-urlet. Urletele onomatopeice ale gunoierilor turbau prin mușcătura lor câinii, oamenii, cerul era injectat cu viperin, era mai mortal decât veninul, era mușcătura de destin, pentru că poseda interjecție, semnul acela impecabil, intransigent și strâmb ca Turnul din Pisa, întrebarea nu există, pentru că urletul gunoierilor nu se îndoiește. El, în abjecția sa perfectă, nu putea decât să vomite abjecție, un urlet murdar, imposibil de negat, dar plin de energie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
al vidului, criminal în serie al păcii moarte de la naștere prin urlet, al trilului păsării Salieri sau Paganini. Născută din urletul născocitor de urlete al orgoliului nemăsurat, urletul intern, demiurg al finalelor prin hotărâtoarea, impunătoarea, cu valoarea uriașă de somații, interjecția! Urletul gunoierilor se afla în eclipsă totală, în clipa în care Mioara Alimentară survola Lumea acestei Dimensiuni. Dimensiunea era o parte infinitezimală din absolutismul ei intrinsec. Se ascundea în geamăt, aștepta în murmur, se regrupa în tăcerea neauzită de inițiații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu-și vorbiră; numai picioarele lor, mișcându-se când în cadență, când desincronizat, păreau că întrețin o conversație. Pașii lui ritmați înaintând spre țelul lor semănau cu pledoaria unui avocat; pașii ei inegali aduceau mai degrabă cu un șir de interjecții. Charlot își dădu seama că viața lui de acum imită cu multă exactitate viața pe care își imaginase că o va trăi, fiind în realitate foarte departe de ea. Dacă ar fi ajuns să se căsătorească și să-și aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
trădare? Brânzovenescu: De-aia noi astăzi când am mirosit cevacumva... Farfuridi: Ceva-cumva. Trahanache: Ceva-cumva? Brânzovenescu:Dacă e ceva la mijloc... Farfuridi: Ceva la mijloc... Trahanache: Ceva la mijloc?” Comicul scenei provine din gesticulație, din mimică, din semne de exclamație, din interjecții și puncte de suspensie. Într-o lume a haosului și pseudoordinii, personajele nu pot acționa, ci sunt acționate, devin marionete. Nu întâmplător, Caragiale denumește personajele „oamenii dramaturgului”, „păpușile” lui. S-a observat că dramaturgul avea predilecție spre coordonarea spațiului comic
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
a indignării, dar nici aici, nici în alte pasaje nu pretind că i-am reprodus exact cuvintele. Vocabularul lui era limitat și n-avea darul de a alcătui fraze, încât omul trebuia să-i adune sensurile bucățică cu bucățică din interjecții, expresia feței, gesturi și clișee verbale. — Tu trebuia să trăiești în epoca aceea când femeile erau simple obiecte, iar bărbații stăpâni de sclavi, i-am zis. — Întâmplarea face să fiu un bărbat absolut normal. N-am putut să nu râd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nemulțumire sau când nervii mei mă chinuiau mai ascuțit. Să aflu adevărul după niște frânturi de adevăr care pot fi interpretate în atâtea feluri. Greutatea vine mai ales din neputința de a putea clasa toate amintirile. Sunt doar vorbe, priviri, interjecții care nu se leagă de nici un eveniment. Nu știu în ce ordine s-au produs ele, și astfel nu voi izbuti să dau o consistență precisă descoperirilor mele. Voi forma o ființă statică compusă din sute de exclamări trădătoare, care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]