3,011 matches
-
să plecăm într-o sâmbătă, după-amiază, pe la 2. Dar, cu două ore numai înaintea plecării, ni se comunică o veste neplăcută: Atila, reținut de o invitație neprevăzută la Ministerul Instrucțiunii Publice, în calitatea ce o mai avea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie. Atunci, Jujucă l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la Istorie, unul Ștefan Marinescu, care ne-a și anunțat știrea, dealtfel, spre consternarea noastră. Mulți am fi voit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de carte! E și firesc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Argeș pe-nserat, și-n scurtă vreme s-a făcut întuneric de-a binelea. Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douăzeci de elevi de la internat urmau să doarmă în vagon; iar noi, cei externi, ne-am dus împreună cu Ștefan Marinescu, suplinitorul, la un hotel, nu mai știu cum se numea, ca să fim repartizați cu toții în camerele noastre, chiar sub ochii lui. Dar iată că după ce
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Gu Lenora!" repetă în gând Mini. - Ai auzit ce teatru a făcut lăcusta? râse Nory. Auzi Mini! Căuta să o scoale din ipnoza în care o simțea învăluită. - Când i s-a spus că va pleca la Sibiu într-un internat de corecție, unde, de altfel, avea să învețe arte decorative practice, a fugit o noapte și o zi la Maxențiu, lăsând părinților un bilet. Mini, auzi! - "Doamnă și Domnule! Nu vă recunosc dreptul de a dispune de mine. Eu singură
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Mika-Le, o fetiță frumoasă roză, cu funda neagră de școală în bucla părului blond. O păpușă de Nurenberg c& și Lenora . - Mai e parcă o soră? întrebă încet Mini. - Da! Aimee, fata masei. E la Dresda, și doi gemeni, la internat. De altfel, cam târziu sosiți, după buruiana asta, explică Lina. - O mică buruiană otrăvită! Toate discuțiile astea, care ar fi pasionat pe Mini la lumina zilei, se topeau acum. 27 . .. La același dejun era și prințul. . . Un om de talie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sperie pe Pran la fel de tare ca și soldații care le păzesc. Se simte ca un delincvent, un cuc în cuibul cu ouă albe. Încearcă să treacă neobservat, conștient că nu există băieți de seama lui. Adevărații băieți englezi sunt la internate, în țara lor. Unele femei încep să-l urmărească, să caute în amintiri, să-l plaseze undeva. De fiecare dată când se simte urmărit, observat, se mută în altă parte. Stă mult timp lângă un poster pe jumătate jupuit: Vizitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu ofițerul districtual (susținut de un pluton de infanteriști Gurka) el a eliberat ostaticii și s-a lăsat în grija Surorilor Întru Pocăință, care aveau o instituție destul de discretă în Calcutta. Micul Jonathan a fost dat la o școală cu internat din apropiere, având dreptul să-și viziteze părintele bolnav o dată pe lună. În primii ani, Academia de Băieți din Calcutta a avut de luptat cu lipsa totală de educație a tânărului Bridgeman, învățându-l să mănânce cu gura închisă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și criket, ai cărui țăruși se întind până la Brand, râulețul care demarchează limita estică a parcului. Conacul elizabetan a fost modificat puțin de pe vremea lui sir Perry, deși generațiile de directori au făcut câte o îmbunătățire, cum ar fi noile internate, sala de gimnastică sau capela. Reunită sub acoperământul unei singure clădiri gotice victoriene, această curiozitate arhitecturală izvorăște din teoria unui educaționalist despre relația strânsă dintre cult și efortul fizic, pe care a pus-o în practică ajutat de personalul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
încercarea de a câștiga favorurile ducesei de Devonshire. Briggs îi aduce cufărul din docar, iar Jonathan intră în holul panelat cu stejar și simte pentru prima dată combinația de săpun cu acid fenic, noroi și varză fiartă, aroma unică a internatelor școlare din Anglia. Și pentru că mai sunt trei săptămâni până la începerea trimestrului, totul este cufundat într-o liniște profundă. Numele scrise cu frunze aurii pe panou și busturile de ghips ale foștilor directori privesc spre acest cadru de un calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
așa. Ți se pare o surpriză? — Surpriză? — Venind din partea unui evreu, vreau să spun. Nu înțelege. Gertler zâmbește disprețuitor. — Crezi în ceva? Nu, zice Jonathan. Gertler pufnește din nou și se întoarce la chitara sa. Și astfel începe viața de internat. Anul lui Jonathan la Chopham Hall este guvernat de două lucruri: numere și liste. Școala este o mașină care produce apartenențe, și ca atare, totul se face în grup, de la dușul de dimineață până la scrierea eseurilor, seara. Fiecare gest dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
iai bursă fără doar și poate, fiindcă cine vine? De-ăia cu capetele mari cât dovlecii, care nu sânt în stare de altceva și sânt și bogați, plătesc întreținerea, aduc de-acasă alimente, plus șapte mii de lei taxele de internat. Trebuie să-si cumpere și cărți! Se informase, deci, din timp, prevăzând ceea ce avea să se întîmple la Cîmpu-Lung, sau auzise toate astea din fritîmplare și socotea acum că acest drum era totuși 170 mai bun decât întoarcerea acasă? I-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
am! Asta parcă chiar și gândea în clipa când mâna lui pipăia miile foșnitoare în chimir. Că să mă duc și eu la noroc, continuă el, intru în școală și spun că n-am acuma bani de taxe și de internat, dar că voi avea, o să primesc de-acasă și să stau și eu cât m-or ține... Și dacă n-o să mai pot să mai stau, și or să mă dea afară din școală, ei, era așa rău? Nu era
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să moară și că se hrănește cu copii neascultători. Daie era, Însă, pașnic și tăcut și nu-i băga deloc În seamă pe ăi de Încercau să-l necăjească strigându-i „Daie, Daie, cur de paie!”. În prima seară la internatul școlii de meserii, elevii mai mari tăbărâseră pe el, Îl țintuiseră cu fața În jos. De spaimă nu putea nici să urle. Când Îi dăduseră pantalonii jos, Începuse să se zbată și să clatine mușuroiul de haidamaci din spinare. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
umflase și scotea puroi de sub piele. De la infirmerie Îl trimiseseră la un spital unde Îi tăiaseră rana, o curățaseră și o cususeră. „Ce dracu’ caut eu la primărie?” se pomeni Întrebându-se, ca să-și alunge gândurile cu prima zi de internat și durerea mușcăturii. Îi plăcea, când era mic, să ducă gâștele la păscut pe Valea Morii. Era pustiu și liniște, nu se auzeau voci de oameni, numai vorbele pe care și le spuneau gângăniile prin buruieni, păsările În văzduh ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
natale lângă mine, că nu mai eram singur printre necunoscuți. Mi l-am ales ca ordonanță imediat după 1 mai 1940, când am fost avansat ca sublocotenent. Cum nu aveam pretenții mari și mai ales că trăisem opt ani în internatul Școlii Normale din Bârlad, plus anul de școală militară la Bacău cu reguli stricte de ordine și disciplină, căutam de multe ori să rezolv unele probleme gospodărești de unul singur, ordonanța mea beneficia de mult timp liber și de alte
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cu ce să mă îmbrac și am găsit o rochiță ușoară pe care o purtasem la un hram al satului... Dimineața, când pedagoga a strigat ca o lupoaică : -Hai, la înviorare, fetelor!...eu nu știam cum să cobor în curtea internatului în rochiță. Chiar m-a întrebat aspru : -Tu de ce nu te-ai dezbrăcat de rochiță aseară? Dar eu am tăcut vinovată. Cu toată asprimea ei, femeia asta mă îndrăgea cum nu îndrăgise prea multe eleve. Chiar și ea îmi spunea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
noștri. Mao își pune cartea jos. Ce nu e bine așa cum suntem acum? Anyin e fericit la Școala Tehnică Militară; Anqin se descurcă foarte bine la Universitatea din Moscova. Ming și Nah se distrează amândouă de minune la școala cu internat a partidului. Ce vrei mai mult? Ea hohotește în continuare. El vine și o acoperă cu păturile lui. Ce-ai zice să le poruncesc bucătarilor noștri să folosim împreună spațiul de gătit? În noaptea aia, ea e liniștită. Visează că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
în grădină să fac poze la trandafiri. Tânjesc să rămână, însă îi fac vizitele groaznice. Vreau ca el să termine relația noastră, îi zic lui Nah. În ultimul timp, petrec mai mult timp cu Nah. E fericită cu traiul la internat, dar face în așa fel încât să-și petreacă sigur sfârșitul de săptămână cu mine. Știe că dacă e ea la mine, asta constituie un motiv serios ca tatăl ei să vină în vizită. Însă eu știu că asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
terenului de tenis scrisorile roz, parfumate de la Riri, mica balerină care adoră rafinamentele În pat și ciocolata, după cum povestește chiar faimosul aviator, lăsându-i cu gura plină de bale de poftă și venin pe seminariștii cu uniformele impregnate de duhorile internatului! Ai accepta chiar și ghinionul lui Anton la partidele de poker jucate până la ziuă, cu condiția ca la sfârșitul orelor să te aștepte mereu, vizavi de școală, trăsura cu coșul tras, Înăuntru micuța Riri, cu blana albă, pufoasă pusă doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
se duce satul dracului! Ajungând la Normală, am Învățat, printre altele, de la profesori: să ne tolerăm. Așa cum, la clasă, vrând-nevrând respirăm același aer cu cineva pe care nu-l prea avem la inimă - la fel la cantină, la fel la internat - așa și În sat: trebuie să ne to-le-răm! Și, dacă n-o ducem tot Într-un cânt și armonie, vorba cântecului, să trăim alături, fără ciocnire: eu, moldovan, fac grâu, brânză; tu, lipovan, faci cârnați și capcioancă; tu, jâdan, ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o săptămână? Două? Sau nici n-am mers cu trenul, ne-am mutat, prin văzduh - cu tot cu tren - de la Chișinău la Sibiu? Suntem urcați În camioane și descărcați În curtea unei mănăstiri. Nu e chiar mănăstire, aici sunt trimise fetele. La internat. Internatul Școlii Normale de Fete. Era; acum e Centru. Pentru Refugiați. Noi suntem refugiați. Eu sunt un refugiat - fiu al refugiatei și al refugiatului care Încă nu s-a refugiat de tot, că n-a ajuns. La Sibiu, În refugiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
săptămână? Două? Sau nici n-am mers cu trenul, ne-am mutat, prin văzduh - cu tot cu tren - de la Chișinău la Sibiu? Suntem urcați În camioane și descărcați În curtea unei mănăstiri. Nu e chiar mănăstire, aici sunt trimise fetele. La internat. Internatul Școlii Normale de Fete. Era; acum e Centru. Pentru Refugiați. Noi suntem refugiați. Eu sunt un refugiat - fiu al refugiatei și al refugiatului care Încă nu s-a refugiat de tot, că n-a ajuns. La Sibiu, În refugiu, merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prea rușine să mai deschidă gura. — Știi cine o să-ți fie colegă de cameră? întreabă Daisy. Nu, nu venise când m-am dus eu prima oară în cameră, așa că am ocupat cel mai bun pat, zic eu mândră. Reguli de internat, cum bine zicea un prieten. — Sper să nu facă mizerie în baie, zice Daisy și face o mutră bosumflată. Camerele noastre au baie comună. Daisy s-a supărat întotdeauna când a găsit păr în chiuvetă sau pete în WC, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o adunătură compactă de trupuri contorsionate în apa de un albastru deschis, iar câțiva spectatori beți fac un fel de galerie de pe margine și varsă înăuntru șampanie. Îmi pare un fel de La dolce vita, care se desfășoară în decorul unui internat englezesc pentru copiii celor bogați. La un moment dat, o minge portocalie răsare din mijlocul grămezii de trupuri. Toți urlă îngrozitor și se reped spre ea. Joacă un soi de polo. Urmăresc cu atenție mișcările corpurilor din apă, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
balcoane sfâșiind cina sub mirosul roșcat al sarmalelor; dincolo de spărtură când eram deja în mijlocul spitalului descompus în clădiri vechi mâncate și risipite printre gardurile vii înalte până la burlane. Răsucind un aer tare peste cadavre pârâitoare de frunze fără coșciuge și Internatul 2 atât de confortabil cu cărămizile-i aparente și albul murdar al câinelui din poartă urmărit de piciorul asistentei Fufi, posesoarea acelui hohot legendar: două săptămâni oaspeți-salvatori, după care vă dăm la rezidenți, și ieși trântind ușa fără clanță. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și salopete pentru instruirea în atelier. Uniforma era frumoasă de un bleomarin închis, iar la guler avea petlițe de un albastru deschis și aveam și o caschetă ca de ofițer la culoarea costumului. Ce, mai, eram foarte mândru. Locuiam la internat, unde erau dormitoare ca de cazarmă cu 30 de paturi. Ne era asigurată hrană bună, pentru că eram adolescenți în creștere. Regulamentul școlar era foarte sever, aș spune de școală militară. Dimineața făceam înviorare, urma micul dejun, la amiază prânzul, apoi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]