4,210 matches
-
51. Kaufmann, J. (1991), „Les routines conjugales”, în Sciences humaines, 9. Kellerhals, J. (1987), „Les types d’interaction dans la famille”, în L’année sociologique, 37. Kerckhoff, A. (1974), „The social context of attraction”, în T. Huston (ed.), Foundations of Interpersonal Attraction, Academic Press, New York. Kimmel, M. (2004), The Gendered Society, Oxford University Press, Oxford. Kligman, G. (1998), Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania, Editura Polirom, Iași. Komarovsky, M. (1985), Women in College, Basic Books, New York. Kottak, C.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
românească”, în Calitatea vieții, 1. Radu, I. (1973), „Scări de atitudini”, în Revista de psihologie, 4. Radu, I. (1974), Psihologie școlară, Editura Științifică, București. Radu, I. (coord.) (1993), Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994a), „Atracția interpersonală, relații de afiliere și ancheta sociometrică”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994b), „Metode de cercetare în psihologia socială”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu-Geng, L. (2003), „Profeție autorealizatoare”, în S.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica relațiilor interpersonale, politica devenind astfel terapie de grup. Discursul politic revoluționar a fost Înlocuit de căutarea transformării spirituale la nivel personal. La Începutul anilor 70 procesul aproape că Învinsese ideologia. Pe margine așteptau deja alte mișcări gata să-și pună și ele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
secante decât de supraordonare. Este necesar, apoi, să avem în vedere că, în fața copilului și a tânărului, a indivizilor în general, agenții socializanți (axiologizanți) primari și cei operanți sunt unitățile mai mici din schema noastră (familia, cercul de prieteni, relațiile interpersonale directe). Cu cât un nivel axiologic este inclus în mai multe altele, cu atât este mai dens valoric, deoarece le concentrează în principiu - cu distorsiunile și simplificările inerente - pe toate celelalte. Familia, de pildă, este întotdeauna o familie dintr-un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Și aici funcționează persoane semnificative, dar ele sunt mai fluctuante, iar individul are un anumit control asupra lor, în sensul că poate renunța la unele în favoarea altora, în vederea menținerii identității proprii. Spontan sau conștient, el va selecta din potențialul relațiilor interpersonale pe acelea care îi confirmă și întrețin autoidentificarea și stima de sine. Intrarea în socializarea secundară ar coincide în general cu trecerea la pubertate și adolescență și, prin urmare, condițiilor de statut socioprofesional li se suprapun noi faze ale dezvoltării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Allport (1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-o filosofie a vieții, sunt cele care dau unitate și consistență persoanei și fac posibilă predicția în comportamente interindividuale. Sedimentate în personalitate, valorile servesc drept criterii evaluative în relațiile interpersonale socioafective (Mihu, 1967), în felul în care eul propriu se prezintă celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor noștri. Valorile constituie, în același timp, standarde în virtutea cărora se iau decizii acționale și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și constrângerile (și oportunitățile) mediului social în care oamenii trăiesc. Fiecare dintre cele trei realități are structurile proprii, ele fiind conectate structural, dar cunoscând, în același timp, o continuă procesualitate: o fină, aproape alchimistă procesualitate intraindividuală, una în variatele relaționări interpersonale și intergrupale, și o macroprocesualitate istorică a mediului (contextului) social. Afirmațiile de mai sus au o valoare epistemică orientativă, experiența științifică de până acum arătându-ne că, oricât de tentantă ar fi abordarea holistică sincretică, imaginea globală nu poate fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a stabili priorități în atenția acordată diferitelor semnale și, inevitabil, de a te opri asupra celor care îți asigură supraviețuirea și prosperitatea. O modalitate concretă de a realiza acest lucru este să nu-ți pierzi timpul și energia în relații interpersonale întâmplătoare și superficiale. Consecința: atenția mai mică acordată nevoilor altora, și în special necunoscuților. Cercetările arată (Levine et al., 1994) că există o corelație puternic negativă între indicatori ai actelor prosociale și densitatea populației. Situația pare că e valabilă nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
colegi), primitorul este pasibil de trăiri contradictorii: pe de o parte, se simte liniștit fiindcă este vorba despre cei care în virtutea unor legi nescrise (solidaritate familială, reciprocitate prezumată) e firesc să-l ajute; pe de altă parte, întrucât toate raporturile interpersonale se petrec în spațiul comparației sociale - iar spațiul proxim (fizic, dar nu numai) este mai dens și acut -, cel ajutat este ros și de gândurile incompetenței, inferiorității, fiind astfel la un pas de rușine, autocompătimire, frustrare. Pe bună dreptate în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
testosteron și unele acte antisociale la veteranii războiului din Vietnam aparținând clasei de jos, dar nu și la cei din clasa de mijloc. Probabil că aceștia din urmă au dispus de mijloace constructive, lipsite de agresivitate pentru a rezolva conflicte interpersonale și situații amenințătoare. Abordarea psihosocială, recunoscând așadar existența unui fundal biologic al agresivității, arată că rolul învățării sociale, al factorilor cognitivi în evaluarea costurilor și beneficiilor, al structurilor sociale formale și informale este preponderent și în domeniul comportamentelor antisociale. 1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
luând adică în considerare și dimensiunea diacronică, dinamicitatea în timp. De asemenea, parametrii situaționali invocați pot fi încadrați într-un context sociocultural mai larg, legat și de caracteristicile comunității, de normele și cutumele practicate, de capitalul social și de rețele interpersonale și interumane existente. Apoi, aplicarea modelului capătă specificități marcante în funcție de domeniile de manifestare, dintre care mai pregnante sunt: violența în spațiul domestic, violența în școli, în sport, la locurile de muncă, conflictele interetnice. O abundentă literatură de specialitate există în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să facă și să primească observații astfel încât să nu-i mânie pe ceilalți, care au un stil arțăgos de a discuta și sunt insensibili la stările emoționale ale altora. Lipsa de capacități de comunicare interumană constructivă, de cultură a relațiilor interpersonale conduce la violență nenecesară și astfel nejustificată. Or, această cultură poate fi învățată. Învățată în timp, inclusiv prin a practica mai asiduu prezumția nevinovăției în mai micile sau mai marile neplăceri pe care ni le produc semenii noștri. În loc de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
despre „științele comunicării” -, la care, alături de cibernetică, informatică și alte științe tehnice, contribuie cele psihologice, sociale și antropologice. Între aceste discipline au loc împrumuturi tematice și terminologice. Astfel, preluată din limbajul ingineresc, distincția digital/analogic se aplică și comunicării umane interpersonale, în sensul că, în vreme ce comunicarea verbală (cea scrisă mai ales) ar fi mai mult digitală (arbitrariul semnelor, concepția binară), comunicarea nonverbală este analogică, întrucât prin gesturi și alte mijloace kinestezice suntem mai aproape de redarea caracteristicilor fizice ale obiectelor și mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cum a fost înțeles și apreciat. În funcție de aceste semnale, sursa își va elabora viitoarele strategii comunicaționale. În cazul comunicării de masă (canalele TV, de pildă), feedback-ul se realizează prin sondaje sistematice, numite și studii de audiență. La nivelul relațiilor interpersonale, un rol major în funcționarea feedback-ului îl are semiotica gesturală și corporală. Dar comunicarea față în față, interpersonală sau de grup presupune aproape cu necesitate schimburi de replici verbale, astfel încât feedback-ul este direct, imediat și realizat într-o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de masă (canalele TV, de pildă), feedback-ul se realizează prin sondaje sistematice, numite și studii de audiență. La nivelul relațiilor interpersonale, un rol major în funcționarea feedback-ului îl are semiotica gesturală și corporală. Dar comunicarea față în față, interpersonală sau de grup presupune aproape cu necesitate schimburi de replici verbale, astfel încât feedback-ul este direct, imediat și realizat într-o formă superioară, de convorbire. 5) Cu deosebire în cazul interacțiunilor nemijlocite, față în față, comunicarea este îndeobște acompaniată de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întotdeauna în cea verbală, chiar dacă nu există contact fizic direct. De exemplu, prin telefon, tonul, pauzele, fluența, iar în scris - cu atât mai mult în cel de mână - caracterele literelor, semnele de punctuație, repetițiile. În mod obișnuit însă, în relațiile interpersonale sau de grup, comunicarea verbală este însoțită de cea nonverbală, putând fi în raport de: consonanță, atunci când se susțin reciproc; de neutralitate - când au mesaje independente; sau de disonanță, în sensul că semnalele sunt percepute și interpretate ca purtătoare de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferite sau între verbal și nonverbal), copilul este expus la stres, nesiguranță, grave tulburări emoționale, creându-se astfel, treptat, tendința acestuia (mai ales în faza pubertății și adolescenței) de a evada (simbolic sau chiar fizic) din acel mediu. 2) Comunicarea interpersonală, grupală și mass-media. Despre primele două am amintit, urmând să le dezvoltăm ceva mai târziu; aici menționăm doar că ele interferează ca sferă și conținut. Și să mai spunem că, din ce în ce mai mult, în literatura consacrată comunicării se vorbește și despre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în literatura consacrată comunicării se vorbește și despre comunicarea intrapersonală, care se referă la dialogurile interioare ale ființei umane, la a sta de vorbă cu tine însuți, ceea ce implică plasarea discuției în arealul sinelui (eului) multiplu (vezi Iluț, 2001). Comunicarea interpersonală (în principiu, între două persoane) se petrece și în grupurile propriu-zise, dar, desigur, și între indivizi care nu aparțin aceluiași grup, iar cea grupală nu se reduce la cea interpersonală, întrucât există și comunicarea lider - membri. Însă comunicarea în grupurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
discuției în arealul sinelui (eului) multiplu (vezi Iluț, 2001). Comunicarea interpersonală (în principiu, între două persoane) se petrece și în grupurile propriu-zise, dar, desigur, și între indivizi care nu aparțin aceluiași grup, iar cea grupală nu se reduce la cea interpersonală, întrucât există și comunicarea lider - membri. Însă comunicarea în grupurile restrânse ferm constituite are și alte note specifice, date de caracteristicile grupurilor primare. Să mai notăm că literatura de specialitate discută și conceptul de comunicare socială, mai extins ca sferă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și De Visscher și Neculau, 2001), care nu contravine neapărat celei formale, dar care presupune schimburi de informație veridică, bine intenționată, în interesul tuturor participanților. Ea se suprapune într-o măsură mai substanțială deci cu cea informală, luând în relațiile interpersonale forma de dezvăluire a sinelui (self-disclosure). Comunicarea autentică include cu necesitate capacitatea ascultării autentice (sau rogersiene, cum i se mai spune, după numele psihologului american Carl Rogers, întemeietorul școlii psihologice umaniste din anii ’50-’60 ai secolului XX). A asculta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și în sectoare mai particulare ale ei. S-a confirmat investigațional, de pildă, că a avea prieteni la locul de muncă determină o și mai mare satisfacție profesională (Winstead et al., 1995). Prieteniile îți conferă o anumită siguranță în relațiile interpersonale în general, un mai pronunțat optimism în legătură cu moralitatea celorlalți, pe când lipsa prieteniilor e asociată cu o mai accentuată prudență și neîncredere față de alții. Dar chiar simpla întrerupere de prietenii, cum se întâmplă, de regulă, la terminarea unui ciclu școlar, face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reproducție. În acest fel, perechile avide de sex, dar practicând și corolarele lui psihoemotive au avut mai mari șanse să-și transmită genele urmașilor decât cele care nu au dispus concomitent de cele două caracteristici (raporturi sexuale intense și relații interpersonale apropiate și de durată). Prin selecție naturală s-a ajuns în acest mod ca ființele umane să caute sexualitatea, să se îndrăgostească și să fie grijulii cu odraslele lor. Chiar dacă respectivul scenariu evolutiv s-ar dovedi adevărat, apare limpede că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu se constituie prioritar din relații diadice de mare stabilitate (prieteniile și iubirile), ci înseamnă esențialmente o textură grupală de simpatii, antipatii sau indiferențe, cu un accentuat caracter de „geometrie variabilă”. Funcționează, altfel spus, în grupurile naturale atracții și respingeri interpersonale latente sau manifeste. Radiografierea structurilor preferențiale din grup sub diferite aspecte face obiectul sociometriei, metodă legată de numele lui Jacob Moreno, psihosociolog american, care, prin cartea sa Who Shall Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culegere și prelucrare a datelor referitoare la structura socioafectivă a grupurilor, ci se înscrie într-un corp teoretic destul de bine articulat, în centrul căreia stă conceptul de spontaneitate, atributul esențial al ființelor umane de a simți și a se comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]