844 matches
-
și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune au recurs la educația de masă ca la un mijloc de mobilizare națională în vederea elevării statutului ocupat de statul respectiv în sistemul interstatal. Ideea a fost precizată concis de către Y. Cohen (1970, cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 3), care a punctat faptul că sociogeneza sistemelor educaționale de masă sponsorizate de către stat este condiționată de existența unei rețele civilizaționale alcătuită din state naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către stat este condiționată de existența unei rețele civilizaționale alcătuită din state naționale aflate în competiție unul cu celălalt. În termeni inspirați din repertoriul concepual elaborat de A. Toynbee, "riposta" universală a societăților europene statalizate la "provocarea" ridicată de sistemul interstatal cristalizat în decursul secolului al XIX-lea a constat într-o serie de măsuri succesiv-corelative: a) într-o primă instanță, statele-națiune au reacționat prin declararea educației publice de masă ca scop de interes național, asumându-și țelul de a înființa
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat direct în regularea învățământului în Marea Britanie, respectiv în Statele Unite ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai aceste avantaje le-au permis acestor state, în calitatea lor de puteri dominante în matricea geopolitică a sistemului interstatal, "să reziste presiunilor la nivel de sistem ce favorizau educația de masă și să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai aceste avantaje le-au permis acestor state, în calitatea lor de puteri dominante în matricea geopolitică a sistemului interstatal, "să reziste presiunilor la nivel de sistem ce favorizau educația de masă și să rămână agățate de forme mai vechi de organizare care le-au adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
angaja în construirea instituțională a unui sistem de învățământ public de masă. Resortul pe educația publică de masă a fost parte a soluției prin care statele europene au încercat (cu succes) să răspundă la presiunile exercitate asupra lor de către sistemul interstatal în cadrul căruia statele europene se aflau în competiție unul cu celălalt. Mobilizarea națională a populației prin educație patriotică de masă a devenit, în acest context competițional interstatal, mijlocul prin care statele și-au urmărit interesele geopolitice. Educația publică de masă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au încercat (cu succes) să răspundă la presiunile exercitate asupra lor de către sistemul interstatal în cadrul căruia statele europene se aflau în competiție unul cu celălalt. Mobilizarea națională a populației prin educație patriotică de masă a devenit, în acest context competițional interstatal, mijlocul prin care statele și-au urmărit interesele geopolitice. Educația publică de masă sponsorizată statal a devenit parte integrantă a "modelului european de societate națională" (Ramirez și Boli, 1987, p. 9). Trei transformări structurale pe dimensiunile culturală, politică și economică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Trei transformări structurale pe dimensiunile culturală, politică și economică au permis emergența acestui model european al societății naționale: a) Reforma și Contra-reforma; b) apariția ideologiei naționaliste, din ai cărei germeni ideatici s-au configurat ca realitate politică statul-națiune și sistemul interstatal în decursul secolului al XIX-lea; c) "marea transformare", cum o numește K. Polanyi (2013) [1944], care a produs "societatea de piață" (Market Society) bazată pe economia de schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
După această sumară prezentare a evoluției studiului literaturii apocrife de-a lungul secolelor, nu putem să nu remarcăm aplecarea cercetătorilor mai mult asupra lucrărilor apocrife cu un conținut religios și mult mai puțin asupra celor care tratează problemele politice, relațiile interstatale și interumane din diverse epoci. Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că scrierile apocrife prezintă partea secretă, tăinuită a diverselor perioade ale istoriei universale, atât din punct de vedere social cât și cultural. Dacă am putea compara literatura
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al realizării și utilizării ilegale a cheilor de acces pentru pătrunderea neautorizată în sisteme. Legea consideră ilegală obținerea de către o persoană neautorizată a unor informații care ar putea să afecteze interesele instituțiilor financiare sau ale societăților comerciale care derulează activități interstatale, cu scopul de a produce avantaje altor state. În cadrul legii, o persoană neautorizată este cea care, în mod intenționat, accesează un sistem informatic, fără a avea autoritatea necesară sau depășind limitele accesului permis de sistem. Legea privind confidențialitatea comunicațiilor electronice
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
experților români în echipele mixte de acțiune; d) dezvoltarea colaborării internaționale în vederea împiedicării deturnării substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor utilizați la fabricarea ilegală a acestora din circuitul legal în traficul ilicit; e) participarea activă a României la operațiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM și altele. 5. Intensificarea măsurilor de identificare, sechestrare și confiscare a bunurilor folosite la săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri și precursori și a produselor acestor infracțiuni și folosirea eficientă a fondurilor realizate din valorificarea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Doyle, 1983). În timp ce teza păcii democratice rămâne în discuție, ea a apărut, totuși, ca una dintre cele mai viguroase descoperiri ale disciplinei moderne (Brown ș.a., 1995a). Plecând de la cele trei "Articole definitive" (sau precondiții) ale lui Kant, privitoare la relațiile interstatale pașnice, Doyle a explicat pacea democratică în termenii trăsăturilor instituționale, culturale și comerciale ale democrațiilor liberale. Pârghiile și contraponderile constituționale, cultura împărtășită a respectului față de legitimitatea reciprocă și stimulentele materiale oferite de contactele sociale și economice transnaționale între regimurile liberale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
iar epocile de multipolarism neechilibrat (1793 1815, 1903-1918 și 1939-1945) sunt marcate de războaie majore: războaiele napoleoniene și cele două războaie mondiale. Realismul defensiv Realismul defensiv combină perspectiva structurală cu un set de asumpții despre stimulentele conflictului sau ale cooperării interstatale. În primul rând, interpretând dilema securității, realiștii defensivi arată că încheierea de alianțe sau înarmarea, în scopul atingerii obiectivelor de securitate ale statului, pot conduce la o diminuare a securității, prin aceea că un potențial rival ar putea judeca greșit
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
dintre Nord și Sud148. Apariția și dezvoltarea organizațiilor internaționale a fost determinată de factori istorici, determinanți pentru dezvoltarea socială. Cei mai importanți factori sunt149: a) necesitatea de a fi prevenite conflictele generalizate sau regionale care să afecteze populația și relațiile interstatale, precum și prevenirea conflictelor și rezolvarea pe cale pașnică a diferendelor; b) interdependențele care apar în procesul de dezvoltare al societăților. Astfel, interesele economice și financiare la nivel internațional au impus ca, prin acordurile de la Bretton Woods, în 1945 să se înființeze
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
nu era greu de observat gradul rapid de dezvoltare al societății americane, și, de asemenea, avantajele unui stat mare, de tip federal, cu o autonomie reală la nivelul statelor componente, însă cu reguli generale comune. Acest sistem permitea eliminarea barierelor interstatale din interiorul federației în ceea ce privește circulația persoanelor și a bunurilor, iar dimensiunile importante ale acestui spațiu comun, neîngrădit, genera premisele dezvoltării schimburilor comerciale și, implicit, creșterea producției de bunuri și a volumului de servicii 220. Numai că între statele europene și
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
vor fi rezumate cele mai importante puncte ale teoriilor deja prezentate în capitolele precedente, accentul căzând, firește, pe cele mai relevante aspect ale acestor abordări, prin prisma problematicii securității. Curentele de inspirație realistă pun un accent special pe dimensiunea relațiilor interstatale și asigurarea securității mai ales din punct de vedere militar. Instituția de gestionare a securității internaționale cel mai des invocată este cea a balanței de putere, de unde și interesul acordat marilor puteri. Evoluția relațiilor dintre state, enorma diversitate a acestora
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
de securitate colectivă; totodată, raportul analizează și identifică sursele de amenințări (atât cele vechi, cât și cele noi) la adresa tuturor statelor "bogate sau sărace, puternice sau slabe".99 Documentul subliniază faptul că amenințările la adresa securității internaționale care provin din conflictele interstatale degenerează în probleme mult mai complexe și de aceea statele percep noi amenințări la adresa securității și încearcă să răspundă la acestea fie în mod unilateral, fie prin intermediul instituțiilor internaționale. Definirea securității presupune identificarea tuturor amenințărilor posibile și dacă acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
valabile la adresa securității internaționale: cele de tip soft (exemple ar fi: sărăcia extremă, incultura, șomajul, bolile contagioase, degradarea mediului, extremismul religios, violarea drepturilor omului etc.) și de tip hard (terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele intra și interstatale etc.).101 O parte din analiști împărtășesc ideea conform căreia secolul al XXI-lea a început la 11 septembrie 2001, ceea ce impune o nouă modalitate de abordare a problematicii securității; după această dată nu se mai poate vorbi "doar de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Consiliu, comitetele Reprezentanților Permanenți (COREPER) și numeroasele grupuri de lucru (alcătuite din funcționari civili naționali și diplomați), asigură un cadru adecvat care ajută la armonizarea relațiilor dintre statele membre, reducându-se astfel neîncrederea mutuala și soluționându-se, totodată, eventualele conflicte interstatale. Se poate concluziona că, deși funcțiile diplomației bilaterale au fost preluate, în parte, de complexul mecanism comunitar, acestea au în continuare un rol important în obținerea majorității necesare sau a consensului în redactarea/formularea unor soluții de compromis în cadrul Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
armate situându-se între 30 și 33; cel mai redus număr de conflicte s-a înregistrat în anii 1996 și 1997, 23, respectiv 19 conflicte.445 Din totalul conflictelor înregistrate în perioada 1990-2000, doar trei446 conflicte au avut un caracter interstatal, în celelalte 53447 fiind vorba de conflicte interne, determinate de lovituri de stat sau de expediții militare care au vizat cucerirea unui anumit teritoriu. Următorul deceniu și jumătate (2000-2015) a fost marcat de numeroase atacuri teroriste în diferite zone ale
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din Golf a reprezentat un pretext pentru declinul pan-arabismului, declin care se prefigurase ca urmare a divergențelor asupra a ceea ce reprezenta securitatea națională/regională la momentul respectiv și datorită faptului că statele arabe s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul noii ordini regionale, prefigurându-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe langă statele arabe și statele ne-arabe; dilemă a atras atenția și asupra transformării conflictului arabo-israelian dintr-o lupta ideologică, într-un conflict interstatal.558 La nivelul Orientului Mijlociu criză din Golful Persic a avut un rol determinant pentru o serie de schimbări contextuale ulterioare, influențând totodată și evoluția conflictului arabo-arab (dintre Kuweit și Irak), dar și cea a conflictului arabo-israelian. În condițiile date
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o posibilă confederație israeliano-palestiniano-iordaniană; * în contextul în care modelul confederativ pare a fi considerat tot mai mult o soluție pentru zonele conflictuale, acest model ar putea să se impună și în alte zone ca modalitate de rezolvare a unor dispute interstatale sau interetnice (a se vedea conflictele dintre: kurzi-arabi din Irak, kurzi- turci din Turcia etc.). În cadrul lumii arabe are loc o polarizare a statelor în jurul a doi centri de putere: pe de-o parte, Siria, Liban, Palestina, Iran, Irak, Libia
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Arabia Saudita). În aceste condiții, un pact de stabilitate regională nu ar mai fi respectat la nivelul lumii arabe, ajungându-se la o diviziune arabă; prin constituirea celor două blocuri politico-militaro-financiare arabe tensiunile vor amplifica în zona un conflict mocnit regional, interstatal, situație care va determina că SUA, UE și alte state cu interes în regiune să se implice în aplanarea divergențelor. Iran, Irak rămân un focar de tensiune fiind menținute într-o stare de conservare până când, fie se vor stinge de la
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
un sistem integrat de simboluri și strategii de acțiune (e.g.: structuri de argumentare, limbaje, analogii, metafore) care acționează În așa fel Încât stabilește preferințe strategice de durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa fel Încât anumite preferințe par realiste și eficace. Este compusă din două părți: asumpții de bază despre ordinea sistemului strategic, despre natura adversarului și amenințarea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]