1,000 matches
-
Bellonci-Inedit, 1996). Mai mult, în Pictorul de sfinți palizi (Il maestro dei santi pallidi, Guanda, Parma, premiul Campiello în 2003), metaliteratura nu intră ca ingredient. Nu același lucru se întîmplă, în schimb, cu două dintre romanele profesorului din Pisa, unde intertextualitatea este exibată. Modalitatea de folosire este însă total diferită de a lui Umberto Eco. Autor al unei remarcabile ediții critice a Rimelor lui Francesco Petrarca și de ample studii consacrate acestuia (Per moderne carte. La biblioteca volgare di Petrarca, Il
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
de tacos, ajuns actor în filme porno, Clubul Calendarului Rupt are membrii care-și plimbă ciudățeniile și opțiunile politice ori sexuale din multe colțuri ale lumii, echipa specială însărcinată cu misiuni delicate și dificile se numește "Nimeni" ș.a.m.d. Intertextualitatea domnește în Morții incomozi: scriitorul Manuel Vásquez Montalbán și al său ilustru detectiv Pepe Carvalho sunt invocați deseori, cu mărturiile pe care le aduc, fragmente din lirica lui Cernuda și a altor poeți mai puțin cunoscuți. Parodia și pastișa răsar
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
sublimează într-o antropologie de natură cuantică. Iată de ce mi se pare frivolă asocierea - practicată încă des cu uimitoare jovialitate - între un poem sclipitor ca O seară la operă și formidabila investiție personală și tensionată numită Levantul. Tehnica seacă a intertextualității nu are de ce să reprezinte un criteriu de asimilare mutuală. Și nici o sursă oricând la îndemână pentru trasarea descendențelor. Ce vreți mai relevant decât radicalele diferențe dintre - bunăoară - poemele a la Arghezi? Scurt, tăios, turnat în matriță sintactică în primul
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
termin de scris, a fost depășit termenul de predare și am rămas pe dinafară. Adevărul e că, în aceste proze, am încercat să aduc un omagiu "optzeciștilor" utilizând, cât și cum m-am priceput, metodele preferate de ei - citatul, autopastișa, intertextualitatea. Deși eu nu mă consider propriu-zis "optzecist", cred că drumul deschis de "optzeciști" în proză, deși deocamdată abandonat, încă nu și-a epuizat resursele și, cine știe, poate că vreuna din generațiile literare viitoare va încerca să recupereze lucrurile bune
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
în proză, este evidentă factura barocă a creației acestui scriitor. Andaluz și pe jumătate latinoamerican, José Manuel Caballero Bonald este tentat de originalitatea și insolitul barocului, în gândire, atitudine și expresie. Prin asocieri și enunțuri ingenioase integrate unui joc al intertextualității, în care predomină aluziile la textele maeștrilor tutelari, Góngora și Quevedo, sunt abordate eternele teme ale artei și literaturii: timpul, memoria, iubirea. Încă de la început, José Manuel Caballero Bonald a aderat la dezideratele generației sale, privind tematica socială, literatura angajată
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
tehnice, ținând de versificație), poetul își aduce la zi atitudinea. Melanjul e dintre cele mai interesante. Căci e greu de imaginat o poezie în care aproape totul (în afară de sonoritate și de muzica internă) să conducă la biografism, cotidian și chiar intertextualitate. Nu voi detalia separat aceste trei tendințe, pentru că ele sunt, aici, inseparabile. Se simt pretutindeni, chiar dacă uneori numai pervaziv. Prima dintre secvențele care compun Gravurile se și intitulează, de altfel, Jurnal. Sunt niște „note de toamnă” (toate poemele fiind scrise
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
viziunile expresioniste, grotești și foarte sexualizate ale acestora din urmă. Paradoxul liricii Marianei Codruț - dacă se poate vorbi de așa ceva - este acela că deși oferă o consistentă senzație de déja vu (ca modalitate de construcție a poemului, dar și prin intertextualitate) poezia încalcă până la urmă cu nonșalanță toate regulile generaționiste fiind, în final, destul de greu de clasat. Nu este mai puțin adevărat că hibridul textualisto-vitalist produce efecte poetice dintre cele mai notabile, grație sensibilității câtuși de puțin comune a autoarei. Micuțul
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
ghici persoanjele livrești care se întrezăresc în spatele unor oameni reali întâlniți accidental) excită imaginația și poate da, uneori, substanță poemului. Pentru Mariana Codruț este un bun prilej pentru a face cu ochiul, nostalgic, literaturii optzeciste, în care aluziile culturale și intertextualitatea erau la ordinea zilei. Combinația dintre oamenii tranziției și personajele mai mult sau mai puțin celebre din cărți este întortocheată, precum mintea unui intelectual care a trecut prin textualism: "niște cărți pe rafturi închipuim noi în bloc:/ fetele lăutarului din
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
echenozian: ,Pe stradă, ca întotdeauna, deasupra craniilor pietonilor, se leagănă bulele gîndurilor lor" (Nous trois, 1992). Viața în trei este, asemenea romanelor echenoziene, ,o satiră a singurătății moderne" (Patrick Lapeyre). Dar lucrurile nu rămîn aici. La Patrick Lapeyre, interesul pentru intertextualitate, viu în literatura echenoziană, se reduce; de asemenea, abordarea behavioristă, ,obiectivă", face loc perspectivei psihologizante, chiar dacă naratorul omniscient nu se întinde niciodată prea mult la vorbă: ,Ludo deschide robinetul și rămîne un moment așezat pe marginea căzii privind apa cum
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
scriiturii. c. Obsesia pentru falie și pentru intermitență. d. Obsesia corporalității (cu atât mai surprinzătoare la călugărul Steinhardt). e. Locul central în canonul literar acordat scriiturii proustiene, zeitate literară absolută pentru amândoi. f. Plăcerea asociațiilor, regăsirilor, a livrescului și a intertextualității: „Savurez regatul formulelor, răsturnarea originilor, dezinvoltura care face să vină textul anterior din textul ulterior”, afirmă Barthes.5 g. Critica și apostrofarea textului neroditor, „frigid”. Bineînțeles că și mai multe aspecte îi despart pe cei doi scriitori: vezi, mai ales
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
al ironiei față de numele proprii, poate fi alăturat în manieră tragi-comică personajelor sale Becicherec Iștoc din Uramhaza sau Născocor ot Cîrlibaba. O disproporție oarecum frustrantă apare între valoarea lui ca scriitor de halucinantă întemeiere (N. Manolescu reface arcul "quasi-complet al intertextualității" de la Ariosto, Tasso, Voltaire ori Pope pînă la performanțele moderne ale lui Joyce, Borges sau Nabokov) și vidul de date personale ale acestui înzestrat scriitor fără chip și (aproape) fără biografie. De aceea poate că este atît de reconfortantă versiunea
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
poemelor lui Byron, accentuînd, în schimb, ideea descriptivismului acestora. "O ședință de spiritism" este un exercițiu ludic și, deopotrivă, un exercițiu de lectură. Naratorul provoacă la dialog marile "spirite" (a se citi cuvîntul în ambele sensuri) într-un spectacol al intertextualității, anticipînd - evident, într-un alt registru - utopia negativă din finalul Cimitirului Buna-Vestire al lui T. Arghezi din 1936. Iar "scrisoarea" din numărul pe mai-iunie/1929 este un exercițiu de critică retrospectivă a revistei și, previzibil, de... autocritică. Pentru acest număr
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
în mod surprinzător, experiențele ei chiar se constituie într-o simbolică expediție de aflare a Graalului. Chiar numele o îndeamnă la asta, "pocaliu" înseamnă "potir, cupă"; de altfel speculațiile etimologice, jocurile de cuvinte, deducțiile și supozițiile îndrăznețe, precum și elementele de intertextualitate sunt destul de frecvente, ele potențând în mod cert farmecul cărții. Șirul de experiențe (de viață sau pur spirituale) ale autoarei se suprapune peste un altul de "experiențe livrești": pagini întregi de comentarii sau compilații menite să întregească imaginea subiectului abordat
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
Dacă ai o sală de treizeci-patruzeci de elevi , este un fenomen... Avem cel mai adesea zece-cincisprezece studenți și totul se întemeiază pe discuții, pe schimbul critic continuu. Știu că în ultima vreme fenomenul care vă interesează cel mai mult este intertextualitatea. Chiar astăzi, la cursul pe care l-ați propus, și la care am remarcat maniera foarte liberă a discuției, bazată pe o erudiție evidentă, vă situați între mai multe texte diferite. Acest fenomen al intertextualității, are legătură și cu programul
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
interesează cel mai mult este intertextualitatea. Chiar astăzi, la cursul pe care l-ați propus, și la care am remarcat maniera foarte liberă a discuției, bazată pe o erudiție evidentă, vă situați între mai multe texte diferite. Acest fenomen al intertextualității, are legătură și cu programul zis postmodernist... El exista și înainte... Știu, însă era vorba mai degrabă de studiul influențelor, al izvoarelor etc. în ce ar consta, așadar, transformarea acestor studii tradiționale în direcția a ceea ce se numește "intertextualitate"? Intertextualitatea
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
al intertextualității, are legătură și cu programul zis postmodernist... El exista și înainte... Știu, însă era vorba mai degrabă de studiul influențelor, al izvoarelor etc. în ce ar consta, așadar, transformarea acestor studii tradiționale în direcția a ceea ce se numește "intertextualitate"? Intertextualitatea nu are nimic de-a face cu studiul surselor, cu studiul filiațiilor, cu ceea ce se numea istoria literară - și, de fapt, în chip riguros, istoria literară nu mă interesează - fiindcă cred că, prin definiție, textul literar durează, nu e
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
intertextualității, are legătură și cu programul zis postmodernist... El exista și înainte... Știu, însă era vorba mai degrabă de studiul influențelor, al izvoarelor etc. în ce ar consta, așadar, transformarea acestor studii tradiționale în direcția a ceea ce se numește "intertextualitate"? Intertextualitatea nu are nimic de-a face cu studiul surselor, cu studiul filiațiilor, cu ceea ce se numea istoria literară - și, de fapt, în chip riguros, istoria literară nu mă interesează - fiindcă cred că, prin definiție, textul literar durează, nu e niciodată
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
este tocmai studiul unei scriituri care funcționează în raport cu ceea ce a fost scris într-un loc sau altul, nu neapărat cu un orizont foarte larg. Există o interferență continuă între cel puțin două texte, de fapt între o mulțime de texte. Intertextualitatea este o lectură inevitabilă, care a fost ignorată în mod sistematic de către cititorii tradiționali, pe vremea când între operele literare nu se concepeau decât raporturi de influențare - iar intertextualitatea nu are nimic de-a face cu ideea de influență. Influența
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
cel puțin două texte, de fapt între o mulțime de texte. Intertextualitatea este o lectură inevitabilă, care a fost ignorată în mod sistematic de către cititorii tradiționali, pe vremea când între operele literare nu se concepeau decât raporturi de influențare - iar intertextualitatea nu are nimic de-a face cu ideea de influență. Influența e o filiație, pe când în cazul intertextualității citim, ne întoarcem spre alte texte, le anexăm, pornind tocmai de la text. O ultimă întrebare: care sunt proiectele dvs., la ce lucrați
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
fost ignorată în mod sistematic de către cititorii tradiționali, pe vremea când între operele literare nu se concepeau decât raporturi de influențare - iar intertextualitatea nu are nimic de-a face cu ideea de influență. Influența e o filiație, pe când în cazul intertextualității citim, ne întoarcem spre alte texte, le anexăm, pornind tocmai de la text. O ultimă întrebare: care sunt proiectele dvs., la ce lucrați acum? Lucrez foarte mult asupra problemei intertextualității, pentru că este o explorare infinită, iar în acest moment lucrez și
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
cu ideea de influență. Influența e o filiație, pe când în cazul intertextualității citim, ne întoarcem spre alte texte, le anexăm, pornind tocmai de la text. O ultimă întrebare: care sunt proiectele dvs., la ce lucrați acum? Lucrez foarte mult asupra problemei intertextualității, pentru că este o explorare infinită, iar în acest moment lucrez și asupra naturii modernismului. O fac, desigur, pentru că am fost invitat să cercetez aceste probleme și mi-am făcut un obicei din a nu da înapoi din fața nici unei provocări.
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
păreri sau definiții referitoare la termeni pe care i-a folosit măcar o dată în studiile sale, multe traduse și în română, mai ales în anii de glorie ai semioticii. De numele lui Genette se leagă, de pildă, sistematizarea noțiunii de intertextualitate, devenită bun comun al teoriei literare. Cu greu ne putem închipui azi analiza de text fără a fi citit cele cinci volume intitulate Figures. Chiar dacă declinul interesului pentru abordarea anistorică a literaturii pare a-l fi scos din cărți, Genette
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]
-
stare de lucruri deloc îmbucurătoare. Nuni Cărbunaru, un personaj-simbol, un modest ideolog comunist care filozofează dinaintea unui pahar cu rom, pare un personaj predian prin ironia și luciditatea sa. El citează fragmente întregi din lui Marin Preda. O tentativă de intertextualitate într-un roman care din punct de vedere stilistic se află destul de aproape de romanul realist din prima jumătate a secolului XX. Desfășurarea îi pare lui Nuni Cărbunaru cea mai falsă carte pe care a citit-o vreodată, o carte concepută
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
criticul nostru e furios din alte pricini ( «mai lipsea să ne lipească/ invitații noștri catolici/ guma lor de mestecat pe fruntea noastră»)" ( S-ar zice că acum spre final). Numele criticului "furios" din proximitatea autorului orădean e ușor deductibil... Menționînd intertextualitatea ca o manieră a detașării de eposul tradiției e un soi de parodie respectuoasă, a cărei practică îl trage pe bardul nostru în rîndul disciplinei optzeciste: "Și nici nu s-a mai dus acasă/ nici de scris nu mi s-
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
anticalofilă, de o duritate la limita patologicului, capabilă să-l zgîlțîie pe cititor din comoditatea somnolentă a lecturilor convenționale. Pentru poeții generației ,copiilor fierți în mămăligă", poezia nu mai este spațiul sentimentelor diafane, al jocurilor limbajului, al ironiei sau al intertextualității mai mult sau mai puțin sofisticate. Sentimentele caline au dispărut, intimitatea nu se mai poartă, umorul a bătut în retragere, nu mai este loc pentru ironie. Totul este țipăt, revoltă, durere. Nimic nu este în măsură să lumineze acest univers
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]